Neurochirurgie minim invazivă
"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv. Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice. www.neurohope.ro |
Dimensionare sistem fotovoltaic/eolian/hidro/etc
#1
Posted 25 December 2015 - 19:05
Dragii mei, deschid acest topic pentru a veni in intampinarea intrebarilor firesti ale tuturor incepatorilor in acest minunat domeniu, al energiei "verzi", care au doar cunostinte limitate legate de productia unui sistem fotovoltaic, de stocare, de costuri, de consumurile proprii si de modurile cum le-ar putea optimiza pe acestea din urma. Colegii mei si cu mine am raspuns de nenumarate ori la intrebari de gen, mai mult sau mai putin amanuntit; cred ca ar fi o idee buna sa facem o sinteza a metodologiei de estimare a consumurilor, productiei, costurilor, rentabilitatii instalatiei fiecaruia dintre cei ce vor sa "intre intre verzi"...
danyelsan, on 16 decembrie 2015 - 20:13, said:
ptr addysoftware: imi cer scuze de intarziere pt intrebarea ta. consumuri vitale: cam tot ce trebuie intr-o casa( frigider , masina de spalat , tv , becuri , etc..). intrebarea mea este : ce tip de invertor trebuie sa folosesc ( ma gandeam la un sinus pur de 5 kw) si cam de cate ponouri a-s avea nevoie ( mi se par ok ca pret cele de la targoviste la 530 ron , cele de 240 w). i-ti multumesc anticipat pt orice informatie Un viitor posesor de sistem fotovoltaic, eolian, hidro, TEG, etc trebuie sa-si puna neaparat in primul rand aceste intrebari:
Acestea fiind zise, sa purcedem la treaba: Dragi incepatori, luati o foaie de caiet, asezati-o in format landscape, si schitati un tabel cu 5 coloane si 8-10 linii Tabelul trebuie sa aiba celulele MARI pe orizontala, deoarece in fiecare celula se vor scrie in final mai multe valori. Sus, pe prima linie, trebuie sa scrieti: - (celula goala) | PRIMAVARA | VARA | TOAMNA | IARNA Desigur, unii pot obiecta ca primavara si toamna sunt cam echivalente. De fapt, nu sunt, deoarece regimul de precipitatii si vant si gradul de insorire , dar si consumurile variaza diferit primavara fata de toamna. Well, nu e necesar insa sa fim extraordinar de precisi - nici nu e posibil dealtfel, toate datele disponibile sunt in general foarte variabile; asa ca nu-i o greseala daca tabelul va avea doar o coloana ptr toamna+primavara Apoi, pe coloana 1, incepeti sa scrieti IN ORDINEA DESCRESCATOARE A IMPORTANTEI, consumatorii pe care-i folositi dvs si familia dvs. dau un exemplu:
Apoi, pe coloanele urmatoare, incercati sa estimati cate ore pe zi (cu subimpartirea pe dimineata/seara/zi/noapte) veti folosi respectivele aparate/lumini/etc, in cele 4 anotimpuri. Neaparat folositi creion pentru estimari, deoarece veti reveni cel mai probabil de cel putin cateva ori asupra cifrelor, pentru a le reduce, pentru a reduce costurile. In posturile urmatoare, vom hotara impreuna cu userii avansati ce facem cu acest tabel si cum ne ajuta el in estimarea puterii instalate a panourilor, in estimarea puterii invertorului, si in estimarea capacitatii de sotcare necesare. De asemenea, acest tabel coroborat cu modul sau de utilizare ne va arata, destul de clar sper eu, ce investitii se pot reduce si de ce, si cum constientizarea valorii energiei poate modifica comportamentul nostru in sensul responsabilizarii, deoarece intr-un final buzunarul nostru are de suferit daca nu ne ajustam comportamentul de consum la posibilitatile naturale ale sistemelor furnizoare de energie verde. |
#2
Posted 25 December 2015 - 19:26
In fiecare mica celula a tabelului veti scrie cate ore va functiona respectivul aparat si ce putere (Wati) are, apoi inmultiti cele doua valori si va da consumul in Wh (Wati-ora) pe respectiva perioada a zilei.
