Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Rename SQL column

Achiziționare tuner TV !

Din ce este facuta terasa asta?

Cum accesez site-ul CNAS ?
 Algoritm simplu de calculare al u...

Bitdefender Total Security ș...

casa verde 2024

Intrerupator cu N - doza doar cu ...
 Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...
 probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National
 

Casa pe structura din lemn (sau aventura constructiei in regim diy)

* * * * * 3 votes
  • Please log in to reply
453 replies to this topic

#127
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016
Prima operatiune la interior a fost tratarea lemnului.

Am folosit Setistop, un produs romanesc certificat de ignifugare cu efect anti fungic si anti insecte.

L-am cumparat direct de la producator,o firma din Timisoara.

Persoana de contact, Dl Florita, iti ofera toate informatiile necesare, daca nu iti este sufient ce este pe site.

Foarte amabil, dupa ce i-am spus ca dupa ploaie au aparut cateva puncte de mucegai, mi-a trimis gratuit, impreuna cu Setistop, doi litri dintr-un tratament special.
E un fel de clor foarte concentrat. Cred ca e foarte eficient; iti dau lacrimile imediat ce ai desfacut capacul sticlei iar aplicarea inseamna o manjire rapida cu pensula a zonei afectate, cu toate ferestrele deschise si dupa, fuga afara pentru cateva ore. Se albeste lemnul si ramane curat.

Am cumparat 230 kg de Setistop, ambalat in 7 bidoane de 20 litri, expediate prin curier pe cheltuiala producatorului.

Produsul este un lichid dens (manipulatul bidoanelor iti cam rupe spatele) care se dilueaza 1:1 cu apa.

Am aplicat doua maini la interval de doua zile intre ele, cu o pompa manuala de 12 litri, pulverizand generos toate suprafele, pana cand nu mai absoarbe lemnul si apar picaturile.

Dupa uscare am dat suplimentar in zona semineului inca doua maini de produs concentrat la pensula.


Costul pentru ignifugarea a aproximativ 15mc de dulap (fara cantul lipit de OSB), 100mp OSB si 120mp scandura la sarpanta a fost de 1540 lei (include si pompa ieftina).

Am mentionat costul pentru ca exista si mitul ca ignifugarea este scumpa. Mie nu mi s-a parut o suma mare.
Poate cea facuta in fabrica, care implica manipularea multipla a materialului, este mai scumpa, dar nu a trebui sa dubleze valoarea lemnului.

Un alt mit: ignifugarea se “duce” dupa cativa ani!
Unde? Daca lemnul este expus substanta ignifuganta va fi spala de ploaie sau degradata de soare, dar incapsulat in perete, lemnul isi va mentine suprafata impregnata.

P.S. Daca are nevoie cineva de acel tratament special (clorul superconcentrat) pot sa ofer gratuit aproape 2 litri, cu o singura conditie: sa nu arunce ceea ce ramane dupa folosire (cu un litru cred ca omori totul intr-o balta mai mica).

Attached Files

  • Attached File  142.jpg   244.78K   370 downloads
  • Attached File  143.jpg   267.02K   384 downloads
  • Attached File  147.jpg   275.94K   403 downloads


#128
roman_roman

roman_roman

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,997
  • Înscris: 27.07.2017
Ma amuza cand ma uit la imaginile cu aripioarele alea metalice puse fara rost :)
M-as fi bucurat daca in ultima poza , detaliu din dreapta la prinderile grinzilor de la balcon , daca aveai acolo prinderi metalice corecte. Ai dat cateva holsuruburi dar nu e chiar o prindere sanatoasa.

In locul acelor aripioare trebuia sa ai niste coltare care sa faca prinderea grinda-de centura.

Edited by roman_roman, 02 October 2019 - 15:51.


#129
catalijns

catalijns

    je

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,231
  • Înscris: 14.05.2007

View Postroman_roman, on 02 octombrie 2019 - 15:50, said:

In locul acelor aripioare trebuia sa ai niste coltare care sa faca prinderea grinda-de centura.
Se numesc confectii metalice tip ancora pana-caprior si se folosesc la imbinarile dintre o piesa de lemn pozitionata orizontal (ex.cosoroaba sau pana) si una pozitionata oblic (adica mai putin de 90 de grade fata de cea pozitionata orizontal - ex. capriorii care coboara de pe pana de coama pe cosoroaba). Din cate inteleg rolul lor este de a tine acoperisul sa nu il umble vantul, adica practic leaga capriorii de cosoroaba. Daca intre aceste elemente ar fi existat un unghi drept (cum pare in poza respectiva) atunci se folosesc coltarele care sunt elemente mai puternice decat acorele pana-caprior.

