VENUS -proiecte și idei pentru teraformarea acestei lumi într-un Nou Pământ

Asteroizii au o importanta majora astazi, dar daca vom putea ajunge instantaneu in galaxia larga, atunci planetele habitabile ar fi solutia principala.

XORIAN_L, on 29 ianuarie 2017 - 14:47, said:

Luna este si asteroid si planeta si cel mai aproape si uriasa pe deasupra, deci probabil mineritul selenar va fi pasul urmator inainte de zborurile supraluminice.

Mi-a placut 2001 Odisee a spatiului si serialul 1999.

E mai ușor de terraformat planeta Marte decât Venus.

Mr_nobody_, on 03 februarie 2017 - 18:15, said:

Iti pare tie mai usor de teraformat deoarece nu ai suficiente detalii, de exemplu nu stii unde este azotul si oxigenul de pe Marte ...?!

Teraformarea planetei  Venus
Teraformarea planetei Venus se poate realiza.
In timp ce se formează scutul supra-atmosferic din micro-bule helionice umplute cu hidrogen, temperatura atmosferei va scadea gradual.
In prima faza calculand cat oxigen va ramane in atmosfera finala se va aduce hidrogen  in atmosfera venusiană s-au se va folosi apa atmosferică pentru a reduce dioxidul de carbon si a elibera oxigenul complementar.
In final temperatura va fi putin mai mare decat pe Pamant ceea ce va face ca la polii planetei sa fie temperaturi constante de 27-35C si ziua continua tot timpul si tot aici va ploua, ceea ce va face ca dioxidul de carbon sa se fixeze in marile putin adanci proaspat formate.
De asemenea niste bombe atomice ecologice vor fi detonate in zonele bogate in calciu pentru eliberarea de pulbere calcica pentru formarea carbonatului de calciu in contact cu atmosfera venusiana inca fierbinte pe la 100-200 C.
Azotul venusian pare a se gasi in aceeasi concentratie ca si pe Pamant, doar oxigenul va trebui eliberat din CO2.
Asadar asteroizi si comete deturnate pe Venus care vor aduce calciu si metale ce vor reactiona cu CO2 reducand atmosfera la carbonati solizi si stabili, plus bombe nucleare ecologice care vor reactiva multi vulcani.
Asteroizii ce vor reusi sa atinga solul venusian si macar printr-o unda de soc vor putea ridica praf si sol venusian in atmosfera intregii planete, din nou rezultand carbonati.

Teraformarea planetei Venus se poate realiza.

             In timp ce se formează scutul supra-atmosferic din micro-bule helionice umplute cu hidrogen, temperatura atmosferei va scadea gradual.
In prima faza calculand cat oxigen va ramane in atmosfera finala se va aduce hidrogen  in atmosfera venusiană s-au se va folosi apa atmosferică pentru a reduce dioxidul de carbon si a elibera oxigenul complementar, dar mai degrabă am utiliza foraje subvenusiene in apele termale si freatice spre bazele submarine venusiene sau subterane unde vom avea reactoare nucleare ce vor scinda apa in oxigen si hidrogen, iar efectul ar fi dublu, practic oxigenul se va acumula in atmosfera, iar hidrogenul va reactiona cu CO2 rezultand carbon si apa.
                 Niste bombe atomice ecologice transatmosferice ar scinda direct CO2 venusian in cantitati uriase de carbon si oxigen, probabil ar fi cea mai rapida si la indemana solutie. In final Venus va fi o planeta albastră cu oceane intinse dar putin adanci cca. 1 metru adancime.

                Asadar avem nevoie in primul rand de rachete nucleare transhidrogen   D-T-H cu initiere ecologică curată si ieftina.

      Ar fi necesara convertirea a mai putin de 10% din atmosfera de CO2, mai exact cca. 2 % din total, adică echivalentul cantitatii de oxigen din atmosfera terestra la presiunea de 1 atmosferă (in timp ce CO2 in atmosfera terestra are o concentratie extrem de mica mai degraba simbolica cca. 0,04%,).
Azotul venusian este 3,5%, ceea ce ar echivala cu 300 % in atmosfera terestră, adică azot 100% la 1 atmosferă, dar ar fi azot 100% la 3 atmosfere de azot echivalent in atmosfera terestră.

