Chirurgia spinală minim invazivă
Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale. www.neurohope.ro |
Calcul coeficient termic termopane valabil si pentru pereti (Verificati datele ofertantilor!)
#1
Posted 13 September 2018 - 17:36
Initial "construisem" un tabel excel pentru calcule si intentionam sa-l amplasez aici. Ulterior m-am prins ca urmeaza sa contina informatii legate de persoana mea, asa incit din motive de anonimitate m-am hotarit sa renunt la idee si sa plasez mai bine "reteta" de calcul. Voi plasa si linkuri in limba germana, dar voi arata explicit care formule trebuie folosite si cum. Cine vrea sa aprofundeze poate traduce textele din linkuri cu translatorul. http://www.chemgaped...wand.vscml.html Din acest prim link observam cum se face transferul scurgerilor de caldura de la partea cu temperatura mai ridicata T (interior casa) spe partea cu temperatura mai scazuta T4 (afara). Pentru calculul pierderilor Q[Watt] se alege temperatura dorita in casa si o oarecare temperatura existenta afara iarna. Cu cit diferenta Delta T =T1-T4 este mai mare, cu atit pierderile cresc. In exemplul din link se face referire la pereti. Pentru termopan se foloseste exact acelasi principiu. A se observa din link a doua formula: Qÿ=1 / [Δz1/λ1+Δz2/λ2+Δz3/λ3] * A* (T1−T4) (1) Unde A = Aria prin care se produc pierderile T1-T4 = diferenta de temperatura inauntru-afara Aceste Δz reprezinta grosimile materialelor din sandwich. Spre exemplu 4mm = 0,004m pentru sticla si 20mm = 0,02m pentru golul de aer/azot dintre foile de sticla. Iar λ (Lambda) reprezinta capacitatea de conductie, o constanta specifica a materialului (sticla = Glas, argon, cripton...). Gasiti valorile in tabel pe partea de jos a paginii aici: https://de.wikipedia... Termenul din paranteza dreapta din formula (1) reprezinta exact coeficientul termic specificat in oferte pentru sticla ca fiind Ug in [Watt/mpKelvin] si nu este nimic altceva decit 1 impartit la suma tuturor grosimilor raportate la Lambda: Ug = 1 / [Δz1/λ1+Δz2/λ2+Δz3/λ3] (2) Stiti grosimile (3 sticle, 2 goluri) => calculati Ug In realitate coeficientul de transfer al sticlei nu este dat de o singura valoare si de fapt ar trebui derivat spre margini, deoarece in regiunea distantierelor dintre foile de sticla nu avem aer/argon ca izolator . In consecinta se mai aduna un factor lg . ψg Acest ψg = Psi este o constanta de tip Lambda pentru materialul folosit la distantiere. Pentru polipropilen avem o valoare intre 0,027 si 0,05. La materiale proaste se poate discuta chiar despre ψg = 0,068 Ig reprezinta perimetrul sticlei Cum arata formula finala a coeficientului termic, vedem in linkul urmator: https://www.energies...ster-u-wert.htm Extragem de acolo: Uw = (Ag . Ug + Af . Uf + lg . ψg) / Aw (3) Uw = coeficientul termic al ferestrei in specificatiile ofertantilor Ag = Suprafata sticlei Ug = coeficientul de transfer al sticlei (din formula 2) Af = Suprafata la vedere a ramei Uf = coeficientul de transfer al profilului (f = frame) dat de regula in specificatiile profilului (Vedeti spre exemplu Veka: https://www.veka.de/...aemmwerte_4.pdf) lg . ψg = am zis mai sus Aw = Suprafata totala a ferestrei Se observa ca daca am distribui numitorul la fiecare termen de la numarator, atunci putem vorbi de ponderea cu care intra in suma fiecare pierdere. Spre exemplu: 80%Sticla X Ug +... Ecuatia (3) nu este completa, deoarece rama intra in perete, se mai pune o spuma poliuretanica si "sandwichul" respectiv inseamna perete+spuma+rama Deci ar trebui ca ecuatia (3) sa devina: unde Ie reprezinta perimetrul ramei in perete, iar ψe exact ca si ψg reprezinta un Lambda total format din perete+spuma+rama. Termenul insa este foarte mic, asa incit formula (3) este suficienta. Mai departe se pot estima pierderile calculind Q [Watt] cu formula (1) Q astfel obtinut se inmulteste cu un numar de ore de functionare a incalzirii estimat pe zi si se obtine energia in Kilowatt-ora = kWh Cit costa un kwh stiti voi si astfel estimati si costurile. Repet, formulele sint la fel de valabile si pentru pereti si acoperis. Cu putina atentie se pot evalua costurile datorate pierderilor totale la o casa Edited by Dorel-Mesterel, 18 September 2018 - 20:24. |
#2
Posted 13 September 2018 - 18:11
Update minor:
