Incarcare una sau doua baterii Li-Ion 18650 de la doua mini panouri solare de 0,6 w

Salutare tuturor,

Am un mic montaj cu leduri de 5 mm cu senzor de prezenta alimentat de o baterie 18650 reincarcabila. Schema am gasit-o pe internet.
Montajul functioneaza, insa nu reusesc sa incarc bateria de la doua mini panouri solare de 0,6W montate in paralel.
Este clar ca sunt prea mici pentru a incarca bateria, ce sa mai vorbesc de doua.bsterii.Specificatiile sunt 6 v cu 150 ma, dar nu cred ca scot 150.
Cea mai simpla solutie este sa mai adaug inca 3,4 panouri dar devine prea costisitor pentru cateva montaje pe care as dori sa le realizez.
Exista vreo solutie eficienta sau mai multe pentru a reusi sa incarc bateria cu ajutorul celor doua mini panouri, fara sa mai adaug altele?
Eventual as schimba si cele 9 leduri de 5 mm cu unul sau doua de 1W daca cumva as reusi sa incarc bateria full.
Am cumparat un modul step-up de 2,3 v la 5 v dar nu am observat nimic, este adevarat ca afara era innorat bine.
Pana la urma am pus bateria pe direct, si tot ce s-a intamplat a fost ca a urcat de la 3,6 la 3, 8 intr-o zi cu aproape 5, 6 ore de soare.
Care este cea mai buna metoda de a masura mini panourile? Cum aflu exact cat scot?
Bineinteles ca depinde si de intensitatea soarelui.


Orice sugestie, sfat, solutii, sunt mai mult decat binevenite!
Multumesc!

Masori intii panoul in gol (in soare evident) si curent (de scurtcircuit, ai grija sa deconectezi bateria) si tensiune. Tensiunea trebuie sa fie mai mare de 4.2 daca vrei sa faci ceva si curentul ala iti da o idee vaga despre cam ce ar putea la maxim sa faca (pe scurtcircuit) panoul.

Dupa aia pui panoul (sau panourile in paralel) in serie cu bateria si cu ampermetrul si vezi cit intra. La nivelul asta nu e recomandat un circuit boost sau alte chestii care mai mult iti maninca din energie - cea mai buna solutie e un clamp circuit care iti limiteaza tensiunea la 4.2V (sau cit vrei tu) pe baterie. Ceva de genul asta, eventual si fara dioda (partea esentiala e TL431 cu rezistentele calculate pentru tensiunea ta + elementul sunt de oaresce putere, un tranzistor, mosfet, etc):

https://electronics....h-a-solar-panel

Multumesc mult pentru raspunsul prompt f300!
Prima parte este cea mai usoara partea cu masurarea ;-), din pacate a doua cu schema este mai grea, fiind un incepator. :-(
Intre altele am mai cumparat si un modul de incarcare TP4056 pentru baterie, dar din pacate nu este utilizabil din cauza tensiunii joase a mini panourilor.
Oare ar putea fi folosit in acest montaj, are rost?
Tensiunea in gol este de 6,2 V, curentul nu stiu, dar voi incerca sa il masor, aceasta daca va fi ceva de masurat :-) .
Ar fi fost mult mai usor daca gaseam un modul de cumparat, sau chiar aceasta schema deja montata.
Daca nu este prea mult este posibil ca cineva sa reprezinte schema din link-ul de mai sus ( eventual contra cost ) pe un breadboard la fel ca in figura de mai jos?
Dupa aceea cred ca voi reusi sa testez mult mai usor diverse configuratii.


Multumesct!
[ https://cdn.instructables.com/FYO/N307/ILV8LFJ4/FYON307ILV8LFJ4.LARGE.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

La 0,6W e clar că nu debitează 150mA ci max. 100. Asta dacă nu sunt sortate în clasă B, cu celule semiîncălecate caz în care scot şi mai puţin.
Eu am câteva de genul ăla şi curentul specificat îl debitează doar expuse la soare foarte puternic, cu incidenţă optimă.
Pe de altă parte, 2 celule paralel au nevoie de cca. 4000mAh să se încarce complet, asta înseamnă 4500mAh din panou, adică 45 de ore de iluminare optimă sau dublu în condiţii reale, deci durează ceva timp. Însă după încărcarea completă va funcţiona normal, pt. că descărcare de peste noapte va fi compensată permanent de panouri peste zi, mai ales vara.
Eu am în spatele casei câteva instalaţii de genul ăsta, realizate chiar cu panou de 6V/0,6W, o celulă 18650 şi limitator cu TL431, exact cum a zis f300. Iniţial am încercat cu un zener de 4,3V însă nu are cot suficient de abrupt şi descărca parţial bateria. Senzorul IR comandă un circuit AMC7135 care aprinde 2 leduri albe CREE XP-E legate paralel. De când le-am instalat acum vreo 3 ani funcţionează perfect, inclusiv iarna.
Dacă faci limitator cu TL431 rezistenţele folosite de mine au fost: 100k între control şi anod şi 160k spre masă, pt. 4,2V.

Edited by mihaicozac, 19 May 2017 - 16:40.

Salut Mihai,

Multumesc mult pentru indicatii, insa din pacate nu reusesc sa imi dau seama cum sa le pun pe toate cap la cap.
Daca esti amabil si nu este prea mult,te rog, aranjeaza piesele pe un breadboard ca in figura de mai sus.
In felul acesta am un punct de plecare. Daca ma crezi, dupa ce am citit postul colegului F300, m-am oprit direct la magazinul de piese electronice si am cumparat toate piesele, chiar si in plus ca sa fiu sigur ca le am pe toate si mai ales de rezerva :-).
Oricum daca cineva realizeaza schema pe  breadboard si o posteaza, cu siguranta va mai fi de ajutor si altora care sunt la fel de neinitati ca mine in tainele electronicii.

Cu stima.
Mihai!

Mai intai ce trebuie sa faca montajul dv.?
Montajul existent pare sa fie cu un modul PIR alimentat de la baterie (ce-i drept nu prea am vazut module alimentate direct de la 1,5V, majoritatea sunt la 5V) care comanda printr-un tranzistor, un led. Problema alimentarii cu tensiune mai mare este, daca este tranzistor PNP, care ar fi cel mai probabil explicatia pentru acel "N" de pe el, ca are ledul in emitor si rezistenta pe colector iar tensiunea de comanda depinde de tipul ledului, nefiind un circuit uzual pentru acest tip de senzor. Tinand cont ca montajul PIR contine, de obicei, un integrat BISS0001 care are alimentare de la 3V la 5V si iesirea la pinul 2 este de la un AO atunci, folosind un PNP de tip CBE la capsula, aveti montajul de mai jos. In acest caz ledul sta aprins cand nu detecteaza miscare si se stinge cand detecteaza miscare in cazul in care detectorul pe care il aveti nu contine un buton selector de comportament la detectarea miscarii.
Breadboard-ul prezentat are coloanele unite (cele 5 gauri verticale de la mijloc) si cele doua randuri superioare si inferioare unite (gaurile orizontale) care sunt alimentarile.
Revenind la montajul dv. cu alimentarea din celule solare in celule litiu trebuie sa stiti ca adaugarea de celule litiu in plus are un efect negativ asupra montajului prin imposibilitatea celulelor solare de a mentine incarcarea acestora avand si consumatori in circuit plus ca intervine curentul propriu de descarcare al fiecarei celule.
Ce va recomand. Faceti amplasarea montajului in zona finala, intercalati direct intre plusul celulei solare (care trebuie sa aiba tensiunea minima la iluminare minima peste 3V) si plusul celulei litiu a unui multimetru pe gama de mA si a unuia pe voltaj. Notati valorile curentului si tensiunii din ora in ora de la rasaritul soarelui pana se intuneca (aceasta este varianta low cost) sau folositi o camera web si un program adecvat (odata demult am folosit doorgem) pentru a face acest lucru. Asa aflati cum se comporta celula la incarcare si cati mAh aveti disponibili zilnic. Dupa ce ati aflat energia necesara este usor sa calculati aportul de energie.
Incarcarea trebuie limitata la maximum 4,2V iar varianta cu TL431 are un inconvenient, consumul mare in "stand-by" adica curentul minim de functionare este de 1mA. Recomand ca sa se intercaleze o dioda schottky intre celula solara si acumulator. Am ales valori mici ale rezistentelor fata de varianta lui @mihaicozac pentru ca am considerat curentul prin divizor de 75uA de 10 ori mai mare decat maximum admis la intrarea in TL431 de 6,5uA cu posibilele variatii si din motive de stabilitate a montajului. Doua atentionari am de facut. Prima atentionare este sa nu se depaseasca curentul prin stabilizator de 150mA (adica celulele solare, in soare maxim sa nu debiteze mai mult de atat) si a doua atentionare este ca, in lipsa iluminarii celulelor solare, acumulatorul se va descarca , cu acel 1mA, pana la 2,5V ca apoi sa continue descarcarea (mai lenta) pana la zero prin divizor. Pentru evitarea acestei situatii alegeti o celula litiu cu protectie la descarcare (in genul celor de telefon, de exemplu, pentru ca chinezismele ieftine 18650 nu au asa ceva). Eventual se poate inlocui acea dioda schottky, daca are curentul invers prea mare, cu un tranzistor n-mos sau p-mos ca dioda de sens.
Consumatorii din circuit trebuie masurati si ei ca sa stiti cat descarca acumulatorul mai ales consumul in stand-by. Asta ca sa stiti daca acumulatorii se descarca sau se incarca pe timp de iarna cand iluminarea este mai redusa. O varianta simpla de calcul ar fi de genul cati mA intra in circuit din celula solara minus cati mA ies din circuit prin montajul in standby. Restul este curentul care incarca acumulatorul si eventualul curent care va trece prin stabilizator la incarcarea acumulatorului.

Prima schemă e cam ciudată, senzorul IR are pe ieşire 1 logic la activare, cum se aprinde ledul în situaţia asta? poate ar fi trebuit un NPN cu emitorul spre rezistenţă.

mihaicozac, on 20 mai 2017 - 13:28, said:

Păi da, dar prima schemă

[ https://i.imgur.com/EAPMw3N.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

nu este altceva dect transpunerea desenului cu piesele pe breadboard

[ https://i.imgur.com/bUpmXzv.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Dacă tranzistorul ăla e desenat corect, el vine cu emitorul spre LED, deci ar trebui sa fie un PNP.
Nu vreau neapărat să reflectez amar asupra noilor generații care nu prea mai știu nici tabla înmulțirii, că sunt toata ziua cu nasul în telefon/tabletă/calculator, și pentru care acestea ar trebui să țina loc de creier și să și gândeasca în locul lor, dar nu reușesc sa realizez cum pentru unii e mai ușor de înțeles un desen (neclar) cu patru piese montate pe un breadboard decât o schema clară.

Mihaig, on 19 mai 2017 - 22:35, said:

LE
Tind să cred totusi că "N"-ul de pe tranzistor semnifică că acesta e un NPN și e desenată capsula greșit

Edited by Dobrin_M, 20 May 2017 - 15:00.

Da, nici programarea nu mai e ce-a fost... sunt curios dacă simulatorul a dat eroare sau nu.

Edited by mihaicozac, 20 May 2017 - 15:48.

Initial si eu am crezut ca este NPN, dar schema este corecta. Intr-adevar prima schema este transpunerea circuitului de pe breadboard ca sa avem o referinta in discutie. Uzual, litera N denota litera centrala a tranzistorului care este materialul bazei adica P-N-P. Simplist, tinand cont ca in datasheet, iesirea senzorului PIR este realizata cu un operational si nu un tranzistor open-colector, avem excursia de tensiune de la plus la minus (aproximativ) la iesirea senzorului.
Asta inseamna, in acest montaj, ca tensiunea de alimentare trebuie sa fie mai mare decat tensiunea bazei tranzistorului plus caderea de tensiune pe led iar curentii bazei si colectorului se aduna referitor la curentul prin led. Daca tensiunea scade sub valorea tensiunii ledului adunata cu a bazei atunci se considera bateria goala asa ca ledul tine loc si de indicator de prezenta tensiune. In general, acest tip de montaj se prefera in circuitele de alama pentru ca la taierea firului se declanseaza alarma.
Tinand cont ca fara semnal senzorul tine iesirea la masa (gnd) atunci tranzistorul PNP deschide si ledul lumineaza. Cand detecteaza prezenta unei persoane se schimba starea iesirii la plus si astfel ledul se stinge.
Fara sa stim la ce va fi folosit deocamdata discutam teoretic pe o schema. Cand initiatorul va mentiona cum functioneaza putem identifica tranzistorul.
PS: se pare ca, la o a doua citire, ledurile consuma 1W ceea ce difera de schema de pe breadboard unde, cu un led rosu, consuma 4mA numai ledul. Cred ca se discuta de doua scheme diferite. Fara a avea o sursa de incarcare care sa asigure 150% din necesarul montajului, acumulatorul se va descarca foarte repede pentru ca celulele solare au parametrii dati cu soarele perpendicular pe celula la iluminare maxima adica o zi de vara. Din punctul meu de vedere sunt necesare lamuriri suplimentare.

Multumesc mult pentru timpul acordat raspunsurilor!
Corect, acesta este un montaj cu senzor de prezenta HC-SR501 cu o baterie 18650.

http://www.instructa...-Light-Evolved/

Este un montaj simplu pentru cunoscatori, dar mi-a luat ceva timp sa inteleg cum se foloseste breadboard-ul si cum sa aranjez piesele.
Intr-un final am reusit.
Montajul functioneaza in casa de vreo 5, 6 zile fara nici o problema, fara ca bateria sa fie incarcata la nimic.
Ce am facut diferit este ca am scos rezistenta si am inlocuit tranzistorul din schema cu altul 2n2222 deoarece cele 9 leduri nu luminau destul de tare cu BC547.
Este adevarat ca as dori sa pun in locul ledurilor de 5 mm, 2 sau chiar 3 leduri de 1 W dar nu lumineaza atat de tare.
Senzorul are doua mici potentiometre pentru sensibilitate si distanta si un jumper care poate fi pus pe doua pozitii, continuu si intermitent.
Functioneaza chiar si cu 3 v.
M-i se pare super cum functioneaza, insa nu stiu daca nu cumva am gresit scotand rezistenta si inlocuind tranzistorul.
A mai ramas sa rezolv problema incarcarii bateriei de la acele 2 mici panouri solare
Nu imi este clar daca cu ajutorul acestui TL431 cumva curentul va creste si bateria se va incarca mai repede, bineinteles asta depinzand si de intensitatea soarelui, sau pana la urma va trebui sa mai adaug alte panouri solare.
Multumesc si sper cu ajutorul vostru sa o scot la capat pana la urma!

The Stressmaker, on 20 mai 2017 - 19:50, said:

Taman ca nu. Tranzistorul e NPN

[ https://i.imgur.com/oUQpmHr.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

The Stressmaker, on 20 mai 2017 - 19:50, said:

Cine ți-a zis ca daca ieșirea e cu operațional (care de fapt e folosit ca comparator) "avem excursia de tensiune de la plus la minus"?
Nu e deloc așa ci depinde de configurația schemei.
În altă ordine de idei, până acum n-ai auzit de circuite logice? Ieșirea acestora poate fi cu logică pozitivă, cu variație de la 0 la +, deci Q (care poate fi și open collector) sau invers Q negat, așa că puteai spune simplu că ieșirea acelui PIR e Q negat.

@Mihaig
Nu înțeleg. Montajul îl folosești în casă dar vrei să-l încarci de la panouri solare?
Și ce fel de panouri solare sunt alea? Din cele recuperate din lămpi de grădină cu LED?

LE
În caz ca da, și chiar daca nu, e bine să citești cea ce ți s-a spus până acum de către @mihaicozac (#4)

Edited by Dobrin_M, 20 May 2017 - 21:04.

Ok, deci pana la urma este un NPN acolo. Ca sa puteti avea un curent mai mare prin leduri folositi un tranzistor cu tensiunea de saturatie CE cat mai mica la curent mare gen 2sd965 (Uce=1V la 3A) sau puteti folosi un n-mos cu comanda pe poarta logica (Uth=1,5-2,5V). Atentie la curentul maxim prin leduri pentru ca pana la urma veti folosi o rezistenta de cativa ohmi in serie cu ledurile pentru protectia acestora.
Tl431 este acolo in configuratie de stabilizator shunt adica in momentul atingerii tensiunii de 4,2V acesta va incepe sa sunteze curentul care altfel ar fi intrat in acumulator supraincarcandu-l. Cat timp nu se atinge aceasta tensiune acesta va consuma doar 1mA. Existenta diodei schottky face ca in lipsa soarelui acest stabilizator sa nu consume mai mult de 75uA (curentul prin rezistentele de reglaj) plus ca se evita curentul invers prin celula solara care apare la intuneric.
Aflati consumul montajului, in mA, in standby apoi cu ledurile aprinse. Estimati cam cat timp, in ore vor fi aprinse ledurile si asa aflati necesarul de energie in mAh pe care panourile trebuie sa il asigure plus 20% pierderile. Cu cat consumul ledurilor este mai mare si durata de iluminare mai mare cu atat celulele solare trebuie sa asigure un curent de incarcare mai mare.
Simplist,un exemplu de calcul rapid. Daca montajul consuma constant 1mA atunci necesarul in standby este de 12mAh (considerand ca noaptea are 12 ore. Daca ledurile stau aprinse noaptea in total 3 ore si consuma 300mA atunci se considera 300x3=900mAh. Totalul consumului este de 912mAh care va fi si capacitatea minima a acumulatorului necesar. Daca celulele solare asigura pe ora 100mA, trebuie ca soarele sa straluceasca 9,12 ore direct pe celula solara pentru a asigura incarcarea completa. Considerand ca se pierde 20% din diferite cauze, insorirea va fi de 10,95 ore. Considerand ca, in decursul zilei sunt doar 3 ore cu insorire maxima iar restul cu insorire partiala si luand ca referita 50% din insorirea maxima pe zi, atunci timpul de incarcare se dubleaza. Daca se adauga in paralel o a doua celula solara identica, timpul se readuce la ce initial.
@Dobrin_M cautati datasheet-ul lui BISS0001, care este integratul cel mai uzual la senzorii PIR de pe net si observati schema interna a iesirii de la pinul 2, care este iesirea modulului PIR, care in lipsa descrierii clare o pot presupune o iesire a unui operational sau totem-pole plus ca schema facuta in Fritzing a complicat mai mult lucrurile. Majoritatea schemelor de pe net folosesc sistemul clasic cu tranzistor NPN si rezistenta la colector inseriata cu ledul iar in aceasta schema rezistenta era la emitor si ledul in colector si de aceea am presupus ca este PNP plus notatia "N" care a intarit ideea. Probabil ca link-ul catre site-ul original ar fi evitat aceasta discutie.
PS: nu intotdeauna folosesc un limbaj academic din considerente de inteligibilitate de catre toti participantii la discutie.

The Stressmaker, on 20 mai 2017 - 21:37, said:

Chiar crezi că țin balivernele astea la mine? Asta ce a vrut să fie?

The Stressmaker, on 20 mai 2017 - 19:50, said:

Exact o tentativă de explicație data de unul care nu știe ceea ce am spus eu anterior.
Ca și asta

The Stressmaker, on 20 mai 2017 - 21:37, said:

@Dobrin_M: nu ma cunoasteti, nu va cunosc. Postul meu este cu numarul 6 iar al dv. este cu numarul 8. Daca aveti ceva util de adus in discutie scrieti aici daca nu, va rog sa va abtineti de la atacuri la persoana. Mai exact scrieti daca stiti cum este construit circuitul pinului 2 al BISS0001 pentru ca din datasheet nu se poate identifica tipul acestuia.
Daca considerati ca gresesc va rog sa ma corectati si va mai rog sa luati in calcul pregatirea tehnica a tuturor celor implicati in aceasta discutie atunci cand va exprimati opinia. Scopul este ca initiatorul sa obtina rezultatul dorit cu ajutorul nostru. Multumesc.
PS: sa nu credeti ca daca am un numar scazut de posturi si experienta este la fel.
Scuze de offtopic.

Scuze, poate nu m-am exprimat corect.
Sincer nu inteleg toate expiicatiile oferite, de aceea am adus in discutie varianta breadboard, pentru ca pot vedea conexiunile mai bine decat intr-o schema.  Problema este la mine, dar va sunt recunoscator pentru timpul acordat, chiar si contra cost ( putem discuta in privat ) dupa cum am spus mai sus. Tot ce imi doresc este un montaj pe cat posibil simplu de inteles, insa si acea simplitate cateodata este posibil sa fie grea pentru mine :-).
De aceea am fost foarte bucuros cand schema de mai sus a functionat pe breadboard
Montajul / montajele doresc sa fie folosite afara in curte in locuri in care nu doresc sa trag fire de la 220.
Acum piesele sunt montate pe un breadboard de test si functioneaza de circa 5, 6 zile fara probleme in casa. Este normal ca intensitatea luminii sa scada dupa atata timp deoarece bateria nu se incarca.
Am setat senzorul la 15 secunde si totul este ok. Poate il voi pune la 30 secunde. Ledurile raman aprinse atata timp cat detecteaza miscare dupa care se sting. Nu doresc sa fie aprinse toata noaptea.
Dupa cum spuneam si mai sus problema incarcarii bateriei 18650 cred ca o pot rezolva daca pun panou solar de 2,5 sau 3 w, dar atunci costurile cresc semnificativ pentru fiecare montaj, si atunci m-am gandit sa intreb profesionistii in acest domeniu daca este posibil cumva sa incarc acea baterie 18650 doar de la acele 2 mini panouri solare.
Sigur ca imi doresc sa pot avea o intensitate, durata cat mai mare a luminii, dar daca aceasta presupune o schema complexa, atunci ma multumesc cu ce am realizat pana acum.
Colegul mihaicozac, daca am inteles corect foloseste un alt montaj asemanator cu 2 leduri Cree care posibil sa insumeze 5 sau 6 w. Nu stiu daca raman aprinse pe timp de noapte insa cu siguranta acele 2 leduri ofera mult mai multa lumina fata de cele 9 leduri de 5 mm.

Panourile solare sunt acestea, si din explicatiile lui mihaicozac nu sunt chiar ok.

http://www.ebay.com/...PsAAOSwFV9Xx-rp

Am cateva si din acelea recuperate din lampi de gradina, dar cred ca sunt si mai defectuoase decat cele de 0,6 w.

La banii ăia nu poți avea cine știe ce pretenții.
Puterea panelului se poate aproxima din suprafață, celulele policristaline obișnuite oferă 30-40ma/cm2, la 3cm2 net per celulă e clar că nu trece de 100mA și asta la incidență și insolație optme. Am cumpărat de la mai mulți vânzători, cele mai performante mi s-au părut cele de 1,1W de la un chinez, care scot real 200mA, cele din stânga din poză.
Schema pe care am folosit-o eu este ultrasimplă, folosind componente optimizate. Ledurile sunt comandate de generatorul de curent AMC7135, astfel la 1W consumat obțin aproape 150 lumeni, suficent pt. cca. 10m2 în exterior.

OK. Cateva intrebari si raspunsurile banuite de mine care se pot corecta in functie de ce se doreste.
1. ce sursa de lumina vreti sa aveti la fiecare montaj adica puterea ledurilor? Presupun ca doriti o iluminare undeva la 5-6W. De aceasta conditie depinde dimensionarea tuturor componentelor montajului. Experimentati cu becuri la 230V cu led ca sa aveti idee de iluminarea minima a spatiului. Cand aveti puterea necesara aflati valoarea de la punctul 4 in functie de durata traversarii spatiului respectiv.
2. ce fel de celule solare aveti la dispozitie? Presupun ca va referiti la acelea de 6V, 6W.
3. ce fel de acumulatori vreti sa folositi? Presupun ca vor fi celule 18650 de 2000mAh.
4. cat estimati ca vor sta aprinse ledurile pe durata unei ore? De aceasta valoare depinde dimensionarea acumulatorilor si a celulelor solare combinat cu punctul 1. Durata depinde de cate persoane trec pe acolo si timpul efectiv de traversare prin dreptul senzorului. Asa se poate regla timpul de iluminare, in functie de cat dureaza traversarea fara sa se declanseze o noua comanda.
Daca veti folosi acumulatori cu plumb de 12V/7Ah sau 12V/12Ah (combinat cu un incarcator de mobil auto pentru scaderea tensiunii la 5V pentru montaj iar ledurile de putere cate 3 inseriate si cu rezistenta de balast respectiva) pe care ii veti inlocui si incarca odata la cateva zile credeti ca va fi mai convenabil decat cumpararea de celule solare?

@mihaicozac: Pare interesant acel integrat stabilizator de curent dar daca nu exista disponibil eu cred ca se poate inlocui cu un BD237, de exemplu, in regim de saturatie cu rezistenta de limitare a curentului in baza. Ma folosesc de datasheet-ul celor de la ON semi si in graficul tensiunii de saturatie urmarind curba curentului de colector de 500mA trebuie un curent de baza de 20mA ca sa fie tensiunea de saturatie de 200mV, care este cu putin mai mare decat acei 120mA ai integratului. Problema sunt acei 20mA din baza tranzistorului care nu pot fi folositi la iluminare (sau se pot folosi daca in serie cu baza se pune un led). Ma bazez si pe faptul ca curentul de colector, in regiunea liniara, este egal cu produsul intre curentul bazei si factorul de amplificare. Asa se poate realiza un stabilizator de curent pentru curentul prin leduri dependent de curentul prin baza tranzistorului. Problema este tensiunea mica a acumulatorului comparativ cu tensiunea pe leduri. Alternativa ar fi un N-mos cu poarta alimentata la o tensiune suficienta pentru deschiderea partiala si realizarea unei "rezistente" care la tensiunea maxima a acumulatorului sa corespunda cu curentul maxim prin leduri. Acestea cred ca sunt alternativele la acel integrat.