                In realitate probabil azotul venusian se gaseste cam in aceasi cantitate ca in atmosfera Pamantului, deci cu el nu am avea prea multa bataie de cap.
In final temperatura va fi putin mai mare decat pe Pamant ceea ce va face ca la polii planetei sa fie temperaturi constante de 27-35C si ziua continua tot timpul si tot aici va ploua, ceea ce va face ca dioxidul de carbon sa se fixeze in marile putin adanci proaspat formate.
                De asemenea niste bombe atomice ecologice vor fi detonate in zonele bogate in calciu pentru eliberarea de pulbere calcica pentru formarea carbonatului de calciu in contact cu atmosfera venusiana inca fierbinte pe la 100-200 C.

Azotul venusian pare a se gasi in aceeasi concentratie ca si pe Pamant, doar oxigenul va trebui eliberat din CO2.
Asadar asteroizi si comete deturnate pe Venus care vor aduce calciu si metale ce vor reactiona cu CO2 reducand atmosfera la carbonati solizi si stabili, plus bombe nucleare ecologice care vor reactiva multi vulcani.

                 Asteroizii ce vor reusi sa atinga solul venusian si macar printr-o unda de soc vor putea ridica praf si sol venusian in atmosfera intregii planete, din nou rezultand carbonati.

Calcium oxide is usually made by the thermal decomposition of materials, such as limestone or seashells, that contain calcium carbonate (CaCO3; mineral calcite) in a lime kiln.
This is accomplished by heating the material to above 825 °C (1,517 °F),[6] a process called calcination or lime-burning, to liberate a molecule of carbon dioxide (CO2), leaving quicklime.
CaCO3(s) → CaO(s) + CO2(g)

The quicklime is not stable and, when cooled, will spontaneously react with CO2 from the air until, after enough time, it will be completely converted back to calcium carbonate unless slaked with water to set as lime plaster or lime mortar.
https://en.wikipedia...i/Calcium_oxide

                    Asadar prin racirea atmosferei venusiene sub +178 C, suprafata de CaO, va reactiona imediat cu CO2 atmosferic generand calcar stabil.
In acest sens vom utiliza asteroizi si bombe nucleare ecologice, dar mai intai un scut criogenic planetar din microsfere helionice umplute cu hidrogen sau heliu.

           Deci am putea scapa de CO2 venusian, mai dificil ar fi sa regeneram oxigenul venusian din CO2 prin producerea de hidrogen din apele freatice venusiene cat si prin  https://en.wikipedia...sition_of_water
At the very high temperature of 3000 °C more than half of the water molecules are decomposed, but at ambient temperatures only one molecule in 100 trillion dissociates by the effect of heat.

Some prototype Generation IV reactors, such as the High-temperature engineering test reactor, operate at 850 to 1000 degrees Celsius, considerably hotter than existing commercial nuclear power plants. General Atomics predicts that hydrogen produced in a High Temperature Gas Cooled Reactor (HTGR) would cost $1.53/kg. In 2003, steam reforming of natural gas yielded hydrogen at $1.40/kg. At 2005 gas prices, hydrogen cost $2.70/kg.[citation needed] Hence, just within the United States, a savings of tens of billions of dollars per year is possible with a nuclear-powered supply. Much of this savings would translate into reduced oil and natural gas imports.
One side benefit of a nuclear reactor that produces both electricity and hydrogen is that it can shift production between the two. For instance, the plant might produce electricity during the day and hydrogen at night, matching its electrical generation profile to the daily variation in demand. If the hydrogen can be produced economically, this scheme would compete favorably with existing grid energy storage schemes. What is more, there is sufficient hydrogen demand in the United States that all daily peak generation could be handled by such plants.[16]

                    Another possible source of hydrogen could be extracting it from possible reservoirs in the core of the planet itself.
According to some researchers the Earth's core might hold large quantities of hydrogen.[20] Since the inner structure of Earth and Venus are generally believed to be somewhat similar, the same might be true for the core of Venus.
Iron aerosol in the atmosphere will also be required for the reaction to work, and iron can come from Mercury, asteroids, or the Moon. (Loss of hydrogen due to the solar wind is unlikely to be significant on the timescale of terraforming.)
Due to the relatively flat surface, this water would cover about 80% of the surface, compared to 70% for Earth, even though it would amount to only roughly 10% of the water found on Earth.[citation needed]
The remaining atmosphere, at around 3 bars (about three times that of Earth), would mainly be composed of nitrogen, some of which will dissolve into the new oceans of water, reducing atmospheric pressure further, in accordance with Henry's law.
https://en.wikipedia...ion_of_hydrogen


[ http://www.mixdecultura.ro/wp-content/uploads/2016/02/atmosfera-terestra-php.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ http://images.slideplayer.com/4/1425317/slides/slide_5.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ http://www.mixdecultura.ro/wp-content/uploads/2016/02/atmosfera-terestra-php.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Infinitty, 26 November 2017 - 16:00.