Vreau sa subliniez faptul (unele persoane confunda aceste lucruri, si este important) ca energia este o cantitate (o galeata de apa/pardon, de curent, daca vreti) si se masoara in Joule, W*s, sau pentru noi oamenii, mai convenabil Wh, sau kWh (cum stiti de pe factura) si nu in kW. Puterea pe de alta parte este rata de consum sau producere a energiei de catre un aparat (sau generator) (asa cum curge bunaoara apa la chiuveta sau printr-un furtun) si se masoara in litri pe minut; pardon, Wh/h sau Wh/zi, sau kWh/h; observati? h/h se simplifica si raman W sau kW, (si nu Kwh) ---------------- Veti tine cont de anotimp. In diferitele anotimpuri veti avea pattern-uri diferite de consum. Sa dau un exemplu: Iluminat sufragerie (presupun aici 2 becuri LED de 10W fiecare) Mentiune: desi e perfect posibil sa aveti 5 becuri la lustra, e probabil ca veti face alegerea de a aprinde in majoritatea timpului doar 2 (sau poate unul) becuri iarna (cu unele exceptii, de ex. vizitatori, curatenie), deoarece energia produsa de fotovoltaice iarna este mult mai mica. De asemenea, in tabel se introduce media de consum, nu exceptiile; exceptiile… sunt exceptii. Vara: dimineata | ziua | seara | noaptea (dupa 11 sau 12) 0h*20W=0Wh | 0h*20W=0Wh | 3h*30W=90Wh | 0.5*20W=10Wh Toamna: dimineata | ziua | seara | noaptea 1h*20W=20Wh |0h*20W=0Wh | 4h*20W=80Wh | 0.5*20W=10Wh iarna: dimineata | ziua | seara | noaptea 1.5h*20W=30Wh | 1h*20W=40Wh | 6h*20W=120Wh | 0.5*20W=10Wh imediat dedesubt, in spatiul corespunzator a cele 4 perioade ale zilei, adunati watii-ora din fiecare perioada si va rezulta consumul pe zi al respectivului aparat ex: iarna: dimineata | ziua | seara | noaptea 1.5h*20W=30Wh | 1h*20W=20Wh | 6h*20W=120Wh | 0.5*20W=10Wh total 30+20+120+10=180Wh/zi iarna
Edited by addysoftware, 15 January 2020 - 22:28.
|
#3
Posted 25 December 2015 - 19:30
addysoftware, on 25 decembrie 2015 - 19:05, said:
Dragii mei, deschid acest topic |
#4
Posted 25 December 2015 - 20:03
scuze ca intervin, dar excelul ce are?
sau ce n-are? mai repede iei o factura din fiecare anotimp si vezi cat ai consumat/30 zile/24h oricum trebuie sa ai spatiu pentru fotovoltaice la eolian conteaza mult zona iar la hidro nu mai are rost sa spun ce Edited by mihnearau, 25 December 2015 - 20:04. |
#5
Posted 25 December 2015 - 20:04
Arayan, on 25 decembrie 2015 - 19:30, said:
-Multzamim de osteneala Un sistem fotovoltaic on grid pe masura buzunarului romanului de rand nu este inca rentabil,iar unul rentabil (calculat pe intregul an) este inca la stadiul de vis frumos.pentru romanul de rand.-Sorry Ce inseamna rentabil? Adica sa produc atat de mult incat sa vand si altora? Si ce inseamna "roman de rand"? E vorba de aia cu salarii de maxim 2-3 mii? |
#6
Posted 25 December 2015 - 20:06
chestia asta merge daca n-ai deloc curent in zona sau daca costa f mult sa-ti aduci
inevitabil o sa ai nevoie si de grup electrogen pana la urma iti spun din experienta unei cabane la munte, care n-are deloc curent cristi_71, on 25 decembrie 2015 - 20:04, said:
Ce inseamna rentabil? Adica sa produc atat de mult incat sa vand si altora? Si ce inseamna "roman de rand"? E vorba de aia cu salarii de maxim 2-3 mii? 15-20k euro Edited by mihnearau, 25 December 2015 - 20:07. |
#7
Posted 25 December 2015 - 20:17
cristi_71, on 25 decembrie 2015 - 20:04, said:
Ce inseamna rentabil? Adica sa produc atat de mult incat sa vand si altora? Si ce inseamna "roman de rand"? E vorba de aia cu salarii de maxim 2-3 mii? -Pai daca nu esti milionar in Eur.ci ai doar un salar de vreo 3 mii si mai vrei cumva sa-ti scoti vreodata investitia ca sa poti spune ca esti rentabil,atunci ziceam eu ca va trebuii neaparat sa mai si bagi niscai energie in sistem,altfel totul e doar un hoby foarte costisitor...Ori aparatura pentru sistem e f.f. scumpa si de aici ideia ca totul e deocamdata un vis frumos .. Edited by Arayan, 25 December 2015 - 20:20. |
#8
Posted 25 December 2015 - 20:28
@Arayan. Dap. Cam asa este. Sau poate nu. Cam in cativa ani vom vedea daca s-a meritat sau nu. Acel "Cam..." este ceea ce face diferenta. Intre placere si osteneala, intre inutilitate si investitie in viitor... In fine. Unii sunt suficient de "nebuni" incat sa vrea totusi sa-si faca, din diverse cauze. Pentru ei scriu aici.
@All other. Prima data, cateva informatii esentiale despre sistemele fotovoltaice si despre eoliene. Hidro le lasam deocamdata pe dinafara deoarece sunt rare cazurile cand exista acces liber la un mic curs de apa. Oricum, o sa "intram" putin in detalii si referitor la acestea, mai tarziu. Ceea ce trebuie sa stie incepatorii despre panourile fotovoltaice si productia pe timpul iernii, mai precis pe timp noros, voi incerca sa rezum in urmatorul tabel: Presupunem ca aveti 1 panou de 230-250W, care ar putea fi considerat ca un fel de "etalon" in prezent In mare, compiland informatiile si masuratorile prezentate pe topicul de fotovoltaice de-a lungul anilor prin amabilitatea colegilor, avem asa: Productia, putere (Watti): 100%: Conditii ideale, soare puternic si clar, perpendicular pe panou: 50%: Soare usor voalat, sau redus ca intensitate datorita grosimii atmosferei seara si dimineata, prezentei pulberilor, umbrele obiectelor si persoanelor se vad un pic difuz 25%: Soare difuz, nori albi foarte luminosi, umbre foarte slabe si difuze 10%: Cer noros obisnuit, luminozitate "medie" de zi noroasa de iarna, fara zapada! 5%: Cer cu nori de ploaie sau zapada, fara zapada pe jos In plus ca factori de reducere a productiei, iarna are doar 5.5-6 ore de lumina de zi (aprox 9....16), si inca 2 ore de crepuscul in care productia este redusa fata de calculul precedent la o treime, asadar putem lua ca baza de calcul pentru productia de energie (Wh) cam 6 ore efectiv, pt a nu fi prea optimisti.... Deci, pentru o zi obisnuita de iarna, cu 6 ore de lumina, cer noros fara a fi exagerat de intunecat dar si fara zapada, putem conta de la 1 panou de 250W pe cca 250W x 10% x 6h = 150Wh energie In cazul ca aveti o zi cu nori deosebit de densi, zile care de obicei nu sunt prea dese si nici nu sunt consecutive, aceasta productie se reduce la sub jumatate, deci cca 60-80Wh per panou. In cazul in care este zapada pe sol, productia creste (pe nori) datorita reflexiei cu aproximativ 30-50, uneori 70% (depinde si de prezenta obiectelor/caselor din jur, carenu sunt neaparat albe), deci s-ar putea sconta pe 200Wh/zi In cazul in care ninge, efectele se compenseaza si productia (daca panourile sunt asezate vertical pentru a nu se acoperi de zapada) ar putea fi de cca 100-120wh/zi mihnearau, on 25 decembrie 2015 - 20:03, said:
scuze ca intervin, dar excelul ce are? .sau ce n-are? Edited by addysoftware, 25 December 2015 - 20:24. |
#9
Posted 25 December 2015 - 20:32
addysoftware, on 25 decembrie 2015 - 20:18, said:
... cand exista acces liber la un mic curs de apa. |
#10
Posted 25 December 2015 - 20:35
mihnearau, on 25 decembrie 2015 - 20:03, said:
mai repede iei o factura din fiecare anotimp si vezi cat ai consumat/30 zile/24h Pai tocmai asta e greseala incepatorilor. Ia vezi cati bani ti-ar trebui ca sa-ti poti acoperi integral din fotovoltaice si/sau baterii consumul intr-o luna de iarna, decembrie sa zicem (Nu anul asta, multumesc, ca a fost o exceptie dpdv al insoririi), intr-o luna de iarna in care sa ai soare de exemplu pe 4 decembrie 3 ore, si pe 18 si 19 decembrie cate 4 ore, sa zicem. in acest topic, incepatorul trebuie sa-si dea seama care este strategia de urmat, si cum sa aleaga intre panouri si baterii in functie de consumurile sale vitale |
|
#11
Posted 25 December 2015 - 21:19
Intrucat in ultimii ani pretul panourilor a scazut foarte mult in timp ce pretul bateriilor este aproximativ acelasi, este destul de probabil ca in general
Costul unei baterii de 500Wh este de cca 250 euro, fix cat un frigider de uz general; merita oare? N-ar fi oare mai rentabil sa stocam energia… in gheata? Cata gheata ar fi necesara a fi produsa ziua cu energie fotovoltaica pentru ca frigiderul sa nu se incalzeasca pe timpul noptii? Frigiderul se va termoizola suplimentar (5 cm polistiren expandat va reduce consumul zilnic aproximativ la jumatate, ceea ce va reduce necesitatea de panouri fotovoltaice cu aproximativ 3 bucati deci mai bine de 3000 de lei) si se va suplimenta cu "masa termica": recipiente sau pungi sau "film" de polietilena pline cu apa. In acestea se poate "stoca frig", astfel incat frigiderul sa functioneze doar in timpul zilei, pe perioada cand panourile produc energie de la lumina ambianta naturala. Sa calculam cantitatea necesara de gheata: Apa stocheaza prin inghetare 335 kJ/kg, adica 93Wh/kg. Premisele initiale ale calculelor sunt: se izoleaza frigiderul cu polistiren expandat de 5 cm grosime peste tot: usa, pereti, deasupra si dedesubt. Si in spate; se distanteaza radiatorul/condensator de spatele frigiderului cu 4-5 cm si se introduce polistirenul. Frigiderul are din constructie inca 3-4 cm de spuma poliuretanica, care se vor introduce in calcul sub forma a inca 5cm de polistien, deci grosimea totala de calcul va fi de cca 10cm. Intr-o "noapte fotovoltaica" de iarna de 18 ore, frigiderul astfel termoizolat va "pierde" energie termica calculat asa: - suprafata totala de pierderi 4mp, grosimea totala a izolatorului 10cm, lambda 0.04W/mK; - diferenta de temperatura cca 20 grd. - Flux de pierderi = 0,04W/mK x 4mp x 20 grd / 0,1m = 64w - Pierdere totala pe noapte = 64w x18 h = 576Wh; Asta inseamna cam 6kg de gheata, considerand cu pierderile suplimentare cu tot. Gheata se va produce in timpul "zilei" de 6 ore, cu un consum total de electricitate (Wh) aproximativ identic cu (de fapt putin mai mare) cel necesar in mod normal in 24 de ore la acest frigider superizolat... nu uitati ca frigiderul are un COP de cca 3, adica foloseste doar cca 200Wh electrici pentru a muta de colo-colo cei aprox 600Wh termici necesari... Fireste, daca se renunta la comoditatea frigiderului, si se pastreaza alimentele in beci, e inca si mai bine… din punctul de vedere al costurilor.