#130
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016
Fiecare se amuza de ce i se pare amuzant. Pe mine ma amuza altceva. De exemplu sa raspund la afirmatiile de mai sus Posted Image

Ca sa inchid subiectul o sa incerc sa va explic logica (a mea, personala Posted Image ) din spatele acelor conectori / noduri.
Explicatia poate nu are prea multa logica pentru perfectionisti, dar ii invit, la casele facute de ei, sa foloseasca cea mai rezistenta sau noua solutie disponibila pe piata, indiferent ca este necesara sau nu. Posted Image


Cazul grinda pe centura:
Sunt adaugati conectori, in plus fata de holsuruburi, doar pentru ca holsuruburile de 120, infipte la 45⁰, nu patrund in centura la aceiasi adancime ca in cazul montajului perpendicular.
Avantajul pe care il au aceste hurricane anchor (asa le spun americanii) fata de un coltar aplicat pe centura si lipit de grinda perpendiculara este ca, la solicitari verticale, ai doar forte de forfecare pe holsuruburi. La coltar  vei avea forfecare pe o latura si smulgere pe cealalta (probabilitatea sa se smulga, in cazul holsuruburilor mici sau al cuielor, e mult mai mare decat sa fie “forfecate”)


Celalalt caz – fixare capat de grinda perpendicular pe alta grinda (balconul).

E o alegere verificata. Am ales sa folosesc cate trei holsuruburi mari + un hurricane anchor per cuplare. Si in plus placarile superioara si inferioara ancoreaza si ele elementele.
Am spus ca e verificata pentru ca inainte de a monta si conectorul, le-am testat ucand doua persoane pe grinzile fixate doar in holsuruburi, fara sa dea nici un semn de deformare. Suplimentand cu placarile si conectorii folositi nu vad nici un motiv de ingrijorare.


Daca ar fi sa fac ceva diferit acum as alege un coltar simplu.
Un coltar ar fi fost un pic mai eficient decat ce am folosit eu (doar pentru ca erau la indemana) pentru ca distribuie prinderea pe o suprafata mai mare, dar principalul motiv este pentru ca e mai ieftin.


Analizand retrospectiv:

Daca folosesti un joist hanger (nu ii stiu denumirea in romana) cum il montezi?
Daca il pui la partea inferioara a grinzii, cand esti pe balcon capatul din casa al grinzii se ridica si conectorul nu face ce a fost proiectat sa faca.
Il intorci la 180⁰ si il montezi la partea superioara a grinzii, ca sa functioneze cand esti pe balcon? Atunci cand sarcina e in casa conectorul iar nu lucreaza.

Coltarele si holsuruburile actioneaza la fel indiferent pe ce directie este solicitarea.

Eu as folosi un hanger doar in cazul in care nu as avea acces ca sa prind holsuruburi mari prin spatele grinzii principale.  Voi alege intotdeauna 3 holsuruburi de 6/120mm in locul a 10 holsuruburi de 3x35 + conectorul. E mai rapid, mai ieftin, cu efect similar.

Voi folosi asa ceva doar la prinderea grinzilor terasei de peretele casei si la balustrada balconului, prinsa tot de perete.

Atasez 2 poze cu solutia pentru aceste doua cazuri, folosita de altii inainte ca conectorii metalici multicui sa fie un must have, aplicat fara discriminare.
Epoca aia nu e chiar atat de indepartata.
Multe dintre casele facute asta inca mai exista. Cele care s-au dus, s-au dus din alte motive  decat lipsa conectorilor.

Attached Files



#131
roman_roman

roman_roman

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,997
  • Înscris: 27.07.2017
Raspund pe scurt la o lista lunga de observatii ce devin obositoare pentru un cititor de fuga:
Am spus ca ai pus fara rost niste elemente , iar unde trebuia nu ai pus nimic. Doar cateva holsuruburi. Chiar daca le-ai pus un pic inclinat , se considera ca le-ai pus in lungul fibrei ,unde efectul de prindere e slabut. De aceea e nevoie de elemente metalice pentru a avea prinderi perpenticular pe fibra. Ca sa intelegi mai bine , acele holsuruburi de 120 montate in lungul fibrei , sunt mai slabute ca prindere fata de holsuruburile de 50-60 pe directie perpenticulara a fibrei.  


#132
ban

ban

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 456
  • Înscris: 26.02.2007

View Postblue_marlin, on 19 septembrie 2019 - 12:10, said:

In paralel cu fundatia au turnat si fosa septica bicamerala, fundatia si stalpii gardului de la strada si trotuarele.
Care sunt detaliile fosei? Aș vrea să fac ceva similar la țară, dar n-aș mai scotoci internetul despre adâncimi, raportul între camere, grosimea zidurilor, armături etc.
Mersi!