Initial "construisem" un tabel excel pentru calcule si intentionam sa-l amplasez aici. Ulterior m-am prins ca urmeaza sa contina informatii legate de persoana mea, asa incit din motive de anonimitate m-am hotarit sa renunt la idee si sa plasez mai bine "reteta" de calcul. Voi plasa si linkuri in limba germana, dar voi arata explicit care formule trebuie folosite si cum. Cine vrea sa aprofundeze poate traduce textele din linkuri cu translatorul. http://www.chemgaped...wand.vscml.html Din acest prim link observam cum se face transferul scurgerilor de caldura de la partea cu temperatura mai ridicata T (interior casa) spe partea cu temperatura mai scazuta T4 (afara). Pentru calculul pierderilor Q[Watt] se alege temperatura dorita in casa si o oarecare temperatura existenta afara iarna. Cu cit diferenta Delta T =T1-T4 este mai mare, cu atit pierderile cresc. In exemplul din link se face referire la pereti. Pentru termopan se foloseste exact acelasi principiu. A se observa din link a doua formula: Qÿ=1 / [Δz1/λ1+Δz2/λ2+Δz3/λ3] * A* (T1−T4) (1) Unde A = Aria prin care se produc pierderile T1-T4 = diferenta de temperatura inauntru-afara Aceste Δz reprezinta grosimile materialelor din sandwich. Spre exemplu 4mm = 0,004m pentru sticla si 20mm = 0,02m pentru golul de aer/azot dintre foile de sticla. Iar λ (Lambda) reprezinta capacitatea de conductie, o constanta specifica a materialului (sticla = Glas, argon, cripton...). Gasiti valorile in tabel pe partea de jos a paginii aici: https://de.wikipedia... Termenul din paranteza dreapta din formula (1) reprezinta exact coeficientul termic specificat in oferte pentru sticla ca fiind Ug in [Watt/mpKelvin] si nu este nimic altceva decit 1 impartit la suma tuturor grosimilor raportate la Lambda: Ug = 1 / [Δz1/λ1+Δz2/λ2+Δz3/λ3] (2) Stiti grosimile (3 sticle, 2 goluri) => calculati Ug In realitate coeficientul de transfer al sticlei nu este dat de o singura valoare si de fapt ar trebui derivat spre margini, deoarece in regiunea distantierelor dintre foile de sticla nu avem aer/argon ca izolator . In consecinta se mai aduna un factor lg . ψg Acest ψg = Psi este o constanta de tip Lambda pentru materialul folosit la distantiere. Pentru polipropilen avem o valoare intre 0,027 si 0,05. La materiale proaste se poate discuta chiar despre ψg = 0,068 Ig reprezinta perimetrul sticlei Cum arata formula finala a coeficientului termic, vedem in linkul urmator: https://www.energies...ster-u-wert.htm Extragem de acolo: Uw = (Ag . Ug + Af . Uf + lg . ψg) / Aw (3) Uw = coeficientul termic al ferestrei in specificatiile ofertantilor Ag = Suprafata sticlei Ug = coeficientul de transfer al sticlei (din formula 2) Af = Suprafata la vedere a ramei Uf = coeficientul de transfer al profilului (f = frame) dat de regula in specificatiile profilului (Vedeti spre exemplu Veka: https://www.veka.de/...aemmwerte_4.pdf) lg . ψg = am zis mai sus Aw = Suprafata totala a ferestrei Se observa ca daca am distribui numitorul la fiecare termen de la numarator, atunci putem vorbi de ponderea cu care intra in suma fiecare pierdere. Spre exemplu: 80%Sticla X Ug +... Ecuatia (3) nu este completa, deoarece rama intra in perete, se mai pune o spuma poliuretanica si "sandwichul" respectiv inseamna perete+spuma+rama Deci ar trebui ca ecuatia (3) sa devina: unde Ie reprezinta perimetrul ramei in perete, iar ψe exact ca si ψg reprezinta un Lambda total format din perete+spuma+rama. Termenul insa este foarte mic, asa incit formula (3) este suficienta. De fapt devine chiar usor negativ!!! Mai departe se pot estima pierderile calculind Q [Watt] cu formula (1) Astfel formula (1) devine: Q = Uw x A x (T_inauntru - T_afara) (4) Q astfel obtinut se inmulteste cu un numar de ore de functionare a incalzirii estimat pe zi si se obtine energia in Kilowatt-ora = kWh Cit costa un kwh stiti voi si astfel estimati si costurile. Repet, formulele sint la fel de valabile si pentru pereti si acoperis. Cu putina atentie se pot evalua costurile datorate pierderilor totale la o casa ______________ Recapitulare: Se calculeaza formula (2), se introduce in formula (3) => Uw din specificatii Uw se introduce in formula (1) si se obtin pierderile Q Q inmultit cu timpul de functionare in ore a sistemului de incalzire pe zi si se obtine pierederea de energie in kWatt*ora pe o zi Edited by Dorel-Mesterel, 18 September 2018 - 20:26. |
#4
Posted 13 September 2018 - 20:24
Al naibii vatapebatz.
Eu nu sunt termotehnist, cu toate astea nevoia-m-a-nvatat si acum ma descurc binisor la pereti. Dar cand dau o formula pt uzul colegilor de forum, dau si eu niste litere care sa fie mai usor asociabile elementelor pe care le prescurteaza. Adica de ce sa zicem Δz1 pentru o grosime? Zi-i g1 si gata. In rest, e foarte bine ca te-ai ostenit pentru noi si multumim O sa imi trebuiasca niste minute bune sa diger tot ce-ai pus tu aici. Thanks Recapitularea e super. Dar trebuia pusa la inceput, ca altfel saracu' om care intra fuge mancand pamantul Edited by addysoftware, 13 September 2018 - 20:27. |
#5
Posted 13 September 2018 - 20:41
maccip, on 13 septembrie 2018 - 19:41, said:
Greu sa te pacaleasca cineva pe tine. hahahaha Never ever. Am cumparat si renovat case, am construit, am renovat apartamente. Pentru ca discut despre obiectele mele si de volum financiar consistent, mi-am bagat degetele peste tot addysoftware, on 13 septembrie 2018 - 20:24, said:
Al naibii vatapebatz. Eu nu sunt termotehnist, cu toate astea nevoia-m-a-nvatat si acum ma descurc binisor la pereti. Dar cand dau o formula pt uzul colegilor de forum, dau si eu niste litere care sa fie mai usor asociabile elementelor pe care le prescurteaza. Adica de ce sa zicem Δz1 pentru o grosime? Zi-i g1 si gata. In rest, e foarte bine ca te-ai ostenit pentru noi si multumim O sa imi trebuiasca niste minute bune sa diger tot ce-ai pus tu aici. Thanks Recapitularea e super. Dar trebuia pusa la inceput, ca altfel saracu' om care intra fuge mancand pamantul Aha, vad ca ai mai modificat pe ici colo, devine mai inteligibil. Bravo. Nici eu nu sint termotehnist. Sint inginer electronist. Ne cunoastem pe ici pe colo Am pus exact notatiile din linkuri. In primul link este poza de transfer. Foarte sugestiva. Recomand digeratul cu rabdare si atentie Pacat ca nu pot sa editez. As incepe cu recapitularea, asa cum propune Adi si as da un exemplu concret de calcul cu notatii simple |
#6
Posted 14 September 2018 - 09:01
#7
Posted 14 September 2018 - 11:21
vata_pa_batz, on 13 septembrie 2018 - 20:41, said:
...Pacat ca nu pot sa editez. As incepe cu recapitularea, asa cum propune Adi si as da un exemplu concret de calcul cu notatii simple ... |
#8
Posted 15 September 2018 - 14:38
addysoftware, on 14 septembrie 2018 - 11:21, said:
Pai eu m-am descurcat (dupa un pic de efort de acomodare cu notatiile) dar pt altii - care poate ar vrea sa se uite pe ele si nu au aproape nici o idee - o sa fie foarte greu. Voi da un exemplu de calcul, dar nu acum. Sint racit si abia ma tin pe picioare |
#9
Posted 16 September 2018 - 12:58
Zici: "Q astfel obtinut se inmulteste cu un numar de ore de functionare a incalzirii estimat pe zi si se obtine energia in Kilowatt-ora = kWh". Caldura se pierde prin ferestre sau ziduri doar cand functioneaza centrala?
