Ce este o teorie in stiinta? O explicatie suportata de testare riguroasa stiintifica sau doar speculatie care trebuie confirmata prin testare?

Ca sa nu facem offtopic prin alta parte... discutia a pornit cam de pe aici, unde mi-am si exprimat parerea:

ShadowBroker, on 20 martie 2017 - 20:48, said:

Asadar, astept argumente, pareri...

Edited by ShadowBroker, 20 March 2017 - 23:26.

Teoria nu se incadreaza la adevar stiintific. Rigurozitatea stiintifica are niste reguli .
Pentru a fi acceptata ca adevar stiintific trebuie sa indeplineasca urmatoarele:
_ sa fie repetabil,
_observabil,
_ masurabil .

Teoria tine mai mult de filozofie decat de stiinta . Nu e ceva rau in asta insa produce confuzie mai ales in randul celor care nu au intelegere asupra fenomenelor  cuprinse in teorie .

ShadowBroker, on 20 martie 2017 - 23:23, said:

Prea mult zgomot pentru nimic. Dumneata nu esti om de stiinta si nu trebuie sa iti dai cu parerea ci trebuie sa te informezi din surse de incredere. Iata un citat util intelegerii chestiunii propuse:
"The origin of the word ‘‘theory’’ is from the Greek word theorein or theoria that means ‘‘to look at’’ or to be ‘‘observed’’ as actors in a theater production are observed. In modern usage it does not mean that a person is seeing something not real or staged, or just as a guess or hunch. Scientific theories are a type of model designed as general explanatory statements about the workings of nature. A theory might be thought of as a hypothesis that has been tested by experiments. At times it is possible for an exception to be found in a theory, but if this happens the exception is usually found and corrected or the theory is discarded. Theories can be used to predict natural phenomena and lead to more specific laws.
Many people think that a theory and hypothesis are somewhat interchangeable and can be related to a not well defined idea. In other words, a statement may be tested even though it may not be true. This confusion may result when the same scientific description of something appears to be in two different stages that are testing the idea. The hypothesis is a statement that is used in the early development of the research investigation of phenomena. The idea is new, and results have a good chance of being wrong, even though correct data to be analyzed is presented. An example is the theory that electromagnetic radiation (light) requires some form of matter, such as the aether, in space to transmit electromagnetic waves. If the data gathered from related investigations can verify the experiment consistently, then the concept may be considered a theory. Conversely, if further experiments arrive at different and more viable explanations for the phenomenon then the theory may be falsified, which is what happened to the theory of the aether.
Some modern scientists have other ways of looking at this conundrum by thinking about scientific ‘‘models’’ instead of theories or physical laws to describe the reality of nature. Some consider the term ‘‘theory’’ as handicapped with much social and historical baggage and believe that the concept of ‘‘model’’ can be much more productive as a statement for a well-established scientific idea or concept. Even so, the terms ‘‘hypotheses,’’ ‘‘theories,’’ ‘‘laws,’’ and ‘‘models’’ are all important concepts of science; and, at some point, they all started as ideas. They all may be thought of steps in the systematic searches for ‘‘truth,’’ which in science means the way things are—not as some humans would like them to be. Also, ‘‘truth’’ is not relative as some advocate. Accepted scientific theories are established facts and truths related to scientific laws and are viable and proven fundamental models (statements) about nature. Many established scientific theories might be considered laws because they both meet the same criteria for proven ideas.
Scientific models of nature are mathematical constructs of step-by-step rules that reflect what happens in actual natural events. Scientific models are often undated and are revised as new evidence become available. Scientific theories may therefore be thought of as types of models designed as general explanatory statements about the workings of nature. As established explanations of how things work in nature, they are the end points of scientifically gathered evidence about specific events that may incorporate other laws and hypotheses. Humans derive all theories, and as such scientists make linguistic constructs of assumptions. They are similar to, but much more than, educated guesses because they are the results of crucial observations, experimentation, logical inferences, and creative thinking. They are not the same as what we think of as ‘‘guesses’’ as stated in everyday life. They are neither undocumented statements nor uninformed opinions. People often come up with ‘‘theories’’ based on social or behavioral notions or assumptions, which are often accepted by faith. These nonscientific ‘‘theories’’ are without experimental proof and seldom based on mathematics, verifiable facts, measurable data, and evidence. The main test of validity (truth or correctness) of an idea, concept, or theory (model) is found in the results of the experiment, and when possible, a controlled experiment. Theories advanced by scientists can be described as predictions based on the scientist’s knowledge of a probable occurrence within a given set of circumstances or conditions. In fact, the validity of a theory, law, or model is determined by its predictability of one or more events. The nature of science is that exactly the same thing may not always occur at exactly the same time in exactly the same way in nature, but this does not negate the requirement of predictability of the law, theory, or model. Therefore, scientists, through experimentations, often seek a statistical average upon which to make their predictions. This being said, a proven fundamental scientific law or theory is as close as humans can get to 100 percent truth. Unfortunately, there are some people who consider everything relative (not in the Einstein concept of relativity as related to one’s point of reference) but in accepting that everyone’s relativity and often ambiguous ‘‘truths’’ are as authentic as proven scientific laws and theories. [...]" (R.E. Krebs - Encyclopedia of Scientific Principles, Laws, and Theories, Greenwood Press, 2008)