#133
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016

View Postroman_roman, on 03 octombrie 2019 - 19:10, said:

Raspund pe scurt la o lista lunga de observatii ce devin obositoare pentru un cititor de fuga:
Am spus ca ai pus fara rost niste elemente , iar unde trebuia nu ai pus nimic. Doar cateva holsuruburi. Chiar daca le-ai pus un pic inclinat , se considera ca le-ai pus in lungul fibrei ,unde efectul de prindere e slabut. De aceea e nevoie de elemente metalice pentru a avea prinderi perpenticular pe fibra. Ca sa intelegi mai bine , acele holsuruburi de 120 montate in lungul fibrei , sunt mai slabute ca prindere fata de holsuruburile de 50-60 pe directie perpenticulara a fibrei.  

Cred ca nu prea citesti ce scriu  si confunzi proprietatile holsuruburilor cu cuiele.

Subiect inchis pentru mine.

#134
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016

View Postban, on 03 octombrie 2019 - 19:25, said:

Care sunt detaliile fosei? Aș vrea să fac ceva similar la țară, dar n-aș mai scotoci internetul despre adâncimi, raportul între camere, grosimea zidurilor, armături etc.
Mersi!

Vezi in attach.
Am calculat-o pentru 4 persoane.
Beton de 100mm (aproximativ).
Armatura - plasa sudata 6x100 si "L"-uri din OB de 8 pentru legaturi la colturi. In peretii exteriori e plasata spre exterior, in cel despartitor e pe centru.

Daca ai panza freatica mai spre suprafata, poti sa o faci mai "verde" adaugand o a treia camera.

Ai nevoie si de un put sau sant de infiltratie, in functie de structura solului si adancimea panzei freatice (care sa preia apa din fosa).
Putul (sau santul) e o groapa, dimensionata in functie de capacitatea de absorbtie a solului, umpluta cu refuz ciur, care permite apei sa se imprastie rapid in sol.

Nu e nici o tragedie daca modifici un pic dimensiunile.

Attached Files



#135
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016
Urmatoare lucrare a fost placarea exterioara a mansardei – latura spre pod peretilor si plafonului.

OSB de 12 la pereti si plafonul orizontal, amplasat perpendicular pe montanti / grinzi.

Pe zona inclinata puteam sa ma duc cu izolatia pana in astereala, dar am ales sa muncesc in plus si sa dublez astereala cu OSB de 10, amplasat la 40mm de scandura asterelei.
In felul acesta aerul care intra in podurile laterale printre scandurile sageacului, urca prin spatiul acesta si iese afara prin cele doua grile de ventilatie din podul central (dintre plafonul mansardei si coama acoperisului).

Efectul se simte binisor vara, cand in podurile laterale e acceptabil de racoare, chiar daca soarele bate bine in tabla. In podul central, cu exceptia capatului din vant, e sauna.
Iarna nu stiu daca are vre-un efect.
Probabil in viitor o sa montez cateva grile in sageac ca sa maresc fluxul de aer.

Attached Files



#136
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016
Compartimentarea la mansarda.

Nu e o iluzie optica, peretele e la 73,29⁰. Cerinta ferma a clientului, am avut dreptul sa nu zic nimic Posted Image

Dar am profitat de unghiul ascutit ca ascund in el aerisirea de la scurgerile sanitare si ventilatia naturala a beciului.

Attached Files

  • Attached File  170.jpg   259.53K   306 downloads
  • Attached File  175.jpg   366.9K   311 downloads


#137
ban

ban

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 456
  • Înscris: 26.02.2007
E vreun profit de la interstițiile dintre scândurile podelei?
Ce nu se atinge nu scârțâie?

#138
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016
Nu, e doar scândură prea verde care s-a uscat.

Nu deranjează spatiile dintre scânduri pt ca peste va fi o dala flotanta.

Dacă nu as fi avut deja scândura în curte as fi folosit OSB-ul.

Ca să nu scartie, indiferent ce pui, trebuie se le strângi bine in holsuruburi sau cuie speciale

#139
sebulbus

sebulbus

    cereal killer

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 25,730
  • Înscris: 03.12.2005
Adezivul e solutia ca sa nu scartaie.

#140
EmeraldCountryHouse

EmeraldCountryHouse

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 999
  • Înscris: 31.03.2018
Lemnul este un material viu,care creste sau se micsoreaza.
Tot ce am facut din lemn,in cativa ani,s-a miscat,in toate unghiurile posibile...

Edited by EmeraldCountryHouse, 04 October 2019 - 21:10.


#141
vali1900

vali1900

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 948
  • Înscris: 05.04.2015
sesistopul are si un efect interesant asupra lemnului : il crapa.Nu contest faptul ca lemnul tratat cu substanta te cam chinui sa incerci sa ii dai foc(efectiv substanta intra cam 1 cm in "carne" si il "pietrifica"_cred ca asta favorizeaza fisurarea.

#142
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016

View Postsebulbus, on 04 octombrie 2019 - 20:23, said:

Adezivul e solutia ca sa nu scartaie.

E corect, doar ca e costisitor si ia timp sa il aplici.

Am folosit adezivi doar in cateva cazuri mai speciale. Detalii cand le vine randul.

Pentru cea mai mare a imbinarilor, holsuruburile, daca sunt bine dimensionate si destule, tin piesele suficient de lipite ca sa nu se miste una fata de celalalta. Pana acum cred ca am bagat vreo 25-30,000.

View PostEmeraldCountryHouse, on 04 octombrie 2019 - 21:10, said:

Lemnul este un material viu,care creste sau se micsoreaza.
Tot ce am facut din lemn,in cativa ani,s-a miscat,in toate unghiurile posibile...

Daca e bine uscat, modificarile sunt tot mai mici, aproape insesizabile.

Dar trebuie sa fie folosit uscatorul, Cel verde, lasat un an sau doi, nu e cu adevarat uscat.

View Postvali1900, on 04 octombrie 2019 - 22:18, said:

sesistopul are si un efect interesant asupra lemnului : il crapa.Nu contest faptul ca lemnul tratat cu substanta te cam chinui sa incerci sa ii dai foc(efectiv substanta intra cam 1 cm in "carne" si il "pietrifica"_cred ca asta favorizeaza fisurarea.

Nu cred ca e de la Setistop.
La mine nu a aparut nici o fisura.
Cauza e probabil in alta parte, poate nu era cherestea uscata.

L-am testat si eu. Aruncat in jarul de gratar se aprinde greu si daca il rostogolesti langa foc se stinge imediat singur.

#143
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016
Instalatia electrica

I7 spune pe scurt pentru case din lemn:

- conductori dimensionati corespunzator consumului
- disjunctoare dimensionate la fel
- trasee ignifuge (teava metalica si o impresie vaga ca ar fi accepat si plasticul ignifugat)
- doze metalice sau plastic testat la 950⁰C GWT
- tabloul metalic sau plastic testat la 950⁰C GWT
(intrerpretare de catre un muritor de rand, care nu are prea mult contact cu domeniul, la 2 ani de la citirea normativului; daca stiti altceva share-uti va rog)

Exista un mit ca la constructiile din lemn, cablurile ar trebui sa fie speciale, izolatia lor sa reziste la xxxx⁰C.
Inclusiv in folclorul electricienilor de meserie e bine impamantenit.
In normativ am gasit mentiunea ca, doar daca cablul este in contact direct cu lemnul, este necesar sa aiba un alt tip de izolatie. In rest e acelasi conductor ca la casele de zidarie.

#144
blue_marlin

blue_marlin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 646
  • Înscris: 21.05.2016
Pe scurt:

- tablou de 24 pozitii de la Hager in hol
- cutii de conexiuni de la Kopos, cate una in fiecare camera, plus alte doua in spatiul tehnic si in beci; dimensionate in functie de ce intra / iese din ele
- doze de aparat cu 1-4 module de la Kopos, tip montare pe pereti "rigips", cu decuparile pentru cabu / copex inchise cu membrana din cauciuc
- tabloul, cutiile de conexiuni si dozele sunt conectate prin copex metalic de 18, 20, 25mm, in functie de conductorii gazduiti.
- conductorii sunt de cupru de 1.5 si 2.5, in cele trei culori; si cativa negri , pentru puntile intrerupatoarelor tip cap scara
- conductor pentru impamantare la toti consumatorii, inclusiv corpuri de iluminat
- de la cutiile de conexiuni copexurile / conductorii pleaca radial spre doze. Foarte rar sunt 2 doze in serie
- consumatorii mari (masina de spalat, cuptor) sunt alimentati direct din tablou
- legaturile in cutiile de conexiuni sunt cu conectori de la Wago, modelul cu clapet
- copexul e trecut prin gauri date in structura din lemn
- copexul e fixat de peretii / fundul tabloului / cutiilor de conexiuni cu conectori din plastic
- tabloul si cutiile de conexiuni sunt fixate pe profile metalice

Poze

Attached Files

  • Attached File  185.jpg   227.4K   180 downloads
  • Attached File  187.jpg   348.84K   215 downloads
  • Attached File  194.jpg   373.09K   233 downloads
  • Attached File  251.jpg   401.46K   224 downloads


Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate