Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Wc Geberit

Routere detinute in trecut si in ...

Teii din fața casei

E-Mail in serie prin Excel si Out...
 Modul alimentare rulou/jaluzea ex...

Recuperare fișiere dupa form...

Aplicatii stress test RAM

Asigurare auto hibrid
 Asus B550M - PC-ul nu porneste di...

Tzanca Uraganu - Inconjurat de Fe...

explicatie montaj breadboard

3 Doors Down - Kryptonite
 Semnalizati cand virati pe un dru...

Succesiune - mostenire apartament...

Donez Siofor de 1000mg ( diabet t...

Izolatie intre parter si etaj
 

Fonta sau Otelul se corodeaza chimic sau rugineste mai repede ?

- - - - -
  • Please log in to reply
81 replies to this topic

#55
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,546
  • Înscris: 02.10.2009
- Nu este nici o reactie chimica intre aluminiu si apa la instalatiile de care vorbiti si nici degajari de gaze din acea cauza
- Zgomotele pe care le auziti sunt din cauza dilatarii/contractiei materialelor metalice la variatia de temperatura. Aluminiul ca si Inoxul au coeficienti de dilatare termica mai mari decat otelul obisnuit sau fonta. De-a lungul instalalatiei sunt materiale diferite, forme diferite, prinderi mai mult sau mai putin rigide si fiecare se deformeaza diferit la temperatura. Modul de constructie este foarte important pentru ca trebuie tinut cont de aceste dilatari si tevile  trebuie lasate sa se dilate liber, mai precis din loc in loc trebuie sa alunece prin suporturi. Materialul se va dilata sau contracta indiferent de ce vreti voi, rezultand forte foarte mari care se transmit instalatiei, suporturilor, structurii locuintei. De acolo zgomotele ca pocnituri sau scartait. Alte zgomote vin de la vibratiile induse in structura instalatiei de catre curgerea apei. De notat ca in anumite situatii apa mai poate contine bule de aer sau vapori precum si o cantitate, uneori insemnata, de oxizi (rugina) si impuritati. Mai ales in instalatiile din otel si fonta, vechi, se intalnesc situatii in care apa e atat de contaminata cu rugina, compusi de calciu si sodiu incat caracteristicile de transfer termic sunt puternic afectate negativ, pe deasupra corziunea este accelerata. Peretii fin fonta (turnati) fiind mai grosi, rezista mai mult in timp, dar numai si numai pentru ca sunt mai grosi.
- Mirosul provine din acumularea de substante organice si organisme in interiorul instalatiei. E plin de bacterii specifice, care rezista la caldura si care "lucreaza" acolo, accelerand coroziunea. Materialele plastice care se folosesc mai nou in instalatii au sensibiitate mare la depunerile microbiene (efect favorizant, bacteriile si alte impuritati adera mult mai usor la pereti)
- Pentru reducerea coroziunii, importanta este calitatea apei de circulatie si desigur starea conductelor si caloriferelor. Sunt si substante chimice cu rol de inhibitori de coroziune care se introduc in instalatii. Conteaza si calitatea centralei termice.
- Inoxul este f. sensibil la coroziunea data de compusi de clor. Cum in general se foloseste apa potabila clorinata, este de asteptat ca si instalatiile din inox sa se corodeze. Pe deasupra exista tendinta de a se face peretii mai subtiri ('' ca daca nu rugineste...") si de acolo probleme in timp.

#56
July02

July02

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,661
  • Înscris: 19.11.2010

View Postloock, on 11 iulie 2018 - 13:13, said:

rezistor electric.
rezistorul electric in pardoseala este interesant dar curentul consumat eu cred ca e de 2 sau 3 ori mai scump decat gazul nu ?

View PostRosebud09, on 11 iulie 2018 - 16:40, said:

contra dilatarii termice exista si calorifere de aluminiu cu pereti mai grosi pentru a preintampina aceasta problema ?

View PostRosebud09, on 11 iulie 2018 - 16:40, said:

- Inoxul este f. sensibil la coroziunea data de compusi de clor. Cum in general se foloseste apa potabila clorinata, este de asteptat ca si instalatiile din inox sa se corodeze. Pe deasupra exista tendinta de a se face peretii mai subtiri ('' ca daca nu rugineste...") si de acolo probleme in timp.
Dar pot sa pun apa distilata in instalatie care nu are clor decat sa folosesc inhibitori de coroziune care oricum se depun si ei pe interiorul centralei.

Cine se fac cu pereti mai subtiri cu scopul sa nu rugineasca ? aici nu prea am inteles ce ai vrut a spune

Am vazut niste conducete de la Gerebit ce se pot monta prin seritizare dar nu reusesc deloc sa aflu cam ce pret au

#57
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,546
  • Înscris: 02.10.2009
Nu exista "contra" dilatarii termice, ca nu ne putem opune fenomenului, exprimarea corecta ar fi masuri pentru preintampinarea efectelor dilatarii termice. Grosimea materialului nu intra la socoteala in mod semnificativ in ceea ce priveste dilatarea, care e un fenomen ce se produce in toata masa materialului (spatial) si este semnificativa acolo unde dimensiunea e mai mare (de ex. la lungimea tevii). Se masoara in mm dilatare per fiecare milimetru de lungime si grad Celsius. Ex: 7 x 10-6 mm/mm 0C.

Daca faci un element mai "gros" se presupune ca rezista mai bine la solicitari mecanice si termice dar asta nu e valabil decat daca modificarea dimensiunii ajuta efectiv la asa ceva. Altfel nu e decat risipa de material si incetinirea/inrautatirea transferului termic de la fluidul cald (apa din instalatie) la fluidul rece (aerul din incapere) si invers.

Quote

Cine se fac cu pereti mai subtiri cu scopul sa nu rugineasca ? aici nu prea am inteles ce ai vrut a spune

Nu vad cum ai tras concluzia asta. Nu este legatura.
Idea reala este ca pereti mai grosi inseamna ca oxidarea sau rugina poate "lucra" mai mult timp pana sa puna in pericol integritatea peretelui. In industrie exista notiunea de "coroziune admisibila" si asta e trecuta pe eticheta oricarui echipament si se tine cont de ea de la inceputul proiectarii. Adica daca peretele trebuie sa fie- sa zicem- de 3 mm ca sa reziste la solicitari, atunci se adauga 0.5 sau 1 sau 2 mm ca rezerva pentru coroziune. Astfel peretele va fi mai gros si abia dupa ani si ani de zile va ajunge la minimul acela de 3 mm sub care nu mai e bun.

Exista tabele cu rata anuala de corodare a fiecarei combinatii de metal si fluid aflat in contact. Daca vreau ca instalatia sa tina 25 ani si coroziunea estimata este de 0.05 mm/an, trebuie sa adaug la acei 3 mm inca 0.05 x 25 = 1.25 mm. Deci total 4.25 mm. Dar: un perete gros de 4,25 mm e mai prost la transfer termic decat unul mai subtire, deci incalzirea in camera va fi mai slaba sau mai inceata. Dar: in timp, chiar daca as pleca de la 3 mm grosime, din cauza depunerilor de rugina, calciu, murdarie, tot se va reduce transferul termic, pentru ca energia termica va avea de trecut prin staturi diferite, cu aracteristici termice diferite (mult mai proaste decat otelul).
E o socoteala acolo dar cred ca pentru lucruri asa simple ca instalatiile de incalzire individuale nu se fac cine stie ce calcule savante.

#58
July02

July02

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,661
  • Înscris: 19.11.2010

View PostRosebud09, on 11 iulie 2018 - 22:34, said:

Nu exista "contra" dilatarii termice, ca nu ne putem opune fenomenului, exprimarea corecta ar fi masuri pentru preintampinarea efectelor dilatarii termice. Grosimea materialului nu intra la socoteala in mod semnificativ in ceea ce priveste dilatarea, care e un fenomen ce se produce in toata masa materialului (spatial) si este semnificativa acolo unde dimensiunea e mai mare (de ex. la lungimea tevii).
deci o teava mai groasa de 18 in loc de 15 produce dilatari si contractii mai mici

dar la ALUMINIU care nu corodeaza, exista caloifere dinacelea mici si dinacelea cu 2elementi care sunt mai inalti asa care se imbina intre ei de faci unul mai lung la acest model dilatarile si contractiile sa fie mai mici ?

deci sa inteleg ca tu nu ai pune FONTA ca si calorfere ca se corodeaza nu ? ai alege ALUMINIU chiar daca trosneste ?

Edited by July02, 11 July 2018 - 23:11.


#59
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,546
  • Înscris: 02.10.2009

View PostJuly02, on 11 iulie 2018 - 22:42, said:

deci o teava mai groasa de 18 in loc de 15 produce dilatari si contractii mai mici
E exact invers, ce naiba??
Poate ai vazut odata niste tevi lungi-lungi si din loc in loc faceau o bucla, un U sau un S. Acolo e loc de deformarea tevii datorita dilatarii. Se schimba forma aceea, U ul devine mai strans, la fel S ul mai strans sau mai larg. Dilatarea conteaza deci acolo unde dimensiunea e mai mare. Si pe diametru conteaza doar ca nu asa mult, ca n-ai diametre de zeci de metri.

dar la ALUMINIU care nu corodeaza, exista caloifere dinacelea mici si dinacelea cu 2elementi care sunt mai inalti asa care se imbina intre ei de faci unul mai lung la acest model dilatarile si contractiile sa fie mai mici ?

Nu intelegi ca nu poti face "dilatari sau contractii" mai mici, pentru ca sunt proprietate a metalului nu la voia omului? Doar daca dimensiunea e mai mica rezulta deformare mai mica.
Cu aluminiul e alta treaba: e mult mai putin rezistent, mecanic, comparativ cu otelul, daca e subtire se indoaie usor, se deformeaza, se rupe de aceea se foloseste cu grosime destul de mare si el: nu pentru ca se corodeaza ci pentru ca e slab.

deci sa inteleg ca tu nu ai pune FONTA ca si calorfere ca se corodeaza nu ? ai alege ALUMINIU chiar daca trosneste ?

Nu as pune fonta din considerente tehnologice in primul rand: pentru ca caloriferele cu elementi din fonta se obtin dupa turnare, ceea ce implica metal topit, turnat in forme speciale, iar grosimea peretilor trebuie sa fie mare ca sa curga metalul topit. De aia caloriferele din fonta sunt groase si grele pentru ca nu se pot face subtiri destul la turnare. N-are legatura cu coroziunea, ca ar fi mai buna sau mai proasta ca la otel. Din punct de vedere al coroziunii, pentru aplicatia specifica (calorifere, uz casnic) nu conteaza semnificativ diferenta dintre otel si fonta.
Caloriferele din otel se fac din tabla ceea ce este complet altceva ca si calitate a materialului (mai rezistent mecanic, deci pot construi elementi cu pereti mai subtiri, de fapt oricat de subtiri vreau, doar sa nu se rupa singuri). Retine ca o piesa obtinuta prin turnare simpla e mai putin rezistenta decat aceeasi piesa obtinuta din tabla sau metal forjat ("batut cu ciocanul) chiar daca e acelasi metal.
Aceeasi poveste cu aluminiul, turnat (rareori) sau din tabla.

Aluminiul nu trozneste ci suporturile facute prost. Meseriasii care habar nu au de meserie fixeaza tevile si caloriferere "strans", "sa tina", etc astfel incat nu dau libertate tevilor si elementelor de calorifer sa se dilate liber, cat stiu ele. De acolo trosniturile, ptr. ca suporturile, tevile isi fac loc singure, se misca, apasa, se deformeaza, rup in jur etc.

In industrie sunt reguli clare pentru situatiile in care deformarile termice sunt importante. Neglijarea lor duce la dezastre cumplite si de aceea chestiunea este tratata cu foarte mare atentie.

Edited by Rosebud09, 12 July 2018 - 00:18.


#60
July02

July02

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,661
  • Înscris: 19.11.2010

View PostRosebud09, on 12 iulie 2018 - 00:15, said:

Aluminiul nu trozneste ci suporturile facute prost. Meseriasii care habar nu au de meserie fixeaza tevile si caloriferere "strans", "sa tina", etc astfel incat nu dau libertate tevilor si elementelor de calorifer sa se dilate liber, cat stiu ele. De acolo trosniturile, ptr. ca suporturile, tevile isi fac loc singure, se misca, apasa, se deformeaza, rup in jur etc.
Mie imi place ALUMINIUL mai mult ca OTELUL la design plus ca nu ALUMINIUL nu se Corodeaza ,
deci practic daca supoiturilor li se lasa un joc si nu sunt stranse la refuz atunci caloriferele de ALUMINIU nu vor trosni nu ?

ALUMINIUL ca si calorifer cred ca ar merge bine doar cu tevi de PPR cu fibra de aluminiu,
sau cu tevi de INOX cum sunt cele de la Gerebit prin seritizare (doar ca nu reusesc sa vad cat costa acele tevi)
mai exista tevi prin Romania de Inox (Otel Inoxidabil) ca cele de la Gerebit care se pot monta prin seritizare ?

Edited by July02, 12 July 2018 - 00:59.


#61
July02

July02

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,661
  • Înscris: 19.11.2010
-ALUMINIUL (e mai electonegativ decat OTELUL), si nu merge montat cu Cuprul; caci:- ALUMINIUL va coroda electrochimic Cuprul,
dar ALUMINIUL va coroda electrochimic si INOXUL ?(care Inoxul este mai electropozitiv decat Cuprul ?)

-ALUMINIUL merge montat cu INOXUL(care un pic mai electropozitiv decat Cuprul)?,merge in combinateie cu Tevile de INOX? sau ALUMINIUL va coroda elctrochimic INOXUL?

Edited by July02, 12 July 2018 - 01:39.


#62
July02

July02

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,661
  • Înscris: 19.11.2010
Si deasemenea cum se comporta Cuprul cu Inoxul? - Cuprul (care e mai electronegativ decat INOX-ul) va coroda electrochimic Inoxul ?

Edited by July02, 12 July 2018 - 01:50.


#63
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,546
  • Înscris: 02.10.2009
Profesionistii nu amesteca materialele pe acelasi traseu sau in aceeasi instalatie, tocmai pentru ca apare coroziunea galvanica la locurile de imbinare in special. In timp acest tip de coroziune atrage si accelereaza coroziunea chimica.

Cred ca ati observat ca majoritatea fitingurilor si robinetelor sunt din alama, acoperita in general cu crom sau nichel. Acolo este indicata folosirea tevilor din cupru. De fapt la locuintele mai noi deja peste tot vezi doar tevi din cupru (nu e chiar 100% Cu ci usor aliat).
Cuprul cu inoxul sau cu otelul obisnuit nu fac casa buna. In industrie, pentru separarea liniilor din materiale diferite (de obicei inox si otel obisnuit, mai rar aliaje din cupru) se folosesc elemente de separatie nemetalice (garnituri, placi, bucse, etc) astfel incat nu exista contact direct intre metale diferite.
S-au raspandit si tevile din PVC sau alt material plastic, armate sau nu cu metal. Sunt relativ ieftine, se prelucreaza mai usor si au o durata de viata acceptabila. E mult mai simplu de lucrat cu ele. Exista multe tipuri de tevi si materiale pentru ele, ca si pentru restul elementelor instalatiilor: tevi metalice invelite in plastic, tevi cu interior din plastic sau ceramica, tevi cu pereti dubli (teava in teava adica), etc.

Edited by Rosebud09, 12 July 2018 - 04:59.


#64
loock

loock

    Unas

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 18,629
  • Înscris: 29.03.2006
Din pacate fitingurile din RO sunt tot mai rar din alama.
Poate in state sunt mai multe, insa in RO majoritatea sunt din bronz ordinar care nu "curge" si crapa stupid de usor.
Inca exista si de alama, dar e dificil sa le deosebesti, pt ca etichetele pot fi mincinoase sau gresite, pt. majoritatea oamenilor si vanzatorilor e o chestie cu care sunt paraleli, si aspectul este similar, plus ca multe au si texturi, fie satinate la suprafata de la turnare, fie de uzinare/filetare, asa ca nici "flop"-ul/unghiul sub care reflecta lumina nu mai este vizibil, si ala e oricum recunoscut doar de cativa oameni dintr-o tara intreaga...
Am vazut si tevi si fitinguri cu eticheta pe care scria alama, si in practica erau bronz ordinar.
Am gasit si unele cu eticheta alama care si erau, dar sunt deja rare cazurile.
Cea mai mare imbecilitate e ca de multi ani au aparut si racorduri de gaze din stainless, care au insa holenderele din bronz, si este bronz cromat pe deasupra, si uneori si periat sau satinat, a.i. arata 97% ca inoxul, insa crapa aproape garantat cu garnitura de klingherit chiar si in mana unor profesionisti cu mana fina, iar cu garnitura de aluminiu crapa garantat 100%.
S-a mai rezolvat problema, si daca se cumpara de la magazine serioase au holendere din stainless, si cele cu bronz cromat au mai disparut si de la magazine mici, insa nu garantez ca au disparut cele cu holendere de bronz. Inca multe vin in kit cu garnituri de aluminiu care sunt o aberatie cretina indiferent de holender, si asta arata ca prostia exista in continuare in domeniu si trebuie sa ai mereu cu ochii beliti la toate maruntisurile...

Edited by loock, 12 July 2018 - 10:15.


#65
loock

loock

    Unas

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 18,629
  • Înscris: 29.03.2006
In state alama e mai comuna pt ca se fac multe tuburi de cartuse din alama (cele de polimeri inca nu sunt raspandite), si exista si procese serioase in caz de ceva, insa cu invazia de chinezarii e posibil orice...
Legat insa de tevile din plastic, aici SUA are PEX omologat abia din 2009, in timp ce in RO se foloseste de zeci de ani PEXAL pe langa PP, P si PEX, iar PVC-ul cred ca e de mult istorie la tevi de apa rece dar calda. Se mai gasea prin blocurile comuniste in instalatii vechi pe apa rece.

Edited by loock, 12 July 2018 - 10:36.


#66
July02

July02

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,661
  • Înscris: 19.11.2010

View PostRosebud09, on 12 iulie 2018 - 04:58, said:

Cuprul cu inoxul sau cu otelul obisnuit nu fac casa buna. In industrie, pentru separarea liniilor din materiale diferite (de obicei inox si otel obisnuit, mai rar aliaje din cupru) se folosesc elemente de separatie nemetalice (garnituri, placi, bucse, etc) astfel incat nu exista contact direct intre metale diferite.

S-au raspandit si tevile din PVC sau alt material plastic, armate sau nu cu metal.
cum adica "nu cu metal" cacu sunt si PPR cu fibra de Aluminiu la interior , eu cred ca sunt bune acestea caci prin Aluminiu nu trece oxigenul

Inox cu Cupru,Centrala are elementul de incalzire/schimbatorul de caldura din Inox, iar daca tevile sunt din Cu, atunci Cu va coroda electrochimic Inoxul caci ese mai electronegativ?

ALUMINIUL e cel mai electronegativ dintre toate,deci va coroda chimic atat tevilde de Inox cat si pe cele de Cu? elementul de incalzire/schimbatorul de caldura din Inox?

Edited by July02, 12 July 2018 - 14:03.


#67
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,546
  • Înscris: 02.10.2009
Eu nu ma pricep la detalii din astea, cu centrale de apartament sau asemanatoare, aici e vorba de coroziune mai ales.
Fii atent ca nu exista "fibre de aluminiu", poate fi armatura (nu cred, pentru ca material slab).

Coroziunea electrochimica nu e atat de importanta la echipamente asa mici, care au oricum durata de viata relativ redusa si masa mica. Exista metode de a fi contacarata, am spus ca prin izolare electrica sau folosirea de electrozi din diferite metale (zinc, magneziu) care compenseaza potentialul electrochimic.
Sunt lucruri complicate, limiteaza-te la ceea ce te intereseaza practic pentru ca teoria e lunga.
In plus, pana la urma folosesti ce gasesti in comert la un moment dat, degeaba vrei una sau alta daca n-ai de unde sa o iei.

#68
July02

July02

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,661
  • Înscris: 19.11.2010

View PostRosebud09, on 12 iulie 2018 - 22:25, said:

electrozi din diferite metale (zinc, magneziu)
electrozii de zinc si magneziu sub ce forma fizica sunt ? cum sunt sub forma de lnhibitori de corziunde bagati intr-un lickid sau cum?

chiar daca metalele nu sunt in contact direct, apa din tevi fiind element conductor transfera curentul intre metale si are loc coroziunea electrochimica nu ?

Edited by July02, 12 July 2018 - 23:25.


#69
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,546
  • Înscris: 02.10.2009
Electrozii aceia sunt bucati din zinc sau magneziu fixati (izolat electric) de suporturi sau peretii vasului si aflati permanent in lichid. E numesc electrozi (anozi) de sacrificiu pentru protectie catodica.

In urma reactiilor electrochimice ei se consuma primii si nu materialul din care e facut vasul respectiv. Dupa o vreme se inlocuiesc. Masa necesara ptr acei electrozi (sunt ca niste caramizi sau rondele, pot fi si tije) se calculeaza in functie de metalele aflate in contact (de obicei otel carbon si otel inox), masa lor, etc. Sigur ca lichidul trebuie sa fie cat de cat electroconductor, daca nu e se mai adauga substante care-i imbunatatesc proprietatile.

Acesti electrozi se folosesc si la conducte (teava de otel e catodul) iar bucata de magneziu sau zinc constituie anodul. Ambele sunt ingropate iar mediul de transfer este pamantul.

Edited by Rosebud09, 13 July 2018 - 00:23.


#70
maccip

maccip

    45 ani

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 33,056
  • Înscris: 06.01.2007
La contactul direct intre doua metale, electronii unui metal difuzeaza in interiorul celuilalt metal. Fenomenul se produce de fapt si intre 2 bucati din acelasi metal, insa difuzia e simetrica.
Dar in cazul a doua metale cu potential electrochimic diferit, cel mai electropozitiv din pdv chimic (sau cu potential de reducere negativ), va ceda mai multi electroni inspre celalalt metal, dorind sa creeze, un potential electric intre cele 2 metale. Ele fiind conductoare, potentialul este anulat, in realitate nu se formeaza. Exceptie fac anumite configuratii, in care se exploateaza acest efect, gen efect Seebeck, Josepson. Acelasi lucru se intampla si in jonctiunea cu un semiconductor sau intre doi semiconductori, la semiconductori se creeaza o bariere de potential cauzata de lipsa purtatorilor de sarcina. De fapt se formeaza o dioda.

In cazul in care metalele se afla in apa, aceasta difuzie de electroni are loc, dar sub alta forma. Electronii sunt preluati de catre apa, formand un dezechilibru intre H+ OH- net in favoarea OH- (e o chestie exponentiala, nu liniara), radical care ataca apoi cu mai multa putere electrodul incarcat pozitiv, adica cel care a cedat electrodul, anodul. Asta formeaza oxizi, hidroxizi, dar pot sa formeze si alte saruri (sulfuri), depinde de ce mai e prin apa pe-acolo.  Functie de ce mai e prin apa aia, se pot forma saruri care circula prin solutie ca ioni pozitivi ai metalului si radicali negativi, care se vor plimba tot prin jurul anodului. Inspre catod se duc inii pozitivi, care functie de compozitia electrolitului pot sa fie hidrogen sau ioni metalici.
Procesul e accelerat daca exista contact electric direct intre metale, dar nu e de neglijat nici daca nu exista,
Oricum fenomenul se intampla si daca e un singur metal, dar daca sunt doua metale, procesul e accelerat.
Daca distanta e mica (de ordinul milimetrilor), efectul e mare, dar daca distanta e mai mare, depinde mult si de suprafata anodului si catodului, insa nu in orice configuratie procesul e semnificativ mai mare decat corodarea normala, care exista chiar si cu un singur metal.

Deci in concluzie, daca nu exista contact direct, metalele corodeaza normal, fiecare pentru el, ca si cum ar fi singur in solutie. Daca intre metale exista in plus si o legatura directa, in afara solutiei, coroziunea e usor accentuata la anod si decelerata la catod.
Daca intre metale exista contact direct, coroziunea se muta inspre anod si e puternic accelerata.
Pentru a preveni fenomenul se folosesc anozi de sacrificiu, facuti din metale puternic electropozitive, dornice sa cedeze electroni, sa se oxideze, zincul sau magneziul e numai bun pentru asa ceva.
In felul asta, vechiul anod devine de fapt catod in raport cu anodul de sacrificiu. Si corodarea e incetinita, devine(teoretic) un fel de metal nobil.
Mai e varianta sa se amplifice efectul printr-un curent electric (din exteriorul solutiei) dinspre anodul de sacrificiu pentru a-l face si mai "anod" decat este.

In fine, sunt cam praf la chimie, dar m-am jucat si eu cu electroliza, cu galvanizarea, cu deruginirea prin electroliza cand eram mai tinerel. Sper ca n-am incurcat anodul cu catodul, de multe ori o mai fac.

#71
July02

July02

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,661
  • Înscris: 19.11.2010
electrozii (anozi) de sacrificiu- cum arata asa,ce dimensiuni au? ,
se pot aduga in tevile care alimenteaza caloriferele ? dar cum ai mai schimbi apoi....., ar merge daca s-ar schimba ca si filtrele in y de la intrare in centrala cumva ?

#72
maccip

maccip

    45 ani

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 33,056
  • Înscris: 06.01.2007
Nu ma pricep la instalatii, am vazut cum arata la boilere dar nu stiu daca te ajuta asta.  Eu ziceam asa.. ceva teorie, pentru care nici eu nu bag mana in foc, dupa cum am zis sunt praf la chimie.
Anyway, mi se pare overkill ce vrei tu sa faci acolo. Asculta si tu oamenii astia care se pricep la instalatii, nu te complica inutil ca nu-i centrala atomica. Si oricum , daca tu nu te pricepi exact, o sa-ti scape niste aspecte importante, chiar daca bagi overkill la aspecte mai putin importante.
Vad ca ai plecat de la zgomote si ai ajuns la coroziune. Mai bine ai grija cu traseele tevilor, sa aiba unde se dilata sa scapi de zgomote si deformari. Nu am vazut sa se discute aici, dar tevile de polimeri se cam deformeaza, o zic din experienta. Daca vrei sa faci ceva calumea, trebuie avut in vedere si acest aspect, eu cred ca mai important decat anozi bagati in tevi.
La centrale termice nu ma pricep, nu am asa ceva, deci...

Dupa mine, as face din PPE cu plita se mufeaza destul de usor, coturile nu ies foarte voluminoase, desi trecerile pe metal sunt ceva mai voluminoase.
Insa se deformeaza(se alungesc) in prima parte a folosirii, dupa montare, eu asa am patit cu ele. Daca stiam inainte de montaj, le-as fi lasat o toleranta. A iesit OK sa zicem, dar eu sunt mai chitibusar cand e vorba despre unghiuri drepte, fiind topograf de meserie, e o deformatie profesionala sa zic. Lucrarea a fost facuta intr-o anexa, nu in casa de locuit. Adica am tras apa la o chiuveta, deci nu mare inginerie.
Important e ca pe plastice sa nu se foloseasca chei metalice sa produca deformari, fisuri, pentru ca in timp acolo se acumuleaza mizerie care nu poate fi curatata. Restul se poate curata cu un curatitor cu aburi, dar plasticul "polizat" nu mai poate fi curatat calumea.  Nu stiu ce scule trebuie folosite ca nu mi-am batut capul, insa daca as face eu lucrarea acum, mi-as bate un pic capul si cu asta pentru ca, chiar conteaza sa ai plasticul ala impecabil sa nu acumuleze mizerie, fie ea si in locuri mascate, parca e enervanta.
Ce pot spune e ca cuprul nu-mi place, in timp corodeaza, se face verde de la umezeala. De-aia as merge pe ceva ieftin si bun, adica PPE-ul ala. Sau PPR, ca nu stiu diferenta intre ele, dracu sa le ia.
Si mai pot spune ca nu-mi plac lucrarile facute de mesteri. Nu-mi plac deloc, prefer sa le fac eu, stiu ca-mi ia triplu ca timp, stiu ca o sa stric materiale, stiu ca o sa ma coste chiar mai scump, dar prefer sa fac eu pana-mi iese calumea. Mai e si placerea de a munci, mie-mi place sa surubaresc.

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate