Casa pe structura din lemn (sau aventura constructiei in regim diy)

Per ansamblu pare lucrata binisor, felicitari. Cam care a fost pretul, pana in faza in care ai tratat lemnul la interior? Adica exteriorul aproximativ gata, ramanand doar finisajele interioare de facut.

24,000 euro - materiale si manopera platita.

Plus munca mea, care priceless

Urmatoarea etapa:

Ventilatia – va fi sistem cu recuperare de caldura.

Deocamdata am montat doar tubulatura si plenum-urile.

Centralei ii va veni randul cand casa va fi locuibila.

L-am gandit / calculat astfel:
- introducere in Dormitor, Living si Mansarda.
- extractie din Baie si Bucatarie la parter si din Baia de la mansarda.
- debitul de calcul 150mc (jumatate din volumul intern casei – conform principiilor casei pasive)
- viteza pe magistrala  <4m/s
- viteza pe ramificatii  <2m/s
- viteza in grile  <0.2m/s (cele pe introducere; pe extractie e   <0.3)

Centrala va sta in camera tehnica din pod (camera va fi izolata cu 200-300mm de vata)

Tubulatura este spiroduct neizolat de 80, 100 si 125mm diametru din otel zincat si fittinguri cu garnitura din acelasi material.

Traseele sunt móntate preponderent in cele doua poduri laterale.

Traversarea intre cele doua poduri se face prin grosimea plafonului (paralel cu grinzile), ingropate in izolatie.

Tronsoanele din pod vor fi izolate.

Nu vad sau inteles unde amesteci tu tevile,iti va trebui un mixer  pentru tevi si sa fie izolat termic si acustic.


Eu am pus un teava in camera technica,unde am cilindrul de apa calda si tevile de la tuburile soalre.
Acolo tot timpul este cald.

Fiind aproape prima "introducere" a aerului in mixer,incalzeste aerul de afara rece si proaspat mai bine decat cel extra din camere.

Edited by EmeraldCountryHouse, 08 October 2019 - 19:30.

EmeraldCountryHouse, on 08 octombrie 2019 - 19:29, said:

Cred ca te referi la spatiul unde este unitatea de ventilatie si converg toate tevile.
Ventilatia are propria camera tehnica, o zona mai larga a podului, deasupra baii, langa scara. Aproximativ 7.5mp.

Are izolatie destula.
De baia de sub ea o separa 400mm de vata, 300mm  sunt spre scara.
Spre exterior sunt cateva zone mai "subtiri", dar nicaieri mai putin de 200mm de vata.


Sistemul solar produce chiar atat de multa caldura in spatiul unde tii boilerul?

Eu planuiesc sa il tin in beci. N-as vrea sa il transform in sauna uscata.

Cateva poze.

PS – cu rosu in diagrama este un sistem independent de HRV. Transfera aerul cald din hota semineului in dormitor, living si mansarda.

Finalizand de montat tot ce avea sa ramana ingropat in structura peretelui (spiroduct si copex) a venit momentul pentru Izolatia interioara.

Am ales produse diferite pentru peretii / plafoanele exterioare si pentru compartimentarea interioara.

Pentru exterior (izolatia termica) am avut de ales intre Ursa SF34 si Isover Forte, ambele cu acelasi λ, 0.034.

Ursa a pierdut din doua cauze.

Prima: proprietatile mecanice; calcand pe un pachet nedesfacut am constatat ca se deformeaza dar nu revine la forma initiala, cilindrica; trebuie sa “agiti” un pic pachetul ca sa se umfle la loc.
Isover Forte se deformeaza si el dar revine elastic la forma initiala; aproape ca nu se cunoaste unde ai calcat pe el.

Nu stiu daca este o problema a pachetului testat sau e una generala.

A doua: reprezentantii locali ai Ursa; obtuzi, conditioneaza livrarea de comandarea a multiplu de palet si la preturi bine rotunjite.


Pentru compartimentarea interioara am ales Isover Akusto, care ar trebui sa aiba proprietati mai bune de izolare fonica. N-am verificat in specificatie cat de semnificativa e diferenta, dar pretul este sensibil mai mic decat decat izolatia termica.

Peretii si plafoanele, conform Ubakus, ar trebui sa aiba eficienta energetica ca in file-urile din attach (Ubakus nu iti da posibilitatea sa alegi un λ = 0.034 sau 0.039, dar am folosit prima valoare mai mare, 0.035 sau 0.04).

Teoretic plafoanele sunt in zona de casa pasiva sau foarte aproape, peretii un pic mai slabi dar apropiati si ei de valorile pe care le considera programul in categoria "pasiv".

Deci am comandat 105 pachete de Isover Forte, 17 pachete de Isover Akusto si 4 role de Folie bariera de vapori Isover Vario KM Duplex la acelasi depozit de unde am luat si cheresteaua.

M-au socat cu un pret incredibil : 44 lei / pachet, Isover Forte 2 x 50 x 4500 x 1200.

Stiind ca la Dedeman e 120 / pachet le-am trimis pe mail specificatia produsului.

“Sigur despre vata asta vorbim ? Pretul e cu TVA? “
“Da, asta e. TVA-ul e inclus.“
“OK. O comand.”

Uraaa! Mai ieftin nu se poate.  
Dus rece cand au primit marfa in depozit : “Stiti, s-a produs o confuzie. Pachetul e 2 x 50 x… si e 88 lei“

Fie si asa, e oricum cu 25% mai ieftin decat la altii si livrareaza gratis si vin si sambata.

Au acceptat si sa o livreze in doua transe, cu posibilitatea de a lua in transa a doua mai putine pachete daca constatam ca am supraevaluat necesarul.
Am luat in prima transa 90 de pachete de Isover Forte. Se pare ca am calculat binisor, la final am luat 102 pachete din cele 105 comandate.

La montaj am descoperit ca vata, lasata libera, expandeaza mai mult decat grosimea nominala.

4 straturi de 2x50 (varianta de 100 e in realitate compusa din doua straturi de 50) nu au 400mm grosime ci 450mm sau mai mult.

La pereti expandarea nu deranjeaza (poate pt ca au maxim 310mm) dar la plafón ultimul strat este aruncat dintre grinzi si trebuie sa fie tinut pe loc, pana vii cu folia, cu sfoara prinsa in capse pe grinzi.

Daca aveti de ales luati grosime cat mai mare, daca e posibil sa umpleti spatiile dintr-un singur strat.
Eu am luat acest 2x50 gandindu-ma ca va fi mai usor sa acopar toate grosimile de care aveam nevoie (200 – in peretii de la parter, 400 – plafon parter, 3x100-peretii de la mansarda, 3x100+50 – plafonul de la mansarda, 50+2x100+50 – in plafonul inclinat).

Straturile multiple au avantajul ca poti sa umpli mai bine colturile dar nu prea merita efortul.

Dupa o zi de facut sus-jos pe masa ca sa montez vata in plafon, cu masca si ochelarii pe fata, am hotarat ca vreau sa termin mai repede.

Am terminat toata izolatia termica in 5 zile (una singur, trei cu un ajutor platit si a cincea zi impreuna cu un voluntar).

Aviz amatorilor : Isover Forte nu e toxica, dar este foarte iritanta daca ai suprafete libere de vata.
Trebuie sa o inchizi cat mai repede in spatele foliei si sa aspiri bine dupa ce ai terminat tot ca sa poti sta in casa fara sa tusesti si sa te scarpini.

Bariera de vapori

Sunt multe pareri, pro sau contra, in privinta utilitatii acestei membrane.

Bariera de vapori ar trebui sa reduca migratia vaporilor, in special in sezonul rece, cand vaporii ar putea sa condenseze in interiorul peretelui, spre latura rece, creand conditii favorabile dezvoltarii ciupercilor.

Am scris “sa reduca” pentru ca, oricat de maniac ai fi la aplicarea membranei, aceasta nu va fi niciodata perfect etansa.

Userul DIY are mai multe informatii pe tema asta, pe alte topicuri.


Utila sau nu, eu am montat-o.

Am ales folia scumpa de la Isover (Vario KM) pentru ca se lauda ca ar avea proprietati diferite in functie de anotimp: iarna nu permite trecerea umiditatii, vara i se deschid porii si permite uscarea, daca e cazul.
Trebuie sa il crezi pe producator pt ca n-ai cum sa verifici asta. Mecanic este ok, nu se taie in capse, iar marcajele te ajuta la montat.

Am montat-o cu voluntari, prinzand-o cu capse pe grinzi.

Imbinarile sunt suprapuse aprox. 100mm si lipite cu banda adeziva din aluminiu (cea de isover e scumpa rau).

Trecerile prin membrana (copex, spiro, cutii de conexiuni, plenumuri) sunt etansate cu banda de aluminiu armata.

Pentru aspiratiile de la ventilatie, unde folia se inchide pe un racord flexibil, am confectionat “palarii de vrajitoare“, un pic mai mari decat reductia pe care se prinde grila de ventilatie.

Izolatia interioara

Dupa Isover Forte, Akusto intra in categoria “aproape placere“

Fara fibre care zboara in toate partile, poti sa il lucrezi fara manusi si masca. Doar la plafon am folosit ochelarii.

Merge repede, poate si din cauza e un singur strat la pereti si doua la plafon.

Am facut tot posibulul sa nu las nici un coltisor neumplut cu vata.

Tratament la lemn ai facut ?

roman_roman, on 21 octombrie 2019 - 08:07, said:

Da. Am povestit deja.
Vezi postul in care te-ai luat de nodurile structurii mele, cele de la grinzile plafonului

Etapa urmatoare : Placarea plafonului

Pe scurt :
- Masuratori
- Trasat pe placa decupari pentru copex sau ventilatie
- Trasat centrul grinzilor pe care se prinde
- Taiat ce e de taiat
- Ridicat la pozitie
- Fixat cu holsuruburi de 4,5x45 pe grinzile plafonului

Am lucrat singur, cu exceptia catorva ore cand am mai "prins" cate un prieten.

Cum ridici, tii sus si prinzi in holsuruburi, singur, o placa de 1250x2500 si 22 de kg?

Simplu, folosind un “Dorel”.

“Dorel” e un dispozitiv format din doua rigle de 50x50, lungi cat e camera de inalta, doua traverse de 600-700mm si o diagonala, fixate intre ele cu holsuruburi astfel incat sa formeze in cadru dreptunghiular.
Mai are si doua coltare perforate prinse de capatul celor doua rigle cu cate un holsurub, care le permite sa se roteasca.

Cu alte doua holsuruburi prinzi temporar “Dorelul“ aproximativ pe mijlocul placii.

Rasucesti placa astfel incat “Dorelul“ sa fie sub placa.

Ridici ansamblul placa-“Dorel“ in unghi, sprijinind placa pe coltul plafon-perete, in zona unde va fi fixata placa, cu picioarele “Dorelului“ proptite in betonul planseului.

In continuare fortezi centrul placii sa se ridice pana se lipeste de grinzile plafonului, impingand de picioarele lui “Dorel“.

Placa din OSB aluneca pe folia de peste izolatie si permite ajustarea usoara a pozitiei, fara a deranja vata.

O data placa ajunsa unde trebuie, aduci masa, sari pe ea si fixezi placa in holsuruburi, plecand din zona unde sunt coltarele lui “Dorel“ spre extremitati.

Dupa ce ai prins 3-4 holsuruburi, déjà poti sa il concediezi pe “Dorel“.

In functie de spatiul disponibl “Dorel“ poate fi prins paralel cu latura lunga a placii sau perpendicular pe ea.

Placarea peretilor

Aceleasi etape ca la plafón.

“Dorel“ este inlocuit cu o bucata de dulap pe cant, care sprijina placa si o tine impinsa pana in tavan.

Cu placile mari merge cu spor. Completarea placarii la partea de jos a peretilor e mai plicticoasa (placile au 2500mm, inaltimea camerelor este de 2700) .

Vreau sa fac un pic de reclama pentru casele din lemn, binisor izolate si cu ferestre bunicele  

E iarna. Nu foarte grea. In zona Galatiului nu cred ca a scazut sub -10⁰C.

Vecinul meu are casa in sistem “clasic“, bca de 250 + 100mm polistiren, finisata la gata dar fara centrala functionala.

La el sunt +0.4⁰C (are termometru smecher).

La mine, in aceiasi dimineata, sunt +10⁰C(al meu nu e smecher, e din piata de la rusi ). Dupa amiaza, daca e soare, temperatura creste pana la 14-15⁰C.
Asta in conditiile in care decuparea din jurul cosului, si cele trei usi / capace de acces in pod sunt inchise doar cu o bucata de placaj si nici o teaava de ventilatie nu e izolata si etansa.
Ar fi corect sa mentionez ca nici beciul un e inchis si contribuie probabil activ la mentinererea temperaturii.

Se poate lucra in casa fara problema la 10-15⁰C.
Pentru mai mult confort am instalat provizoriu un godin, in living, in locul viitorului semineu.
Am mostenit unul fabricat in anii 60. Are aprox 250x350x900 si probabil 100kg, pt ca e captusit cu samota.
In 2-3 ore ridica temperatura la mai mult de 20⁰C la parter, arzand resturile din casa. La mansarda e mult mai cald.

Vecinul a incercat sa incalzeasca o camera cu un radiator de 2000W, dar parca e in pestera la Scarisoara, nu reuseste in jumatate de zi sa treaca de 10⁰C.

Nu e vorba doar de izolatie in cazul asta ci mai degraba de inertie termica. In timp ce peretii lui initial incorporeaza caldura in pereti si dureaza cateva zile sa se incalzeasca la o casa pe osatura cu izolatia imediat langa fata peretelui interior e normal sa se incalzeasca mai repede.In plus nu poti compara un godin cu o termosuflanta.