Ar treebui sa obtinem un efect de sera care saa genereze cca. + 4.ooo de grade celsius, deoarece desi bioxidul de caarbon disociaza la cca. + 900 /1200 C, rezulta la fel de mult monoxid de carbon, care nu disociaza decat pe la cca. + 4.ooo C.

Oricum ar rezulta cantitati uriase de oxigen si azot, iar oxigenul ar putea reactiona cu carbonul sedimentat la sol.

Probabil ca niste detonatii termonucleare de suprafata si dirijarea unor comete pe o traiectorie de impact cu Venus, ar fi probabil mult mai eficiente.

Mr_nobody_, on 03 februarie 2017 - 18:15, said:

Nici Marte si nici Venus nu vor putea fi terraformate in veci....nici peste 1 milion de ani, oricat s-ar dezvolta tehnologia!

Ambele planete sunt niste regoliti sterpi   , deci move on!

Mai bine gasiti alte sisteme solare cu planete locuibile din start la mii de ani lumina  decat sa ne complicam aiurea cu niste planete lipsite de ozon, camp magnetic, cu  gravitatie diferita, presiune atmosferica diferita  si cu temperaturi extreme.

Edited by zipi1, 04 January 2019 - 01:03.

Ai dreptate, dar discutam despre doua planuri diferite, unul in care trebuie sa asteptam fuziunea nucleara controlata si compacta cat si motorul propulsiv warp de indoire a spatio-timpului si apoi vom putea ajunge instantaneu oriunde vom dori, ...

Planul al doilea priveste civilizatia noastra actuala pre-warp drive, cand am putea macar incerca sa teraformam planete deoarece pe cand ne vom raspandi in universul mare, este posibil sa intalnim multe planete aproape teraformate, iar daca ne vom pricepe ...

Uite ce putem incerca astazi:

Venus:

Pe Venus vom lansa niste mega bombe nucleare ecologice fuzio-nucleare, iar acestea ar scinda dioxidul de carbon in componentele sale. Practic am combina explozii atmosferice cu explozii la suprafata cu precipitare de praf bazaltic de sol venusian.

Nu stiu ce am obtine si in cat timp, probabil am obtine o atmosfera bogata de oxigen si nitrogen si o crusta planetara din grafit.

O alta idee ar fi o statie venusiana orbitala solara cu un mega-laser care ar scinda continu atmosfera venusiana si ar dispersa in spatiu o mare parte din aceasta.

Marte:

Pe Marte am putea impinge cele doua luni martiene pe orbite de impact si cu putin noroc am putea activa astfel vulcanismul martian.
Tot bombele fuzio-nucleare ecologice ar putea sparge vinele vulcanice din zona Mount Olimpus, dar si exploda calota polara din CO2 si scinda CO2 de aici in oxigen si carbon.


Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun:


Am putea incerca o strategie revolutionare pentru Neptun si in masura in care functioneaza o vom generaliza si pentru celelalte planete uriase-gazoase.

Un gaz hi-tech cu molecule micronice, un fel de micro-bule helionice, ar putea izola termic planeta Neptun, iar temperatura la suprafata ar creste la nivelul temperaturii camerei, iar hidrogenul atmosferic ar scapa in spatiu.

Apoi vom vedea daca ne vom alege cu o planeta oceanica cu o atmosfera de azot si oxigen, fie ne vom alege cu o planeta cu o atmosfera mult prea densa de metan si dioxid de carbon, ori chiar mai rau, hidrogenul si heliul din manta ar evada mereu spre suprafata si procesul ar deveni vesnic.

Cu privire la Marte, aceasta planeta la fel precum Luna, contine cantitati de apa mai mari decat Pamantul!

Iata dovezile in acest sens:

Marte are o desitate mai mica decat Pamantul, respectiv 3.933 g/cm³ ( aproximativ 4) fata de Terra cu 5.514 g/cm3, Venus cu 5.243 g/cm3 si Mercur cu 5.427 g/cm3.

Mercur este geamanul lui Marte dar formandu-se mai aproape de Soare s-a format din mai putine materiale volatile decat Marte si decat Pamantul.

In concluzie Marte are o desitate mica fiind alcatuit din multe materiale volatile.

Vale Marinensis s-ar putea sa fie o structura la baza constituita din gheturi care s-au topit candva formand canionul.

Probabil ca Marte are multe asemenea canioane inca neformate si aproape de suprafata.
https://en.m.wikiped...i/Water_on_Mars

Edited by Infinitty, 12 February 2019 - 13:16.

temptationsecret, on 13 februarie 2019 - 00:32, said:

Topicul exista pentru noi cei putini, dar mai bine haide sa iti arat lucruri ce sunt evidente dar sunt cumva in umbra:

1.) Desigur ca unii propun baze venusiene atmosferice, iar la sol la 100 bari si +500 C imi pare o risipa de bani si complet nepractic.
The atmosphere of Venus is the layer of gases surrounding Venus. It is composed primarily of carbon dioxide and is much denser and hotter than that of Earth. The temperature at the surface is 740 K (467 °C, 872 °F), and the pressure is 93 bar (9.3 MPa), roughly the pressure found 900 m (3,000 ft) underwater on Earth.[1] The Venusian atmosphere supports opaque clouds made of sulfuric acid, making optical Earth-based and orbital observation of the surface impossible. Information about the topography has been obtained exclusively by radar imaging.[1] Aside from carbon dioxide, the other main component is nitrogen. Other chemical compounds are present only in trace amounts.[1]

2.) La presiunea venusiana de 100 bari, chiar daca proportia gazelor atmosferice este de 97-98% CO2, practic nitrogenul este de trei ori mai mult decat in atmosfera Pamantului, in timp ce oxigenul desi se afla intr-o cantitate mica este suficient proceselor metabolice in plus se pot regenera cantitati uriase din CO2 prin detonatii termonucleare ori descarcari plasmatice in arc electric.

Apa de asemenea se gaseste cat pentru un ocean planetar cu adancimea de 1 metru, plus apa prinsa in acidul sulfuric care ar creste nivelul oceanului la cativa metrii pana la zeci de metrii, plus apa din mantaua planetara care ar mai putea umple de cateva ori toate oceaanele venusiene.

3.) Un gaz helionic micronic bazat pe microbule umplute cu hidrogen, generat in mod industrial sub forma unei spume micronice, ar rezolva si racirea planetei si iluminarea fetei venusiene intunecate, iar in cativa ani ( Venus asimileaza 10% din energia solara, asa ca prin ecranare, după cca. cativa ani temperatura ar ajunge la nivelul Pamantului scazand cu cca. 1-10% /luna ori per an cu acelasi procent din cei +500C).


4.) Scutul venusian va fi transparent la radiatia termica si opac la radiatia vizibila si va avea un efect reflector de difractie-florescenta a luminii de pe fata luminata a planetei spre fata intunecata, aceasta probabil se va face fie cu acelasi scut, fie cu un scut secundar ulterior. (primul scut fie se va dezintegra la comanda, fie in timp, fie va fi modificat prin comanda EM fiind o microstructura cu memorie.

5). După mai multi ani Venus va fi o planeta cu cantitati de oxigen de sute de ori mai mari decat Pamantul, dar majoritatea va scapa in spatiu in prima etapa a teraformarii cand vom disocia termo-nuclear CO2 inainte de a scadea temperatura planetara. In acest fel Venus va pierde in spatiu cantitati uriase de oxigen, in timp ce la sol se va depune grafit in cantitati uriase.

5.B - Un proces secundar va constitui detonatile termonucleare in crusta planetara in zonele cu depozite de calciu, care vor produce reactii atmosferice colosale de absorbtie a CO2 in carbonati de calciu, aceasta in prima faza mai ales, inaintea depunerii grafitului la sol.

6.) Pe cand va ramane CO2 echivalent cu cantitatea de oxigen de pe Pamant, atunci se va raci planeta si aceasta cantitate va fi ultima disociata, va urma scutul parasolar-gaz inteligent, samd.

7.) In aceasta etapa tot acidul sulfuric va fi stabilizat in saruri carbonice la sol, o parte convertit in apa si vor exista oceane intinse dar foarte putin adanci.

Edited by Infinitty, 13 February 2019 - 10:27.

zipi1, on 04 ianuarie 2019 - 01:01, said:

Pana la descoperirea focului asa era si Europa si toata emisfera nordica pentru omul arhaic.

Astazi au aparut zgarie nori in cele mai mari zone seismice din lume, au aparut infrastructuri umane complexe in zone cu climat extrem, samd.

Este de datoria noastra sa teraformam totul in calea noastra după ce milenii intregi doar am distrus ecosistemele.

