VENUS -proiecte și idei pentru teraformarea acestei lumi într-un Nou Pământ

Scuze Lore, eu am inteles gresit.

Si da, pe la ora 22 in aceeasi zi Venus era la un cot mai spre vest si nu coborase spre orizont ori nu coborase vizibil.

Eu am lemnaria fix pe acea directie si Venus strabatuse in cateva ore cativa metrii deasupra acoperisului cam la 45 grade de orizont.

In rest am binocluri dar inca nu am privit cerul cu ele, deci nu sunt profesionist.

Cu privire la teraformarea lui Venus, se mai poate face o chestie:

Plantele rezista pana la 15 bari, adica ar prolifera pe Venus semiteraformat.

In acest sens dupa semiteraformare am putea creste temperatura atmosferei venusiene pana punctul la care dioxidul cat si apa s-ar lichefia din nou, iar temperaturile ar putea fi pana la +20C.

Astfel am realiza un habitat prielnic junglelor si algelor oceanice, dar am vicia atmosfera deoarece s-ar vaporiza o parte a dioxidului de carbon si ar creste si presiunea la 5 ori 10 bari?!

Pentru a fi cat mai fideli in date, vom spune ca Venus ar putea avea un punct de stabilitate pentru plante, unul la -5 C cu apa lichida la o presiune de pana la 15 bari si dioxidul de carbon tot lichid in aceleasi conditii.

Edited by Infinitty, 17 February 2020 - 14:26.

Infinitty, on 17 februarie 2020 - 13:46, said:

Pentru ca viabilitatea visului tau legat de taraformarea planetei Venus sa nu fie chiar spulberata, incearca macar zdruncinarea acestui vis !
Precum oamenii se ciupesc pentru a constata ca nu dorm !

Prin crearea unei mini-sere,care sa simuleze atmosfera de pe Venus,  umbla la presiunea in bari la cat visezi tu, apa si ce mai vrei tu, regleaza temperaturi cum vrei tu !
O sa observi ca nu se va intampla NIMIC !
Noi oamenii, nu avem puterea de a crea ceva !
Poate doar puterea de a distruge !

Si ca sa nu fiu iarasi inteles gresit.... crearea unei mini-sere  cu "tehnologia" de rigoare, altfel vei interpreta gresit rezultatele precum lipsa
instrumentului care sa-ti permita sa vezi fazele planetei Venus despre care, in lipsa instrumentului potrivit, observai discul intreg, desi era partial !

Iar tu nu aveai cum sa cunosti acest lucru, bazat fiind pe ceea ce ai invatat la scoala !

Edited by LORELYAN, 17 February 2020 - 15:04.

LORELYAN, on 17 februarie 2020 - 12:45, said:

Momentul efectiv al apusului unui corp ceresc depinde de mai multi factori incluzand pozitia geografica, altitudinea si tipul de orizont.
Aici sau aici regasesti informatia respectiva incepand cu ziua de ieri. Esentialmente, la Bucuresti Venus a apus ieri cu cateva minute inainte de ora 21:30 ora locala, in jur de 21:25.

Quote

Reciteste ceea ce scriam mai sus: "Atunci cand planeta Venus este vizibila pe cer, ceea ce se vede din ea nu variaza sensibil in cursul observatiei, ca e seara-n asfintit, noaptea abia inceputa sau dis-de-dimineata". Privind planeta cu un instrument adecvat, putem sa o vedem practic toata atunci cand se afla in preajma conjunctiei superioare fata de Terra. In momentul de fata e in descrestere, ieri se vedea circa 68% din suprafata discului, la sfarsitul lui martie si inceputul lui aprilie 2021 se va putea vedea toata planeta Venus (pentru un timp limitat, cu conditia ca soarele sa fie sub orizont), dimineata pentru elongatii vestice (inainte de 21 martie 2021) si seara pentru elongatii estice (dupa 31 martie 2021). Observatiile vor fi insa dificile fiindca Venus se va afla la mai putin de 2° fata de Soare.
Deci: in jurul datelor mentionate, un observator bine pregatit poate sa vada planeta Venus intreaga.

Quote

Foarte simplu: dumneata ai facut mai multe afirmatii factuale banal false relative la observarea terestra a planetei Venus, afirmatii pe care le-am corectat.

Quote

Initiatorul topicului este cel mai in masura de a iti raspunde pe larg la aceasta intrebare mai mult sau mai putin retorica.

LORELYAN, on 17 februarie 2020 - 14:49, said:

Afirmatia dumitale este bazata pe...?
De exemplu, noi oamenii am fost in stare sa cream materialele plastice, niste polimeri organici altminteri de negasit in natura (cu toate implicatiile pozitive si negative ale evenimentului).

Quote

Nu tocmai. Bazat pe ceea ce se spune la scoala, oricine ar fi trebuit sa fie la curent cu fazele lui Venus (exista in mod obiectiv verificabil) dar si cu natura practic punctiforma cu ochiul liber a corpurilor ceresti diferite de Soare si Luna. Un plus ar fi fost sa puna mana pe binoclu si sa il indrepte spre cer (ceea ce a facut Galilei acum 400+ de ani atunci cand a aflat ca exista un instrument cu care se pot vedea mai bine lucrurile indepartate), dar curiozitatea nativa de a experimenta nu caracterizeaza pe oricine. Probabil nici unul nici altul nu ati retinut precis informatiile din a doua fraza a acestui paragraf, lucrurile se mai sar, se mai uita si, daca nu servesc in viata practica, pot fi de obicei neglijate.

Edited by mdionis, 17 February 2020 - 16:30.

mdionis, on 17 februarie 2020 - 16:20, said:

Adevar spus printre baliverne !

Ma intreb...cum de esti "sesizat" imediat ce apar o postare marca "LORELYAN" ? Alta treaba nu ai ?
Userul initiator "Infinitty" a inteles, ma rog, a pretins ca a inteles, de ce este nevoie ca in loc sa de a sustine ori combate ideea din titlu,
creezi un post in care eu sunt cel targetat !

Spune-i omului ca viseaza, apeleaza la Jules Verne, sau orice altceva, nu mai incerca sa incarci penibile explicatii !

Eu ii pot spune foarte clar, teraformarea planetei Venus va ramane un vis frumos, nascut din prelungirea zbuciumului zilnic peste seara, fara somn dimineata,
anomalii ale organismului uman tribut al cotidianului sec 21, deranjament in urma caruia celulele corpului uman nu pot fi refacute complet !

In acest context zbuciumat, senzatia ca poti vedea planeta Venus, poate fi atat de puternica, incat nu mai poate fi remarcata lipsa intregului disc planetar !

Omul se multumeste cu o scanteie pe bolta cereasca !

Edited by LORELYAN, 17 February 2020 - 17:05.

Am sarit calul putin, practic conditile pentru dezvoltarea plantelor sunt atinse la 30 de bari si -5C / -10 C, cand si apa si dioxidul de carbon se gasesc in stare lichida.

Infinitty, on 17 februarie 2020 - 18:00, said:

Ai sarit putin cam mult !

Nu prea vad vreo optiune in obtinerea apei !
Ai nevoie de o ....altefel de scanteie !
Hidrogenul nu reactioneaza cu oxigenul chiar...oricum ! Isi cam vede de treaba lui !
Treaba asta cu apa pe planeta noastra poate fi usor , ma rog ghilimele, usor explicabila, doar pentru ca apa exista deja. !
Pe un alt taram altfel stau lucrurile !

Cat despre carbon...imi surade ideea de pe wiki, accesata fara discernamant, aproape, de toti "telectualii:
"formează aproape în totalitate patru legături chimice cu alți atomi, în special în compușii organici,"
Si gata-i viata !
vorba vine !

Edited by LORELYAN, 17 February 2020 - 18:19.

Se pare ca in final va trebui sa alegem intre o Venus de tip Antarctica si o Venus propice plantelor /algelor ultima varianta la 70 bari, +30C si apa lichida deasupra dioxidului de carbon tot lichid.

Nu stim cat va rezista atmosfera de dioxid de carbon gazos fara a se lichefia in aceste conditii, desi la altitudine dioxidul de carbon atmosferic ar fi rece si mai putin dens.

Infinitty, on 17 februarie 2020 - 18:20, said:

Admir perseverenta ! keep going !
Realizarile pot contine alt substrat !

LORELYAN, on 17 februarie 2020 - 18:15, said:

Venus are apa, vapori atmosferici, iar daca s-ar lichefia /condensa, ar rezulta un ocean planetar cu adancimea de cativa metrii, poate chiar zeci de metrii daca am scoate apa din acidul sulfuric tot vapori atmosferici.

Infinitty, on 17 februarie 2020 - 18:20, said:

Putem intra in nuante si mai interesante, de pilda pe partea intunecata ar fi substantial mai rece.

Vegetatia venusiana ar creste luxuriant mai ales in zonele polare.

In cazul unui habitat pentru plante am avea nevoie de calcule cat mai exacte.

Ar fi interesant sa aflam cum se dezvolta plantele la cca. 3 atmosfere si apa lichida la -5C /-10C ?!

LORELYAN, on 17 februarie 2020 - 16:58, said:

Adevarat, comentariile mele pline de afirmatii factuale precise si la obiect se intercaleaza critic intre citatele din mesajele dumitale. Orice alta interpretare a frazei de mai sus este neconforma realitatii de fapt verificabile.

Quote

Am uitat ca ai lasat bunul-simt acasa atunci cand ai inceput sa postezi mesaje. Greseala mea, nu se va mai repeta.

https://www.descoper...ele-extremofile

https://biology.stac...nts-can-survive

Specialiștii afirmă că unele tradigrade pot supraviețui la temperaturi mult sub cea la care apa îngheață sau la fierbințeli de peste 100 grade C; rezultatele unor experimente realizate în anii 1920 vorbesc despre niveluri incredibile, de aproape -200 grade C și plus 151 grade C!!! Tardigradele pot suporta niveluri de radiații de 1000 de ori mai mari decât cel pe care îl pot îndură oamenii, presiuni uriașe (6000 de atmosfere, după cum a arătat un experiment recent - de 6 ori mai mari decât presiunile din cele mai adânci gropi oceanice!) și, la polul opus, vidul. Și, în ciuda faptului că sunt ființe acvatice, pot trăi aproape 10 ani fără apă, cu procesele vitale practic suspendate, într-o stare numită criptobioză, un soi de pauză a vieții, din care își revin în câteva ore, dacă au la îndemână o picătură de apă.

Judging from the fact that all the living creatures we have examined, both animals (tardigrades and Artemia) and plants (Ptychomitrium, Venturiella and white clover) were alive after exposure to 7.5 GPa, it was suggested that most of the proteins of those creatures which unfolded at the early stage of the compression remain principally unchanged after exposure to the very high pressure of 7.5 GPa. It was also suggested that the unfolding of proteins was completely reversible up to 7.5 GPa.

The maximum hydrostatic pressure applied to all the living specimens investigated in the present experiments corresponds to that in the upper mantle, at the depth of 180 km from the surface of the earth.

So survival of plants at 75,000 times atmospheric pressure is possible. In this experiment the exposure times were 30 minutes and 1 hour for the plants and 13 hours for the animals.

https://en.m.wikiped...wiki/Piezophile

an organism that have its maximum rate of growth at a hydrostatic pressure equal or above 10 MPa (= 99 atm = 1,450 psi), when tested over all permissible temperatures.[1]

Hyperpiezophile is defined as an organism that have their maximum rate of growth above 50 MPa (= 493 atm = 7,252 psi).[3]

The current record for highest hydrostatic pressure where growth was observed is 130 MPa (= 1,283 atm = 18,855 psi), by the archaea Thermococcus piezophilus.


The high pressures experienced by these organisms can cause the normal fluid cell membrane to become waxy and relatively impermeable to nutrients. The high pressure decreases the ability of the subunits of multimeric proteins to interact. Thus, large protein complexes must interact to decrease pressure-related effects and regulate processes such as protein and DNA synthesis, which are sensitive to high pressure. Piezophilic bacteria have a high proportion of fatty acids in their cytoplasmic membrane, which allows membranes to remain functional and keep from gelling at high pressures.[6]




In July 2019, a scientific study of Kidd Mine in Canada discovered sulfur-breathing organisms which live 7900 feet below the surface, and which breathe sulfur in order to survive. These organisms are also remarkable due to eating rocks such as pyrite as their regular food source.[37][38][39]

https://en.m.wikiped...ki/Extremophile

Se pare ca plantele in special alge si bacterii se pot dezvolta la presiuni foarte mari, iar 70-30 bari nu este o presiune mare pentru extremofite si barofile.

In aceste conditii Venus ar dispune de un ocean care ar acoperi 90% din suprafata planetara, desi doar primii cativa metrii ar fi apa lichida, iar restul de cativa km pana la fund ar fi dioxid de carbon lichid. Apa oceanului ar avea culoare verde ori brun-roz fiind plina de alge fotosintetizatoare ori bacterii sintetizatoare.

Aceste conditii nu ar fi adecvate locuirii umane, dar ar merge in cazul explorarilor cu submarinele oceanice cat si cele atmosferice.

Totusi aceste plante nu ar avea vreun rol esential in teraformarea venusiana deoarece din start am avea oxigen in concentratie atmosferica terestra si nu ar fi nevoie sa crestem aceasta concentratie peste 23% si nici de dioxidul de carbon nu am putea scapa nici in milioane de ani de fotosinteza.

Asadar un Venus de tip Antarctica ar fi ideal locuirii si explorarii umane după fosilele arhaice, resurse minerale, organice, samd.

Ar fi o atmosfera respirabila, dar totul ar fi inghetat bocna la 2-3 atmosfere presiune si -60 C /-70 C.

Dar la ecuator si la poli cat si la 40-50 km altitudine s-ar putea atinge si temperaturi de +7C ori chiar si + 20C /+30C.

Totusi am descoperit o a treia varianta care se refera tot la regiunile polare la nord /sud de paralela 60 /70, o teraformare completa la temperaturi peste zero grade poate chiar si pana la +30 C, in timp ce restul planetei ar fi cufundata sub o calota glaciara intertropicala sub un scut parasolar in semi intuneric, adica sub o seara eterna.

Circulatia atmosferica pe latitudini ar favoriza separatia arealului polar de restul planetei, la fel si a a scutului-gaz-bule-micro-helionice din zonele polare ce ar avea doar rol de scut antiradiatii, fata de scutul din celelalte regiuni atmosferice pe latitudini temperate si intertropicale care ar fi opac la orice tip de radiatii si ar avea culoarea alba ori argintie.

Circulatia atmosferica venusiana nu s-ar manifesta accentuat chiar daca la suprafata ar exista diferente uriase de temperatura, desi aerul ar fi sec, lipsit de umiditate, chiar zonele polare ar fi deserturi calde fara pic de apa la suprafata. Totusi intre zonele intertropicale la -200 C si zonele sub-arctice, ar putea exista o zona „temperata” cu vanturi ceva mai puternice.


Prin crearea diferentiata a gazului reflector solar, am putea avea un scut-gaz stratosferic semi-transparent peste aproape toata planeta dand aspectul de seara vesnică la temperaturi de pana la -100 C / -200 C, in timp ce la polii planetei am avea un gaz destul de transparent radiatiei solare incat temperatura sa urce la +27C.
Dioxidul de carbon de la poli s-ar evapora si s-ar depune in regiunile intertropicale la temperaturi de – 120 C.
In zona temperata intre 70 grade latitudine nordica si 70 grade latitudine sudica, la inceput ar fi o zona desertică, un brâu desertic intre latitudinile 70 si 50 latitudine nordica si sudică, apoi in zonele intertropicale ar fi un brau banchiza permanenta de dioxid de carbon solid zapada si gheata carbonica.
Zona rece fiind mult mai intinsa, nu ar scapa foarte mult dioxid de carbon spre zonele polare, in plus zona foarte rece din arealul intratropical nu ar permite evaporarea ci doar acumularea continua de dioxid de carbon inghetat si apa.
Asadar zonele polare ar fi deserturi calde habitabile cu aer respirabil, apoi spre latitudini mai mici am avea un urias desert bantuit de vanturi de dioxid de carbon la niste temperaturi de tranzitie in general negative, apoi o trecere abrupta spre temperaturi de la -20 C la -50 C pana la -70 C si -200 C.

In aceste conditii dioxidul de carbon nu ar avea scapare din zona foarte rece unde ar fi o zona de depunere continua.
Practic doar zonele polare la nord de paralela 70 ar avea temperaturi habitabile peste zero grade, in timp ce restul planetei Venus ar avea o temperatură de cca. -200 C.

Asadar avem de ales intre doua moduri in care poate arata Venus.

Aerul venusian nu va fi respirabil si doar zonele polare vor putea fi locuite in habitate inchise.

Primul model este un Venus de tip Antarctica polul sud cu o presiune de cca. 3 atmosfere.

Al doilea model este un Venus tropical cu oceane intinse si adanci, cu paduri-jungle, adica ar fi aparent identic cu Pamantul, cu specificatia ca presiunea atmosferica ar fi de cca. 80 de atmosfere bari, iar oceanul lichid ar contine 99% dioxid de carbon lichid si doar la suprafata ceva apa lichida.