selecția naturală zice că n-avem ce căuta azi pe terra!

maccip, on 03 august 2022 - 09:15, said:

după cum observați, colegu' @maccip răscolește adâncurile și mă face să deschid o cutie a pandorei (deh, o bucăți a ei )
cred că 101% dintre noi știe că legea selecției naturale exprimă cu frumosu' cum că cel mai mic este mâncat de cel mai mare, că cel bolnav dispare rapid din peisaj etc.

astfel s-a observat că speciile slabe au dezvoltat mecanisme proprii de apărare: de la producerea a mii și mii de ouă/sezon, până la dezvoltarea unor abilități extraordinare de zbor/alergat/sărit

geologii au zis despre terra că fu o adevărată junglă: păduri adânci, pline cu toți prădătorii feroce
primatele, din care ne-am trage în decursul evoluției, făceau ele cam 1,5 pui/an, dar măcar aveau gheare, dinți, zburau din pom în pom și trăiau în haite de 10/20 bucăți

s-a dat jos din pom și s-a (de)numit om!
nu discutăm aici de ce or fi crezut că agricultura era mai ușoară decât culesul fructelor deja coapte
discutăm că:
-facem UN PUI pe an
-acest pui este ABSOLUT  neputincios cam 3 ani (un an nu se ridică de jos, doi ani nu comunică, trei ani nu se hrănește singurel)
-femelele cu pui, cam 3...5 luni nu erau de nici un ajutor haitei - trebuia să țină neputinciosul în brațe și să fie cu ochii-n 4(patru) să nu vină varanul să-l înhațe!

conform legii amintite, și în condițiile vitrege ale acelor ere, neamul șoimăreștilor trebuia să fi dispărut de mult

io nu consider că ”haita” de uameni primitivi ar fi putut face față sălbăticiunilor acelor vremuri
(focul a apărut muuult mai târziu după coborârea din copac)

Prostii au fost, dintotdeauna, multi. Au incercat sa-i suprime pe cei mai destepti, ca sa nu mai fie batjocoriti. Din fericire, flacara inteligentei inca mai palpaie.
Omul a supravietuit ca specie prin capacitatea de a comunica si coopera cu semenii sai. Capacitate in scadere, in zilele noastre.

deosebit de evaziv...
păcat de divagare și aducere a trivialității în discuție

Pai nu prea inteleg ce vrei sa discutam aici.
Pentru inceput, as zice ca ce consideram noi a fi calitate, e corelata cumva cu legea naturii, insa nu e fix totuna.
Din momentul in care existam, cumva am facut noi ce trebuia sa facem. Posibil sa fie greu sa intelegem ce anume am facut sa ajungem aici.
Natura ne-a dat niste variante pe care noi le-am impachetat sub forma unor concepte de bine si rau, pe care le impachetam frumos si cu un strat de logica sa producem concepte superioare, procesate, cu care sa ne descurcam mai bine.
Nu ne mai omoram intre noi, ajutam copilul altuia sa treaca strada, dam pensii mosilor. Doar la prima vedere sunt impotriva naturii si selectiei naturale, dar se face ca in final toate astea sunt inventate cu scopul de a razbi impotriva legilor dure ale naturii. Planeta se scufunda si avem ambitii sa calatorim in spatiu. Si daca privim din perspectiva asta, care pare una dreapta si superioara, poate intelegem mai bine de ce ajutam copilul altuia sa treaca strada. Si poate intelegem mai bine care-i natura intima a sistemului bine-rau pe baza caruia judecam si ne zbatem pe pamant sa ne facem loc.

Tot in acest context am putea sa ne miram de ce naiba mai existam noi ca popor. Am pierdut lupte, am invatat sa scriem cu juma de mileniu dupa altii, si cu vreo 2 milenii dupa inca altii. Si mai avem si Miorita si cimplexul asta a omului inferior. Spre deosebire de epopeele altora pline de vitejii si victorii.
Well, privind din cealalta parte a tubului, poate ca suntem invingatorii. Si poate ca Miorita arata o valoare etica de nivel superior. Nu-i mare scofala ca ciobanul respectiv sa fi pus mana pe ciomag sa le dea in cap celorlalti doi si sa le ia toate oile. Asta nu-i o valoare etica de nivel superior. Pare bine la prima vedere, dar poate meditatia si sacrificiul, vorbitul cu oaia e lucrul bun dintr-o perspectiva mai holistica. Aceiasi miorita, dar privita dintr-un alt unghi ne poate arata ca suntem un popor strasnic, cu capacitatea de a avea, ingloba si exprima valori morale complexe, abstracte si pentru unii absurde.
Timpul va trece si poate Miorita va fi privita si din cealalta parte a tubului. Pentru ca din perspectiva lumii am fost invingatori, am dainuit ca si popor. Orice lucru care dainuie primeste dreptul la a-si evalua binele din perspectiva logica.
Noi ca si oameni avem teoria valorilor si putem opera cu aceasta prin comparatie, sa punem masura lucrurilor. Masura de tip logic, etic si estetic. Si nu degeaba, cred. Doar ca-i greu de vazut din pozitia noastra care-i de fapt scopul final, maret. Dar din momentul in care suntem invingatori selectiei naturale, toate astea sunt bune si sunt calea de urmat. Au trecut mai bine de 2000 de ani de cand omul a identificat aceste 3 tipuri de valori si intre timp nu s-a mai descoperit altceva, deci se pare ca acum le urmam si ne ghidam dupa ele pentru ca vedem ca asa putem sa existam.
E interesant si greu de inteles cum anume a ajuns omul sa judece din perspectiva logica daca ceva e adevarat sau nu. Dar si mai dificil de inteles cum a reusit sa vada dilema morala ca fiind ceva funcamental si posibil indispensabil pentur perpetuarea speciei. Sau in final, cum a ajuns sa fie desprins frumosul din toate lucrurile necesare, utile, ca fiind o valoare emergenta din astea, in final rezultand o valoare de sine statatoare cu care omenirea merge inainte.

Acum am inceput sa facem masini. La inceput sa ne inlocuiasca in munca, dar acum deja avem pretentii la AI. Okay. Si nu stim cum sa supunem logicii dilemele morale sa putem face masini morale. Un automobil autonom care aintr-o fractiune de secunda are de ales intre viata a 5 oameni care traverseaza aiurea strada si intre viata altui om care merge pe trotuar respectand regula. Se pare ca e o problema serioasa pe care cineva trebuie sa o rezolve sa poata programa automobilul ala sa faca o alegere morala din perspectiva umana. Omori 5 insi care au gresit, sau unul care nu a gresit.
Solutia ar fi ca acea masina sa copie comportamentul uman, oricare ar fi ala, in astfel de situatii. Si exista premisele. La ora actuala algoritmii de AI, reusesc sa invete dintr-o multitudine de situatii. Ei sunt antrenati de catre om si invata. Si iau ca atare dilemele morale, le absorb in complexitatea logicii cu care sunt inzestrati.
Dar inca nu avem nicio metoda pentru a cace masina creativa. Nici matematica, nici logica, nici moralitatea nu ne ajuta pentru a simula inventivitatea si creativitate. Posibil pentru ca nu am gasit inca natura valorilor estetice si nevoia de a cauta perfectiunea, simetria. Prelungirea a ceea ce e simetric cu utilul, in cnceptie umana imbracata sub forma unei valori estetice. Poate ca aia ar fi raspunsul la rezolvarea problemei intelegerii creativitatii. Insa omul nici nu are curajul sa elaboreze ceva pentru chestia asta.
Sunt tatonate insa valorile morale dintr-o perspectiva logica, nu si cele estetice deocamdata. Se pare ca toate cele 3 tipuri de valori sunt necesare pentru a supravietui ca si specie. Din simplul motiv ca am facut-o deja si pana acum nu am putut identifica decat aceste 3 tipuri de valori.

Mno, uite ca am dat o directie discutiei, nu stiu daca asta a fost intentia.

omule, tu vb doar despre ce facem de când am început să vorbim articulat
io mă-ntreb cum de am supraviețuit, ca specie, înainte de asta...

că eram gloată?
păi 12 maimuțele care abia alergau (că renunțaseră la copac ), dintre care 2...4 aveau puii de gât cam cum scăpau de cei trei lei sau gheparzi?
uneltele, p-atunci, erau niște bețe..., ce-i drept rupte ascuțit

apoi ascunsu-n peșteri...
pt niște mamifere obișnuite cu căldură și soare, să te apuci să trăiești în grote - asta-nseamnă decimare, nu glumă...

și mai erau și insecte ucigașe, și uragane/tornade

pe scurt, cei ce ne prezintă situația erelor și a perioadelor geologice ne flutură informații deosebit de crunte despre „atmosfera” acelor vremuri
aș zice că singurei nu ne descurcam...

Nu erau creme epilatoare, nush ce sa zic.

Natura nu merge cu teorii de genul "se zice ca nu stiu cum, atunci nu stiu ce". Daca suntem aici, acum, inseamna ca selectia si-a facut treaba si tot am ramas.
Faptul ca existam, arata ca am trecut rigorile selectiei naturale.

gushpi, on 05 august 2022 - 09:33, said:

Te referi la specia Homo sapiens ce are circa 300 000 de ani, şi care a supravieţuit speciei extincte Homo neanderthalensis, Homo antecessor, Homo erectus, Homo ergaster...şi aşa mai departe, toate aceste din urmă specii nereuşind să supravieţuiască.

În biologia evolutivă există ceea ce se cheamă rata extincţiei de bază (background extinction rate), ce reprezintă rata standard de extincţie a diferitelor specii, înainte de apariţia oamenilor. Se măsoară în mai multe feluri, unul dintre ele fiind numărul de specii care dispar într-un interval de timp dat. De pildă, unele specii de râme pot dispărea odată la 300 de ani. Unele specii de ţânţari odată la 600 de ani. Unele mamifere odată la 10 000 de ani; oamenii odată la 1 milion de ani...şi aşa mai departe.

În medie, rata extincţiei de bază se situează între 0,1 şi 1 specii dispărute odată la 100 de ani, raportat la un număr de 10 000 de specii.

Mai jos vedem că cea mai mare rată de extincţie o au mamiferele: între 1,4 - 1,6 specii dispărute odată la 100 de ani.

[ https://external-content.duckduckgo.com/iu/?u=https%3A%2F%2F62e528761d0685343e1c-f3d1b99a743ffa4142d9d7f1978d9686.ssl.cf2.rackcdn.com%2Ffiles%2F85760%2Farea14mp%2Fimage-20150619-3347-1btwpy0.png&f=1&nofb=1 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

E sunt convins de următoarea înlănţuire de extincţii: Homo habilis → Homo rudolfensis → Homo ergaster → Homo erectus → Homo antecessor → Homo heidelbergensis → Homo neanderthalensis → Homo sapiens  → Inteligenţa Artificială.  

Toate speciile de oameni anterioare au dispărut.

Dacă ne uităm pe graficul de mai jos, în prezent suntem în extincţia a şasea la nivel geologic, adică, linia extincţiei generale se apropie de linia creşterii populaţiei de oameni, ceea ce...s-ar putea să însemne ceva: dispariţia lui Homo sapiens. Oricum omul actual nu se mai poate adapta mediul climatic tot mai cald, tot mai secetos, sau mediului economic, financiar, cu tot mai multe crize, ori mediului sanitar, cu tot mai multe boli. Mda, probabil că Homo sapiens nu va prinde secolul 22 în carne şi oase ci în...corpuri non-biologice care vor constitui noua specie gânditoare de pe Terra.  

[ https://external-content.duckduckgo.com/iu/?u=http%3A%2F%2Frachelrudeonesmallthing.weebly.com%2Fuploads%2F9%2F8%2F2%2F6%2F98263618%2Fpublished%2Fextinction-graph.jpg%3F1487881784&f=1&nofb=1 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by lupini, 05 August 2022 - 16:00.

e gresit ce spui tu acolo, nu poti sa dai exemple de maimute de acum si sa le echivalezi cu stramosul oamenilor.
Daca stramosul oamenilor era asemantor urangutanilor, care fac un singur pui la fiecare 6-9 ani si primii 3 ani sunt foarte asemantori cu primi 3 ani ai unui copil.

de asemena agricultura a fost inventata acum 10000 deci cea mai mare parte a timpului oamenii au fost tot culegatori/vanatori. De asemenea evolutia nu a fost brusca, azi suntem maimute maine ne trzim oameni. O gramada de fosile din genul homo arata ca traiau tot in copaci.
Si da faptul ca inca existam demonstreaza ca evolutia a functionat. Nu prea mai functioneaza acum ca medicina s-a dezvoltat foarte mult si o gramada de oameni, care acum 100-500 de ani mureau in primii ani de viata, acum traiesc bine merci.

bai3tzash, on 05 august 2022 - 15:49, said:

În prezent pe Terra există o singură specie de oameni, ceea ce nu era aşa şi în trecut când existau Homo neanderthalensis, Homo heidelbergensis, Homo antecessor, Homo erectus, Homo habilis...şi aşa mai departe. Toate aceste specii de oameni au dispărut.

La fel va dispărea şi actuala specie de oameni - Homo sapiens - care se vaită că nu mai rezistă de atâta poluare, încălzire globală, cutremure, radiaţii de la centralele nucleare, E-uri toxici, taxe tot mai multe, resurse tot mai puţine...

Faptul că Homo sapiens s-a impus în faţa lui Homo nenaderthal în urmă cu circa 45 000 de ani, e dată de posesia unei unelte fenomenale: gândirea ! Astfel, neanderthalul a dispărut. Şi, cam tot aşa va fi şi cu Homo sapiens actual care va dispărea în faţa Inteligenţei Artificiale, ce va avea un "organ gânditor" non-biologic cu mult mai puternic decât creierul biologic uman. Viaţa e o înşiruire de adaptări şi neadaptări.

Edited by lupini, 05 August 2022 - 16:58.

gushpi, on 04 august 2022 - 12:46, said:

Ți-au explicat colegii despre ce e vorba.
Agricultura nu era mai ușoară, dar îți asigură hrana pentru mai mult timp. De unde să iei fructe coapte în extrasezon?
Ce crezi că fac puii de leu sau de urs, în primele luni de viață? Au singuri grijă de ei, vânează, pleacă la război?