Nu vom teraforma planete pentru profitul nostru ci ca un tribut adus vietatilor care au dus in final la aparitia noastra pe Pamant.

Mercur va fi un desert cu cateva oaze verzi, in timp ce Venus va deveni un al doilea Pamant, o lume fara nopti efective, apoi Luna o planeta cu mari si oceane populate de animale acvatice si vegetatie luxurianta. Marte va fi o lume a oceanului boreal, un pamant exotic cu gravitatie intermediara, de asemenea dominat de animale acvatice si plante.

Ceres, o alta luna cu mari, un mic parc natural aproape de Marte.

Jupiter, un ocean nesfarsit plin de creaturi ciudate, vizitat doar de sonde robot datorita gravitatiei mari de la nivelul marii.

Saturn, Uranus si Neptun, alte oceane planetare cu gravitatie optima oamenilor, dominate de alge si animale marine, avand calote glaciare polare, ...

Lunile sistemului solar si planetele transneptuniene vor fi si ele oceanice cu mici insulite si baze umane avanposturi temporare, in rest pline de o flora si fauna diversa.

In timp ce Venus, Mercur si Marte s-ar apropia de o atmosfera optima vietii, probabil si uriasele gazoase transjoviene, micile planete satelit ar ramane in mare masura cu o atmosfera extrem de amestecata de tip primordial, deci inospitaliera omului si animalelor terapode de pe Pamant, dar ar putea fi optima altor regnuri de plante si animale.

Fericiti cei saraci cu duhul, caci a lor e Imparatia Cerurilor!

Ignoranța este o dulce binecuvântare!

https://en.wikipedia...ic_condensation

Se pare ca savantii au gasit varianta optima pentru Venus, vor umbrii planeta in punctul lagrandian (eu propun un scut transatmosferic din microsfere helionice albe-opace, dar bune conducatoare de caldura.

Atmosfera densa de dioxid de carbon va ninge si se va forma o crusta planetara din gheata uscata, apoi cu ajutorul unor proiectile masice transorbitale mag-levi, se va sparge crusta planetara in mai multe locuri si doar pentru ridicarea unei cantitati uriase de praf deasupra crustei carbonice pentru sigilarea acesteia in subteran.

Apoi scutul de racire va fi indepartat si ne vom alege cu o planeta desertica cu temperaturi tropicale si o atmosfera densa din azot.

Apa va fi obtinuta din foraje de mare adancime, iar oxigenul prin colectarea lui din atmosfera eventual printr-un aparat de respirat.


Combination of solar shades and atmospheric condensation

Birch proposed that solar shades could be used to not merely cool the planet but that this could be used to reduce atmospheric pressure as well, by the process of freezing of the carbon dioxide.[23] This requires Venus's temperature to be reduced, first to the liquefaction point, requiring a temperature less than 304 K (31 °C; 88 °F) and partial pressures of CO2 to bring the atmospheric pressure down to 73.8 bar (carbon dioxide's critical point); and from there reducing the temperature below 217 K (−56 °C; −69 °F) (carbon dioxide's triple point).

Below that temperature, freezing of atmospheric carbon dioxide into dry ice will cause it to deposit onto the surface. He then proposed that the frozen CO2 could be buried and maintained in that condition by pressure, or even shipped off-world (perhaps to provide greenhouse gas needed for terraforming of Mars or the moons of Jupiter).

After this process was complete, the shades could be removed or solettas added, allowing the planet to partially warm again to temperatures comfortable for Earth life. A source of hydrogen or water would still be needed, and some of the remaining 3.5 bar of atmospheric nitrogen would need to be fixed into the soil. Birch suggests disrupting an icy moon of Saturn, for example Hyperion, and bombarding Venus with its fragments.


https://en.wikipedia...ki/Volcanic_gas

The principal components of volcanic gases are water vapor (H2O), carbon dioxide (CO2), sulfur either as sulfur dioxide (SO2) (high-temperature volcanic gases) or hydrogen sulfide (H2S) (low-temperature volcanic gases), nitrogen, argon, helium, neon, methane, carbon monoxide and hydrogen. Other compounds detected in volcanic gases are oxygen (meteoric), hydrogen chloride, hydrogen fluoride, hydrogen bromide, nitrogen oxide (NOx), sulfur hexafluoride, carbonyl sulfide, and organic compounds. Exotic trace compounds include mercury, halocarbons (including CFCs), and halogen oxide radicals.

The abundance of gases varies considerably from volcano to volcano, with volcanic activity and with tectonic setting.