Teoria inseamna o suma de judecati corecte, consolidate prin observatii, concluzii, experimente, dar care pornesc, de multe ori, de la premise indoielinice sau discutabile.
Asadar, orice teorie are la baza o serie de premise. Daca ele sunt nevalide, vei avea o teorie corecta, argumentata stiintific, fundamentata logic, dar egala cu zero, daca reformulezi premisele.

initiator - nu prea faci diferenta intre termeni, prin simplul fapt ca termenul teorie capata diferite conotatii, in functie de contextul folosit.

astfel ca avem primul exemplu: a tine teorie cuiva -> adica a explica sau argumenta din punctul sau de vedere, altcuiva cu privire la un lucru sau o intamplare care teoretic s-ar fi intamplat

exemplul 2: a aplica teoria pt a demonstra sau a face o aplicatie fizica -> pt a face bomba nucleara, s-a aplicat teoria din chimie

asadar, teoria nu inseamna ca cineva abereaza de nebun si-si da cu presupusul si nu ajunge nicaieri, ba dimpotriva, teoria poate insemna un lucru palpabil, exprimat prin formule stiintifice, probate si demonstrate, pt a face o aplicatie fizica. crezi ca daca teoria din chimie ar fi doar asa ca sa fie si ea pe acolo, ar mai fi facut careva bomba nucleara? sau daca ar fi facut-o, nu ar fi explodat mai intai laboratorul?

pt a spune ca teoria este sau nu o chestiune stiintifica, trebuie sa privesti contextul. faptul ca limba romana este cum este, nu inseamna ca stiinta nu exista, ori ca nu se poate demonstra, tocmai din cauza teoriilor.

chiar ma intreb, cum de ai astazi un pc, daca teoretic nimeni nu a putut demonstra teoriile cu privire la miscarea electronilor, existenta campului magnetic, a curentului electric, etc

mdionis, on 21 martie 2017 - 00:34, said:

Agument to authority. Adica ai (re)inceput cu stangul. Nu conteaza ce sunt, pot sa imi dau cu parerea chiar mai bine decat multi oameni e stiinta caci conteaza ce argumente am si cat sunt de valide. Nicidecum conventiile pretinsilor oameni de stiinta si modul lor de a defini ce e stiinta si ce e nu in functie de cum ii coafeaza interesele.

E totusi ceva interesant in citatul pe care mi l-ai dat:

These nonscientific ‘‘theories’’ are without experimental proof and seldom based on mathematics, verifiable facts, measurable data, and evidence. The main test of validity (truth or correctness) of an idea, concept, or theory (model) is found in the results of the experiment, and when possible, a controlled experiment. Theories advanced by scientists can be described as predictions based on the scientist’s knowledge of a probable occurrence within a given set of circumstances or conditions. In fact, the validity of a theory, law, or model is determined by its predictability of one or more events. The nature of science is that exactly the same thing may not always occur at exactly the same time in exactly the same way in nature, but this does not negate the requirement of predictability of the law, theory, or model. Therefore, scientists, through experimentations, often seek a statistical average upon which to make their predictions.

Foarte de acord. Vreau sa vad experimentul stiintific care valideaza teoria big bangului(ne rezumam la asta, caci dumneata incerci in mod smecheresc sa sugerezi ca teoria stringurilor e de fapt altceva... ok)... hai sa-i vedem definitia:

Big-bang model, widely held theory of the evolution of the universe. Its essential feature is the emergence of the universe from a state of extremely high temperature and density—the so-called big bang that occurred 13.8 billion years ago.

OK... acum, cu riscul de a "ma" repeta, in conformitate cu definitia aia lunga pe care ai prezentat-o dumneata, vreau sa vad rezultatul experimentului respectiv predictibilitatea rezultatelor experimentului repetat cu privire la "emergence of the universe from a state of extremely high temperature and density" - adica singurul lucru care ar valida teoria.

Dany_Darke, on 21 martie 2017 - 00:49, said:

Contextul a fost precizat chiar in titlu: in stiinta; sau daca vrei "teorie stiintifica"...

Dany_Darke, on 21 martie 2017 - 00:49, said:

"daca teoretic"... care daca? Fiindca a fost demonstrat si poate fi demonstrat experimental lejer. Spre deosebire de big bang.

rosix, on 21 martie 2017 - 00:37, said:

Nu prea merge... iar asta cred ca se datoreaza faptului ca lumea da definitii foarte relative si subiective termenului stiinta... ori in realitate, acel proces care testeaza validitatea diverselor ipoteze/teorii si care ne-a adus de la evul mediu la stadiul de a ne contra online pe niste chestii de neconceput acum chiar si 100 de ani, e un proces destul de ingust/restrictiv si nu lasa loc de greseli in genul "fundamentata logic, dar egala cu zero"

ShadowBroker, on 21 martie 2017 - 00:57, said:

Tu nu intelegi ce este o teorie, te legi de aspecte punctuale dintr-o definitie (nu are experiment, nu e teorie ), faci apel la greseli logice cand in fapt esti doar trimis sa te documentezi inainte sa "deschizi gura"

DAAR

ai niste pareri mult mai avizate decat multi oameni de stiinta pentru ca tu esti TU.

Penibil..

A cui clona zici ca esti?

Mr_Woppit, on 21 martie 2017 - 01:05, said:

Poate ar trebuie sa citesti mai cu atentie ce zice lumea si de unde a pornit discutia... discutia a pornit de la faptul ca unii(inclusiv definitii de prin diverse surse pretins de incredere) pretind ca o teorie e o explicatie sau o insiruire de explicatii si date certe, indubitabile, demonstrate folosind metoda stiintifica... mai precis de la aceste 2 posturi(si discutiile ulterioare):

PantherOne, on 20 martie 2017 - 11:44, said:

PantherOne, on 20 martie 2017 - 12:11, said:

Mr_Woppit, on 21 martie 2017 - 01:05, said:

Eu nu fac apel la greseli logice, caci stau bine cu logica... doar le scot in evidenta in discursurile altora.

Mr_Woppit, on 21 martie 2017 - 01:05, said:

Poate ca sunt suficient de documentat. Te-ai gandit?

Mr_Woppit, on 21 martie 2017 - 01:05, said:

Pentru ca am argmente valide, iar oamenii de stiinta, pe langa ca nu-s neaparat competenti au si ceva perverse incentives

Ce ziceai/cine ziceai ca e penibil...?

Edited by ShadowBroker, 21 March 2017 - 01:31.

Eu înțeleg ce vrea sã zicã inițiatorul și faptul cã uneori sub denumirea de "teorie științificã" apar și chestiuni ce nu depãșesc stadiul de "ipoteze științifice". Limita între noțiuni este destul de finã și nu foarte clar delimitatã și definitã cu toate cã în științã și mai ales în științele exacte ar trebui o rigoare în plus. Spre exemplu "teoria stringurilor" care este doar o ipotezã, o supoziție.

ShadowBroker, on 21 martie 2017 - 01:02, said:

Am motive sa estimez ca dumneata continui sa dai cu pumnul in zid.
Subiectul propus este (vezi titlul topicului): "Ce este o teorie in stiinta?" La aceasta intrebare, raspunsul efectiv il dau aceia care fac stiinta, nu chibitii de pe margine: acestia din urma iau la cunostinta de ceea ce oamenii de stiinta numesc indeobste "teorie" informandu-se de la sursa.
Pentru a intelege mai bine fractura monumentala de logica pe care o oferi, iti propun sa examinezi cu acelasi criteriu intrebarea "Ce este un grup in matematica?". Pentru a raspunde la intrebare, iei o carte de matematica si te informezi de la sursa ce anume este acea notiune pe care matematicienii o numesc grup. In mod sigur, abordarea tip "parerea mea este ca matematicienii ar trebui sa numeasca grup chestia definita dupa cum urmeaza ..." este una paguboasa si ridicola: matematicienii au convenit deja intre ei ca un grup este structura algebrica asociata unei multimi dotate cu o lege interna de compozitie ce satisface axiomele grupului; dumneata nu ai ce alta definitie sa mai inventezi: ori reproduci identic definitia matematicienilor (fara partea cu "parerea mea" despre ce ar trebui sa faca matematicienii), ori faci o afirmatie falsa. Evident, este inutil sa te inversunezi sa aduci argumente in favoarea "parerii" dumitale eventual distincte de a matematicienilor, ai insa libertatea deplina sa propui introducerea unui nou concept in matematica pe care sa il botezi de exemplu "grupul spargatorului de umbre" si sa il definesti dupa bunul plac.