Formulele sunt in principiu corecte, dar se refera doar la transferul de caldura prin conductie. Mai trebuie tinut cont si de convectie, si de radiatie (la sticle). 1. Nu poti calcula asa pt pachetul de sticla. Adica poti, dar nu te astepta sa fie un calcul exact, si nu te astepta sa coincida cu rezultatele oferite de marii producatori. Chiar tu ai zis ca nu ai gasit nicaieri lambda pt sticla cu LowE. Si ma indoiesc ca vei gasi. Valorile Uglass pe care le dau producatorii sunt pt intregul pachet de sticla, si tin cont si de pierderile prin radiatie, si cred ca si prin convectie (adica prin stratul superficial de aer in miscare care se afla de o parte si de alta a zidului / pachetului de sticla; nu rade, ca asa este!). Iar pierderile de caldura prin radiatie nu sunt deloc de neglijat. Dovada ca s-a inventat LowE-ul si ca acesta reduce semnificativ pierderile de caldura prin pachetul de sticla. Asa ca LowE-ul nu este o pacaleala de marketing! 2. Parca ziceai mai sus ca un astfel de calcul se poate aplica si la sandwichul alcatuit din tavan / aerul din pod / acoperis. Nici vorba !!! 3. SR 1907 zice ca la calculul pierderilor de caldura prin ziduri / plansee / ferestre se tine cont si de masivitatea lor termica. Deci in formula ta cu Q = Uw x A x (T1-T2) ar trebui sa mai adaugi si acest coeficient, care la tamplarie este de 1,2. Deci Q = 1,2 x Uw x A x (T1-T2). 4. Nu poti extrapola aceasta formula pt intreaga casa, pt ca se tine cont de mult mai multe date. Si mai ales de influenta puntilor termice (inerente sau rezultate in urma unor greseli de manopera), care iti pot reduce acest Q calculat astfel si cu 40-50%. |
#10
Posted 18 September 2018 - 16:00
|
#11
Posted 18 September 2018 - 16:01
si acu sa ne facem un pic de cap.
@vata_pa_batz iti spun de la inceput ca nu am rabdare sa citesc mai mult de 3 randuri. deci tranferul de caldura se face in 3 feluri: - radiatie - cunductie - convectie de aici incepe discutia, sa le luam pe rand, cu care sa incep? p.s. continuarea de aici https://forum.softpe...6#entry23524847 Edited by arg, 18 September 2018 - 16:03. |
#13
Posted 18 September 2018 - 16:21
pai conductia e cam la fel ca la rezistentele electrice, povestea cu paralel si in serie... esti de acord cu asta?
caldura.jpg 21.64K 7 downloads Edited by arg, 18 September 2018 - 16:24. |
#14
Posted 18 September 2018 - 16:41
Treci mai departe, nu te sfii. Doar n-o sa iau la aprobat fiecare virgula
|
#15
Posted 18 September 2018 - 16:55
ba da, o luam usurel... ca sa ne lamurim, nu asa 1001 lucruri la gramada din care nu se intelege nimic.
ai termometru cu infrarosi? Edited by arg, 18 September 2018 - 16:56. |
|
#16
Posted 18 September 2018 - 17:43
arg, on 18 septembrie 2018 - 16:55, said:
ba da, o luam usurel... ca sa ne lamurim, nu asa 1001 lucruri la gramada din care nu se intelege nimic. ai termometru cu infrarosi? Este, am si camera termo, nu-i nicio problema. Te anunt, insa, ca deja faci topicul praf. Ai ceva concret de zis, sau faci doar caterinca? |
#17
Posted 18 September 2018 - 18:28
Si camera aia termo ce vede?
Conductie, convectie sau radiatie? p.s. nu e nici o caterinca, doar vreau sa vad ce stii sa inteleg ce si cum gandesti. Edited by arg, 18 September 2018 - 18:32. |
#18
Posted 18 September 2018 - 18:34
arg, on 18 septembrie 2018 - 18:28, said:
Si camera aia termo ce vede? Conductie, convectie sau radiatie? p.s. nu e nici o caterinca, doar vreau sa vad ce stii sa inteleg ce si cum gandesti. Stii care-i treaba? Din formualarea ta urmeaza sa ma inveti tu pe mine. Momentan reusesti doar sa ma plictisesti. Daca ai ceva concret de zis, da-i drumu, daca nu valea |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users