Water vapour is consistently the most abundant volcanic gas, normally comprising more than 60% of total emissions.

Carbon dioxide typically accounts for 10 to 40% of emissions.[1]
Volcanoes located at convergent plate boundaries emit more water vapor and chlorine than volcanoes at hot spots or divergent plate boundaries. This is caused by the addition of seawater into magmas formed at subduction zones. Convergent plate boundary volcanoes also have higher H2O/H2, H2O/CO2, CO2/He and N2/He ratios than hot spot or divergent plate boundary volcanoes.[1]

Edited by Infinitty, 29 September 2019 - 20:36.

Nu se va putea face disocierea termica a CO2 pe Venus, deoarece monoxidul de carbon rezultat ar fi si mai nociv si mai greu de disociat pe la + 4. ooo C.

Disocierea termica a dioxidului de carbon si al monoxidului de carbon. https://en.m.wikiped...l_decomposition

Singura solutie pentru Venus este o semiteraformare in doua etape destul de lungi.

Mai intai vom umbri planeta pana vom obtine o suprafata formata din zapada carbonica. Apoi vom lasa ca lumina solara filtrata sa ajunga la polii venusieni unde se vor gasi bazele pamantene.

Se are in vedere o statie parasolar in punctul lagrandian, fie un scut-gaz atmosferic de tip oglinda.

A doua etapa este una de durata, in care decenii intregi se vor dirija asteroizi de gheata spre Venus din Centura de Asteroizi fie comete deviate pe traiectorie de impact cu detonare termonucleara la contactul cu atmosfera venusiana.

Astfel se va obtine in final un ocean care ar absorbi in timp atmosfera densa de CO2.

Edited by Infinitty, 16 January 2020 - 14:55.

https://www.google.c...system.amp.html

Se pare ca se vor putea utiliza si depozitele de calciu si magneziu si fier de la suprafata venusiana spre a fi aruncate in aer de proiectile masice orbitale si sau bombe termo-nucleare.

Aceste elemente chimice absorb dioxidul de carbon atmosferic in carbonati.

Alte planete candidate propuse pentru teraformare sunt planete pitice: Calisto cea mai indepartat luna joviana unde radiatiile sunt chiar mai slabe decat la suprafata Terrei.

Titan este un alt candidat la teraformare.

Zeci de planete mici pot fi teraformate, dar cel mai interesant ar fi tocmai planetele mari: Saturn, Uranus si Neptun, planete care prin supraincalzire atmosferica ar putea pierde cantitatile uriase de hidrogen pe care le contin, ramanand lumi oceanice bogate in apa.

Pe Venus exista doua posibile cai de semiteraformare prin eclipsarea soarelui, astfel la temperaturi de pana la cca. -60C, se va obtine lichefierea intregii atmosfere venusiene de bioxid de carbon, adica am avea o planeta cu o atmosfera densa de azot si ceva bioxid de carbon totul la cca. 3-5 presiune atmosferica, un ocean planetar de bioxid de carbon lichid in loc de apa si cateva continente micute.

Daca temperatura ar scadea sub -86C, atunci oceanul de bioxid de carbon lichid ar ingheta pana la fund si probabil am ajunge la o atmosfera de 1-2 presiune atmosferica.

Aplicarea eclipsarii la planetele Titan, Uranus si Neptun, ar face ca metanul si amoniacul sa se solidifice coborand la sol si formand o crusta planetara inghetata pe care s-ar putea cobora cu navele de explorare precum pe banchiza antarctica, in plus atmosferele lui Uranus, Neptun si Titan ar deveni transparente ramanand alcatuite doar din ceva azot, ceea ce ar scadea rezistenta atmosferica la reintrarea navelor in aceste atmosfere.

Aceasta solutie ar putea fi aplicata chiar si pe Saturn.

https://en.m.wikiped...orming_of_Venus

https://en.m.wikiped.../wiki/24_Themis

Asadar solutia ar fi bombardarea lui Venus cu hidrogen si sau cu apa, substante obtinute prin devierea unor comete si sau de pe asteroizii Ceres si Theia.

In mod similar se poate proceda si in cazul lui Mercur care are aceeasi gravitatie precum Marte, adica aproape jumatate din gravitatia terestra.

Desi se gasesc mai departe, cometele si asteroizii de gheata din Centura trans-neptuniana Kuiper, sunt cei mai accesibili tractarii spre cele trei planete in curs de teraformare Mercur, Venus si Marte.