Quote

In lumina celor expuse mai sus, argumentele dumitale au valoare riguros nula.

Quote

Incearca sa fii consecvent: vrei sa vorbesti de "ce este o teorie in stiinta", nu de "ce e stiinta".

Quote

De exemplu observarea radiatiei de fond a Universului care nu este altceva decat "fotografia" Universului timpuriu?!

Asa cum a observat si Mr_Woppit, problema dumitale este ca te legi de niste detalii pe care nu le stapanesti. In cazul unor experimente imposibil de produs in laborator din motive de limitare principiale, modalitatile de testare a teoriilor sunt legate de prezicerea si verificarea consecintelor observationale independente ale acestora.

Insa trebuie sa observ si ca problema dumitale este cam OT; ea s-ar incadra la tema topicului daca acesta s-ar numi "de ce cred eu ca metoda stiintifica nu se poate aplica in mod corect anumitor teorii numite indeobste stiintifice".

Quote

Eu iti sugerez sa utilizezi un limbaj civilizat.
Teoria corzilor este desigur altceva iar acest fapt ii este evident oricarui om de stiinta (categorie care nu te include pe dumneata). Citez tot din lucrarea antementionata: "In his book The Trouble with Physics, Lee Smolin (2006) explains why the recent ‘‘string theory’’ was proposed to combine all theories of matter and energy into one simple unified theory, but it has not yet become a proven theory for several reasons, mainly because it cannot, as currently stated, be used to make predictions. Smolin describes a theory as:
‘‘In science, for a theory to be believed, it must make a prediction—different from those made by previous theories—for an experiment not yet done. For the experiment to be meaningful, we must be able to get an answer that disagrees with that prediction. When this is the case, we say that a theory is falsifiable—vulnerable to being shown false. The theory also has to be confirmable, it must be possible to verify a new prediction that only this theory makes. Only when a theory has been tested and the results agree with the theory do we advance the statement to the rank of a true scientific theory.’’"

O teorie matematica nu are nevoie sa faca predictii, spre deosebire de o teorie fizica. Deci teoria corzilor poate fi categorisita linistit in cadrul teoriilor matematice.

Quote

Aluneci din nou OT.

Spre exemplu - teoria economica e corecta din punct de vedere logic, contine idei fundamentate stiintific dar porneste de la premise indoielnice sau cel putin discutabile:  ca omul e fiinta rationala, ca profitul e scopul principal al activitatii economice, ca nu poate exista economie bazata pe troc, doar pe moneda, ca progresul economic se bazeaza in principal pe activitatea de creditare. In acelasi timp, stiinta economica nu ia in calcul aspecte evidente ale activitatii umane care ar conduce la reformularea unor teorii aparent corecte: ex: distrugerea ireversibila a mediului prin consum de resurse neregenerabile, cresterea entropiei prin actiune umana, degradarea calitatii vietii prin inmultirea exponentiala a populatiei etc.

Ideea e ca, poti avea, la un moment dat, o teorie corecta, raportata la niste ipoteze de la care ai pornit dar, reformularea acestor ipoteze, poate arunca oricand in aer teoria.

Asta cu experimentele e tare, deci nu putem sti cum "arde" o stea ca nu putem face stele?
Teoria evolutiei a prezis descoperiri ulterioare. Da, nu puteam face evolutie in laborator, deocamdata.
Teoria big bangului a prezis matematic radiatia de fond inainte ca ea sa fie descoperita.
Teoria reliativitatii poate fi bagata in laborator si e folosita in fiecare zi.

Da, uneori numele e folosit prost. Tocmai aici e smecheria, iti trebuie ceva pregatire sa faci diferenta.

rosix, on 21 martie 2017 - 06:58, said:

Economia nu e o stiinta, cum iti vor spune multi

Ai niste date: fosile care seamana cu oamenii dar nu sunt oameni, nu sunt nici primate, ce sunt ? Nu stim pentru ca nu am fost acolo sa vedem, dar mai descoperim si alte fosile de animale disparute, mai descoperim si ceasurile radioactive, mai descoperim si arhiva ADN, si observam ca toata viata are acceasi structura. Foarte contraintuitiv dar la microscop, ADN-ul este ADN si pt celula din creierul omului si pentru celula din frunza.
Cum interpretam toate aceste date ? Avem aceste date si trebuie sa le punem cap la cap sa faca sens din punct de vedere logic.
Noi nu stium ce a fost acolo, pentru ca nu am fost acolo sa vedem, dar avem date care se leaga intre ele si singura concluzie logica la care ajungem este ca viata a evoluat in miliarde de ani. Avem o teorie: teoria evolutiei; nu stim ce s-a intamplat, repet, dar evolutia este singura concluzie logica care explica datele pe care le avem: fosile foarte vechi, arhiva ADN, anatomia comparata.
Deci teoria nu este repetabila, este o explicatie prin care datele pe care le avem fac sens din punct de vedere logic.
E ca si cum ai face o investigatie pentru o crima la care nimeni nu a fost martor dar ai niste date care trebuie sa le pui cap la cap sa faca sens logic.

Edited by PlatonX, 21 March 2017 - 08:53.

Etapele maturizării, în timp, a ştiinţelor:
1. Naraţiunea, descrierea profană sau ştiinţifică;
2. Logica, introducerea regulilor ce ordonează realitatea, o clasifică în raport de un sistem de valori calitativ. Principiile logicii: identităţii, noncontradicţiei, terţului exclus, tranzitivităţii, cauzalităţii: Se trece de la tempus (timp circular) la Chronos timp liniar, resursă limitată, respectul pentru timp, cuantificarea prin bani - dobândă
3. Experimentul, observarea realităţii prin mijloace cantitative. Memorarea datelor, procesarea şi gestiunea datelor;
4. Măsurarea - realitatea este măsurată şi modelată prin metode statistico-matematice. Limbajul creatorului, gramatica creatorului;
5. Metodologia. Capacitatea ştiinţei de a se reproduce, capacitatea ştiinţei de supravieţuire.

...vedem, organizam, masuram, modelam si revenim... Daca e ok atunci "legiferam"

Edited by superm, 21 March 2017 - 09:38.

O teorie in stiinta este o speculatie care trebuie confirmata prin testare.

ShadowBroker, on 21 martie 2017 - 01:11, said:

Ca sa le scoti in evidenta, ar trebui sa le intelegi, ceea ce nu este cazul. Dupa logica ta defecta, cu exceptia chestiilor absolut originale inventate de x sau y, restul sunt apeluri la autoritate ... esti trimis sa citesti, naah, apel la autoritate .. la scoala cand inveti ceva ce iti spune profesorul si te pune sa inveti teoriile altora, amaratul ala nu stie ce zice si face apel la autoritate si tot asa

ShadowBroker, on 21 martie 2017 - 01:11, said:

Da, insa citind aiurelile postate, n-a reiesit asta.

ShadowBroker, on 21 martie 2017 - 01:11, said:

Tu realizezi enormitatile astea postate, in care tu, un nimeni in drum, pui la gramada toti oamenii de stiinta (o eroare de logica numita generalizare pripita, pe care nu o cunosti, ca nu suna interesant ca aia cu autoritatea), ii faci incompetenti comparandu-i CU TINE si argumentele tale "valide", argumente pe care la randul meu, un oarecare, ti le demontez fara efort, scriind pe aici in timp ce ma uit la un serial pe celalalt monitor?

mdionis, on 21 martie 2017 - 02:00, said:

Dumneata incerci sa sugerezi ca observarea radiatiei de fond, care confirma partial aceasta teorie prin experiment observational, confirma inclusiv existenta bing-bang-ului (povestea cu infinite density and temperature at a finite time in the past)

La urma urmei toate discutiile astea pornesc de la faptul ca unii(destul de confuzi si care se uita in gura multor nepriceputi, ca la vreo oaza de cunoastere absoluta), au impresia ca asa zisele teorii stiintifice, cum ar fi teoria big bang-ului, contin cap-coada doar scientific facts.

