Publicații vechi despre arhitectură/locuințe

Se cade macar o recenzie de o pagina a fiecarei carti daca tot vrei sa ne zici despre ele...

Edited by dani.user, 12 May 2022 - 23:09.

AWE, on 12 mai 2022 - 14:52, said:

Problema pe care am observat-o eu, odata cu trecerea timpului este, ca a ajuns sa ne certe ca nu intram pe topicele lui si nu suntem entuziasmati de ce posteaza. Mie teama ca in cativa ani o sa ne si bata ca nu ii apreciem topicele.

De ce să vă bat, când o să ajungeţi voi într-un final să observaţi că aţi gândit greşit unele lucruri (probabil o să mi se întâmple şi mie în unele cazuri). Prefer să-mi pierd timpul pe afară, că poate găsesc oameni mai o.k..

@ AWE : exagerez uneori. Însă nu era vorba de contrele mele de la subiectele despre colecţie, ci acolo unde îmi expun părerile, le argumentez şi lumea tot mă face...

@ Naoto :
10. Dächer ohne Balkenlage

Größere Räume, wie Schuppen, Werkstätten, Säle, Ausstellungshallen usw., erhalten meistens keine besonderen, durch Balken konstruierte Decken ; vielmehr wird das Dach gänzlich oder zum Teil zur Steigerung der Raumhöhe ausgenutzt. Für solche Dächer kommt fast nur der Pfettendachstuhl in Frage. Die Dachlast wird entweder durch Hänge- oder Sprengwerke oder durch vereinigte Hänge- und Sprengwerke auf die Unterstützungen (Außenwände oder Mittelstützen) übertragen, und die Querverbindung am Sparrenfuß wird durch Hänge- oder Binderbalken, Doppelzangen oder Zugstangen gebildet.
Je nachdem die Dachlast nur von den Umfassungswänden oder auch von inneren Stützen aufgenommen wird, unterscheidet man Dächer mit und ohne Mittelstützen.

10. Acoperișuri fără grinzi Camerele mai mari, cum ar fi magazii, ateliere, hale, săli de expoziție etc., de obicei nu au tavane speciale construite cu grinzi; mai degrabă, acoperișul este utilizat integral sau parțial pentru a crește înălțimea camerei. Pana de acoperiș este aproape singura opțiune pentru astfel de acoperișuri. Sarcina acoperișului este transferată pe suporturi (pereți exteriori sau suporturi centrali) fie prin ferme sau ferme, fie prin ferme și ferme combinate, iar legătura transversală la baza căpriorului este formată din grinzi de suspensie sau ferme, cleme duble sau tiranți. În funcție de faptul că sarcina pe acoperiș este absorbită doar de pereții din jur sau de suporturile interne, se face distincția între acoperișurile cu și fără suport central.


Există deci "Google" Transalte. Dacă nu înţeleg ceva, traduc. Cam ştiu cum arată genul de ăla de acoperiş, deci mi-aş fi putut face o idee şi fără desen. Dar cartea aceea are desene în ea şi mulţumită lor, mai deduc ceva. De aia nu iau cărţi fără desene în ele, că nu pot înţelege, sunt anoste. Nici în Română nu iau, şi doar Româna o înţeleg. Îmi aduc aminte de manualele anoaste din şocală/liceu.
Dacă nu înţeleg ce zic sau cineva caută o informaţie din cărţile mele, pot să pun o întrebare sau altă persoană să pună o întrebare şi să dezbatem până înţelegem.
Văd că oricum lumea s-a luat de cea în Germană, deşi am şi în Română.
Subiectul nu mai e la "Cum să construieşti o casă". Unele informaţii (nu numai din cărţile mele) ar putea intra la "cum să nu construieşti o casă" sau "ce se să nu cumperi".

P.S. Cred că m-a înjurat cineva ieri tare rău de tot în gând.
P.S. 2 În legătură cu numărul de posturi, dacă faci o medie, nu o să iasă prea multe într-o zi.

Naoto, on 12 mai 2022 - 15:21, said:

Mesajul ăla mi-a scăpat.

djl, on 13 mai 2022 - 09:12, said:

Constat că n-ai nici cea mai mică umbră de îndoială în privința ”cunoștințelor” temeinice pe care ni le expui

Dacă nu înțelegi ceva, traduci. Cu google translate

Poți explica, ca expert ce-mi ești, ce înseamnă: ”fie prin ferme sau ferme, fie prin ferme și ferme combinate”?

Succesuri!

djl, on 12 mai 2022 - 13:31, said:

In fata unui astfel de argument, ce pot sa mai zic? Dar daca tot traduci, macar fa-o ca lumea. Vezi ca in ungureste e KovĂĄcs, nu Covaci

In rest, acelasi "argument" mi l-ai servit si cand ti-am atras atentia ca nu se pun puncte in interiorul numelor de unitati de masura (adica e gresit sa scrii c.m.), sau sa nu mai pui paranteze peste paranteze cand se intelege clar despre ce e vorba. Eu n-am nimic cu tine, dar in ritmul asta, in cativa ani va trebui sa-ti deschizi un forum numai al tau, in care sa scrii cum vrei tu si sa te citesti singur

Dacă am găsit în unele cărţi, pun.  
Aia cu fermele, aşa precum am bănuit se referă la tipul de structură care sprijină acoperişul. Confirmarea mi-a venit dintr-o carte în Română. Nu pot înţelege tot ce scrie într-o carte dintr-o limbă pe care nu o cunosc, dar uneori pot deduce. Dacă reuşesc să deduc, îmi pun mintea la lucrur. Apropos, studiind cartea aia groasă, am învăţat un nou alfabet.
În fine, am mai făcut rost de ceva cărţi despre instalaţii şi construcţii, în special insalaţii sanitare. Din unele am aflat şi anumite chestii "istorice". Însă aş dori să menţionez o carte foarte interesantă: "Manualul instalatorului tehnico-sanitar" din 1953. La bibliografie se menţionează în mare parte cărţi din rusă. Dar majoritatea chestiilor descrise au fost folosite şi la noi. Am aflat şi cum funcţiona unul dintre robineţii monocomandă descrişi în cartea din 1928. Alte chestii le mai găsisem şi în alte cărţi, dar parte din ele sunt descrise temenic aici. Deşi nu face parte din colecţia mea şi nu pun link, îi mulţumesc şi unui Englez care a scanat ceva pentru mine.
Când te uiţi pe cărţile vechi, te întrebi de ce unele lucruri bune au dispărut?
Şi de ce dacă azi avem o tehnologie mai evoluată (teoretic), unele lucruri nu mai ies aşa de fain.

Edited by djl, 12 August 2023 - 12:19.

Rectific, cartea aia groasă e de prin 1930.
Am mai luat un catalog de armături sanitare "Belco" ("Bamberger, Leroi & Co.") cam 1926-1933 - se văd şi aspecte din producţia de obiecte saniatre, precum şi Georg A. Schick + Hermann Schneider - "Die praktische Gas- und Wasser Intallateur", circa 1928-1930. Asta e foarte intresantă, că prezintă destule aparate, metode de construcţie, obiecte sanitare din perioada aceea - unele găsite şi în România. Când mă uit pe anumite cărţi vechi, mă întreb de ce s-a renunţat la unele lucruri care erau bune sau interesante.
Poate publicaţiile vechi despre arhitectură aflate în colecţia mea nu sunt bune în general pentru a construi o locuinţă modernă, dar sunt utile pentru cei care cumpără o locuinţă veche şi vor să ştie cum au fost realizate unele lucruri, pentru a şti dacă le păstrează sau dacă vor să readucă locuinţa cât mai aproape de original, chiar dacă folosesc alte materiale sau metode de realizare un pic diferite. Pe alţii poate îi îndeamnă să nu arunce/distrugă unele lucruri.

Popescu vrea sa cumpere maine o casa veche. Cum ii e util faptul ca in colectia ta se gasesc aceste publicatii?

Nu poate afla chiar totul despre o locuinţă, erau multe metode de realizare a structurii şi planşeelor spre exemplu - uneori îşi poate face o idee. Dar poate ştii cam cum erau realizată tâmplăria uşilor şi ferestrelor, cum era realizat parchetul, cum erau realizate instalaţiile, ce materiale se foloseau pentru finisaje şi, altă chestie dacă vrea să o aducă spre original: cum se realizau unele amenajări interioare.

Edited by djl, 15 September 2023 - 13:44.

Prima sa problema e ca habar n-are cine esti tu/ca in colectia ta exista aceste informatii.