Mă simt oarecum dator, pentru că m-ai lămurit într-un alt topic, așa că voi încerca eu să-ți răspund. L-ai cam tras de urechi pe dannvlas, dar, într-un mod foarte concentrat, el a reușit să sumarizeze ceea ce voi scrie eu acum mai pe larg. Nu mă voi referi la umanizarea maimuței; este foarte interesant și acel subiect, dar este altă poveste, care, ce-i drept, o precede pe aceasta.
Să nu uităm că hominizii se aflau la capătul unui lanț evolutiv ale cărui componente se dovediseră de mare succes de-a lungul milioanelor de ani. Fiecare zală a acestui lanț a preluat însușirile avantajoase de la precedenta, le-a îmbunătățit și eventual a renunțat la ceea ce nu-i mai era de folos sau chiar o dezavantajau. A renunțat este un fel de-a spune, pentru că gena (sau operonul) rămâne acolo, numai că nu se mai poate exprima - este represată. Uneori, ea se poate exprima în viața intrauterină - spre exemplu, în luna a cincea de sarcină, fătul se acoperă cu o blăniță fină, ca mai toate mamiferele; până la naștere, ea dispare, însă în acel stadiu ajută fătul să mențină pe corp o substanță numită vernix caseosa, cu rol protector pentru epidermă și ajută copilul să alunece mai ușor în timpul nașterii. Am vrut să-ți mai dau exemple de evoluție prin pierderea unor însușiri, dar ne-am întinde prea mult și risc să devin plictisitor și off-topic. Oricum, cea mai importantă dintre ele este pierderea pilozității corporale. Până acolo însă...
Prin noianul de ipoteze, una mi s-a părut mai verosimilă și mai logică:
Precum ai spus, maimuțele antropoide trăiau în „haite“, adică în comunități cu diverse grade de rudenie. Erau animale sociale. Acum, este un truism să spunem că primii concurenți sunt indivizii din aceeași specie, având exact aceleași necesități. În aceste condiții, apăreau conflicte între cete, pentru accesul la resursele teritoriului. Rezultau învingători și învinși. Aceștia din urmă erau împinși către lizierele zonelor împădurite. În cele din urmă, au fost nevoiți să renunțe la viața arboricolă și să se refugieze în spațiul deschis al savanei. Condițiile de mediu erau radical schimbate. Aveau două posibilități - să se adapteze sau să piară. Faptul că eu scriu acest mesaj este dovada că au ales prima alternativă. Provocările noului mediu de viață i-au obligat să dezvolte abilități cognitive suplimentare (alți prădători, cu comportamente diferite, alte surse de hrană, alte metode de a se proteja împotriva intemperiilor, diversificarea și sofisticarea uneltelor, amplasarea în preajma surselor de apă etc), în timp ce au păstrat avantajele pe care li le oferise viața în vechiul mediu - vederea policromă (cu 3 opsine, în loc de 2, cum au multe dintre mamifere), membrele cu terminații prehensile cu un deget opozabil, un coeficient mare de encefalizare, viața în comunități etc. Știu că acest etc poate fi enervant și te poate face să crezi că nu sunt capabil să mai aduc și alte argumente; pe de o parte, le menționez pe cele mai relevante, iar pe de altă parte este posibil ca, într-adevăr, să nu le știu pe toate. Dar te asigur că sunt cu mult mai multe, că doar de-aia sunt etc   (altă chestie care mă irită - folosirea emoticoanelor). Bun, sar din nou peste procesul de umanizare, pentru că el pe-aici pe undeva s-a petrecut, dar menționez faptul că agenții mutageni, în special temperaturile mai mari și ultravioletele sunt factori puternici și induc variabilitatea la rate considerabil mai mari. Mai mult de 50 % dintre mutații sunt fatale, iar prezumtivii urmași mor în diverse stadii embrionare, peste 45 % sunt indiferente din punct de vedere adaptativ, iar 1 % sau mai puțin conferă un avantaj cert. Apoi mai trebuie să menționez ceva. Este de presupus că maimuțica proaspăt umanizată avea simțurile mult mai ascuțite decât omul modern, precum și o robustețe mai pronunțată. Uite, mamiferele au peste 1000 de gene implicate în olfacție (analizatorul chimic este cel mai vechi și mai bine dezvoltat pe scara filogenetică). Omul modern are doar vreo 400 de gene pentru miros și alte 400 „adormite“ care și-au și pierdut funcția. Asta pentru că tot ai întrebat cum de au proliferat primitivii ăia. Apoi postura bipedă i-au conferit alte avantaje, două dintre ele fiind evidente - observa de la distanță numeroasele pericole cu care era nevoit să se confrunte și i-a indus modificări anatomice net avantajoase. Concomitent cu pierderea blănii (gazda numeroșilor și stresanților paraziți) a dezvoltat glande sudoripare prin care evita supraîncălzirea și care au făcut din omul primitiv un maratonist redutabil. Dar să nu anticipăm.
De bună seamă, după ce a fost izgonit din pădure, a continuat să fie vegetarian. Numai că nu prea mai existau fructe pe care să le culeagă. La asta m-am gândit prima oară când am amintit de cogniție. A fost nevoit să-și aprofundeze cunoștințele de botanică, adică să învețe care sunt plantele cu tuberculi, rizomi și rădăcini comestibile. Toate bune, numai că vegetalele nu-i asigurau un aport energetic îndestulător și nici vigoarea necesară reproducerii. Atunci a făcut o descoperire cu rang de găselniță - SPAȚIUL. Nu spațiul cu înțeles de cosmos, ci de distanță. A înțeles că nu are prea mari șanse în lupta directă cu prădătorii, așa că a găsit metode să-i țină la distanță. Și-a confecționat arme cu care avea posibilitatea să ucidă sau să gonească remotely. Și cum armele pot fi folosite în mai multe scopuri, a trecut și la alimentația carnată, mult mai valoroasă din punct de vedere energetic. Și iată-l vânător-culegător. Cam prin acest stadiu ar trebui să fi dezvoltat și limbajul ceva mai sofisticat, ca valorificare a avantajului conferit de distanță. Evident că nu se deosebea prea mult de mârâiturile, lătrăturile și urletele verilor din pădure, dar care satisfăceau semnalizarea de bază - pericol, este teritoriul meu, mâncare, apă, gagică a mea, te ia mama dracului...
Am amintit organizarea socială ca avantaj cert. Este clar că s-a practicat diviziunea muncii (mai corect, atribuțiilor). Ce i-ar fi împiedicat să aibă doici care să aibă grijă de ăia mici, cât timp adulții sunt în căutarea hranei, paznici ai comunității...?! De altfel, cu excepția creșterii volumului creierului, tot ceea ce am scris eu aici poate fi întâlnit la animale cu mult inferioare mamiferelor reprezentate de maimuțele antropoide. Înțeleg că vrei să ne oprim la acest stadiu, pentru că atunci când s-au apucat de agricultură erau deja înfiorător de evoluați și că trecuseră de ce era mai greu.
Să mai spun doar că evoluția speciei umane este un film din care avem doar câteva cadre și că antropogeneticienii au plasat începuturile noastre în triburile San din Africa de Sud, Namibia și Botswana.

bai3tzash, on 05 august 2022 - 15:49, said:

relu_24, on 05 august 2022 - 16:27, said:

99,99% aveți dreptate (cu toate că și voi vă-ndoiți de câte ceva... vezi ce am îngroșat )
acel sâmbure de-ndoială că ne-am fi descurcat singurei este alimentat și de existența unor artefacte pe care încă nu reușim să ni le explicăm
printre ele: piramidele (egipte sau mayașe/incașe) sau ansamblul de la Stonehenge

m-aș lega un pic de cel din urmă:
-blocuri de 50 de tone, aduse de la circa 300 de km, acum 5000 de ani
-se presupune că s-a lucrat la el cam 400 de ani
-a fost contribuția mai multor triburi „necunoscute”; că druizii au fost atestați ceva mai târziu

pe lângă dificultatea transportării - dificultate ce ține nu numai de greutatea lor ci și de „extracția și modelarea lor”, dar și de faptul că drumul trebuia apărat de inamici
din punctul meu de vedere este o întrebare: CE ANUME a motivat „mai multe” triburi să conlucreze 400 de ani?
...era anul 3000 î.e.n....
(plus că nu se cunoaște în întreaga istorie umană o perioadă ATÂT de mare de colaborare între națiunile terrei...)

spidermarius, on 07 august 2022 - 04:30, said:

sincer m-am întrebat mereu: de ce masculii și femelele „evoluate” au păstrat pilozitate în locuri diferite?
primatele din care evoluarăm erau blănoase de sus până jos
azi masculii încă avem păr excesiv pe membre și pe față; femelele (adevărate, cele cu xx pur ) au doar urme p-ici pe-colo...

Beda_Venerabilis, on 05 august 2022 - 16:57, said:

pss... care extrasezon?

gushpi, on 08 august 2022 - 10:30, said:

Fenomenul se numește dimorfism sexual - mai simplu și neștiițific spus, aspect diferit al masculilor și respectiv femelelor, probabil pentru recunoaștere intraspecifică, dar nu numai. Dacă vrem să aprofundăm tema ar trebui să intrăm în măruntaiele geneticii (te rog să-mi spui dacă dorești asta) și nu știu dacă este cazul. Oricum, o pilozitate accentuată a masculilor este semnul unei mai mari cantități de testosteron, hormonul vigorii și virilității. Orice femelă alege masculii care îi pot oferi urmași sănătoși și viguroși [pentru binele speciei, desigur ;) ]. Să ne gândim la coama leilor, la cozile păunilor, la cântecul canarilor etc - toate acestea sunt caractere sexuale secundare.
De ce au păstrat femelele pilozitatea pubiană și axilară? Estrogenii conferă un miros specific transpirației femelelor, atrăgător pentru masculi. De asemenea, femela în călduri (la ovulație) emană un miros specific. Pilozitatea reține și concentrează aceste mirosuri și, după cum am menționat în postarea anterioară, simțurile dezvoltate ale primitivilor au jucat un rol crucial în perpetuarea speciei.

gushpi, on 08 august 2022 - 10:32, said:

Beda_Venerabilis s-a dus mai departe decât erai tu dispus să accepți în topic. Adică la migrație în afara Africii, spre zonele temperate, unde, într-adevăr, există o sezonalitate a vegetației (vegetație ca fenomen ciclic, să spunem). Numai că specia Homo... devenise omnivoră cu mult înainte. Nu s-a păstrat vegetariană cu obstinație. Nici nu avea cum; nu i-a dat mâna să hiberneze, nu avea fiziologia necesară.

a..nu..., nu-i vorba despre „acceptare” - este un topic liber!
dar să știi că explicația cu blana nu „se aplică”, deoarece maimuțele tot trebuiau să-și aleagă partenerul, iar ele erau păroase toate!
brusc, după evoluție, ceva s-a inversat în genetică?

să mai acidulez un pic?
de 60.000 de ani noi - umanii - ne tot dăm blana jos
restul speciilor rămaseră identice (hai, poate-s un pic mai mici gabaritic): crocodilul, balena, leul (pe care l-ai amintit), furnicile
a, unii lupi, mai apropiați oamenilor, s-au transformat în căței...

Vin cu o erată și cu scuzele de rigoare. Nu era vorba despre specia Homo, ci despre genul Homo. După cum știm de la taxonomie, conform denumirii binominale, primul termen desemnează genul, iar al doilea specia. Așadar este vorba despre genul Homo și specia... o presupui tu: habilis, denisova, erectus etc.

Ba se cam aplică. Unele sunt mai păroase decât altele. Dar dimorfismul sexual nu se limitează la aspect ci la toată constelația fenotipică; ea include și comportamentul. Le-ai cam amestecat. Fiecare specie are moduri diferite în a-și afirma sexualitatea - crocodilul, comportamental; balena, comportamental, dar prin altă componentă (limbajul); la leu ne-am referit amândoi; cu furnicile este altă poveste (fascinantă și aia) - ele comunică chimic, dar nu pentru a-și afirma sexualitatea.

Dacă ne referim la omul modern, este logic să-și piardă blana din moment ce dispune de îmbrăcăminte. Spre deosebire de celelalte specii, habitatul omului s-a schimbat radical. Nu mai trăiește în mijlocul naturii dezlănțuite. Îl pândesc cu totul alte pericole. Vezi, nu a renunțat cu totul la semnalizarea prin mirosuri. Există parfumuri specifice (și, mai nou, unisex). De altfel, societatea umană, oricât ar fi ea de diferită de ceea ce definește natura, a translatat relațiile dintre specii. Nu vei găsi aspecte sau relații din natură pe care să nu le poți echivala cu ceea ce întâlnești în viața omului modern: pradă-prădător, mimetism, forezie, parazitism, simbioză, comensalism etc, etc

Edited by Dany_Darke, 08 August 2022 - 18:22.