mdionis, on 21 martie 2017 - 02:00, said:

Sigur, Dar ce facem, ne limitam la ce putem observa(pana la urma si observarea e tot un experiment, observational expriment ii zice), sau ne apucam sa pretindem ca si alte chestii neobservabile

mdionis, on 21 martie 2017 - 02:00, said:

Iar daca te include pe dumneata(categoria oamenilor de stiinta), iar teoria corzilor e mai degraba o teorie matematica, te invit sa-mi demonstrezi cum aceasta se preda mai degraba la facultatile de matematica si mai putin la cele de fizica.

vrajitoruldinoz, on 21 martie 2017 - 07:03, said:

Chiar cea mai tare chestie, esenta stiintei. Fara, nu avem.
Putem sti pana la un anumit nivel, prin experimente observationale. Mai departe... si mie imi plac documentarele despre obiecte si fenomene din spatiul cosmic care iti explica in detaliu tot felul de presupuse fenomene din stele, gauri negre si altele, dar trebuie sa admitem ca e foarte multa speculatie in ele.

vrajitoruldinoz, on 21 martie 2017 - 07:03, said:

Soc si groaza: putem.

vrajitoruldinoz, on 21 martie 2017 - 07:03, said:

1. si? insemna ca in mod neaparat prezice si alte chestii inca neobservabile?
2. dap. good. pana te apuci si faci niste experimente observationale cu privire la galaxii si vezi ca nu se pupa teoria cu observatiile... dupa aia auzi de dark matter si dark energy, despre care unii sarlatani intelectuali sunt atat de siguri ca exista, incat ii considera pe aia care vor dovezi, "fringe" ... oarecum similar cu satra certa de ideea ca incalzirea globala e cauzata de oameni vs ailalti care vor mai mult decat diverse speculatii
3. Iti mai trebuie ceva: abilitatea intelectuala de a identifica materialele riguros stiintifice, suportate de dovezi solide experimentale, si nu de tot felul de ambitii ale unor sarlatani sau incompetenti, care si-ar pierde finantarea si posibil carierele, daca nu bat campii(asta merita un topic separat)

Edited by IllusiveMan, 23 July 2017 - 22:18.

Pai teoria stringurilor e un framework care ar trebui sa functioneze la un moment dat ca o teorie stiintifica. Nu prea ai de ce sa o critici decat din interior, cunoscand-o, criticand unele aspecte poate, oricum nu vad cu ce incurca o teorie care-si doreste ... chestii.

Despre big-bang.. e o predictie in trecut. Un educated guess. Eu personal sunt agnostic in aceasta chestiune, nici ca cred, nici ca nu cred. E o predictie cu un anume grad de precizie, eu cred ca e un grad de precizie slab, provine mai mult din ambitia, emotia, necesitatea oamenilor de a simplifica cunoasterea stiintifica. E o chestie posibila, probabila, dar nimeni nu poate zice.. cat de probabila, ce grad de certitudine are predictia pentru a fi catalogata ca adevar stiintific.
Despre incalzirea globala provocata de oameni.. la fel, e un educated guess. Nu cred ca a calculat careva cati boscheti apar in africa daca tai eu un copac in Europa si-l pun pe foc. Eu cred ca sistemul e in echilibru stabil, deci se autoregleaza iar interventia umana e suficient de mica pentru a nu-l scoate din dezechilibru. Bine, un echilibru stabil poate fi un fel de "stready state", adica echilibrul sa fie mutat intr-o zona zice-se neconfortabila. Eu nu cred insa ca deocamdata e cazul. Eu tratez subiectul ca fiind in afara stiintei, e un subiect politic cu argumente stiintifice. Dar in final, argumentele stiintifice nu dovedesc "fara putinta de tagada" si.. ca in orice rationament de genul asta, ramane decisiva ipoteza de la care se pleaca (ipoteza nula), cu un ochi asupra ipotezei alternative. Eu as pleca de la ipoteza ca sistemul e in echilibru stabil, cateva miliarde de tone de dioxid de carbon generat de catre oameni nu-l vor scoate din zona de echilibru stabil. Or sa rasara mai multi boscheti in alta parte ca reactiune si.. cu asta-basta.

Nu vorbim de poluare, asta e altceva. De fapt cred ca nici macar nu exista o definire precisa asupra a ceea ce se doreste a constientiza. E multa politica implicata aici, nu cred in adevaruri stiintifice de genul asta.