Edited by addysoftware, 15 January 2020 - 22:30.
|
#12
Posted 25 December 2015 - 22:12
-Intr-adevar acestea sant solutii foarte noi si interesante,pe care recunosc ca nu le cunosteam,chiar daca supraizolarea frigiderului si stocarea de ghiatza sant operatii mai greoaie,totusi sant realizabile si chiar rentabile,la fel si conversia in ACM.este interesanta in timpul zilelor caniculare de vara.
Edited by Arayan, 25 December 2015 - 22:13. |
#13
Posted 25 December 2015 - 22:38
Mai sunt si altele, cei ce au citit topicul vechi de fotovoltaice si cel de acumulatori le stiu deja; dar am intentia sa sintetizez in acest topic tot ce este mai important din discutiile ultimilor ani, pentru a fi avea un topic de referinta la care sa putem face trimitere ori-de-cate-ori mai se pun intrebari care ar necesita raspunsuri lungi si ...elaborate..
|
#14
Posted 25 December 2015 - 22:49
Addy,cand noi toti astazi am sarbatorit si am cinstit un pahar,tu ai stat aici si ai scris,am citit de cateva ori.Ti-ai facut timp,bravo,tot respectul.
|
#15
Posted 25 December 2015 - 23:08
Multumesc, docris, inchin si eu in cinstea voastra. Stati linistiti in privinta mea, practic eu am ajuns sa am (sau ma rog, sunt pe punctul de a avea, cam intr-un an..doi) cam tot ce si-ar putea dori cineva mai modest asa, si acum a venit vremea sa impartasesc din cunostintele tehnologice acumulate pentru a determina si pe altii sa urmeze aceasta cale, daca doresc fireste... si pentru a usura drumul acestora.
Edited by ggelu, 28 December 2015 - 17:11. |
|
#16
Posted 26 December 2015 - 01:21
Cei 90Wh/kg stocati in gheata la ce dif de temperatura i-ai calculat?
Gheata ...ingheata si se dezgheata zilnic in frigider, alaturi de alimente? Inainte de a-l izola sau umple de gheata, ar trebui mutat intr-o incapere mai rece. |
#17
Posted 26 December 2015 - 02:50
#18
Posted 26 December 2015 - 04:20
underb, on 26 decembrie 2015 - 01:21, said:
Cei 90Wh/kg stocati in gheata la ce dif de temperatura i-ai calculat? Gheata ...ingheata si se dezgheata zilnic in frigider, alaturi de alimente? Inainte de a-l izola sau umple de gheata, ar trebui mutat intr-o incapere mai rece. Cei 90Wh/kg sunt doar caldura latenta de topire/solidificare, deci deltaT este zero. Totul se va petrece zero grade celsius, adica. Da, gheata s-ar forma zilnic in frigider, in recipiente alaturate zonei vaporizatorului. La frigiderele tip vechi vaporizatorul este sus, caz oarecum nefavorabil dar rezolvabil totusi, prin separarea partiala a acestei zone de restul frigiderului, in mod normal asigurata de tavita de sub vaporizator; la cele moderne vaporizatorul este mascat de peretele din spate sau de peretii laterali. Desigur, si mutarea intr-o incapere mai rece este o solutie partiala, daca exista o asemenea incapere (de obicei exista, la casa...) sau in beci, dar dispare comoditatea in utilizare Cu aceasta ocazie, am sa va prezint pe scurt alte doua-trei solutii, prima din ele aplicabila chiar si la bloc. 1. Se poate construi un sistem de transport al energiei termice direct intre frigider si exteriorul casei, folosing heat-pipes. E una din solutiile pe care le voi aplica si eu. Se va folosi un frigider vechi sau o lada frigorifica dezafectata. O heat-pipe poate fi construita cu putina dificultate din teava de cupru si doua radiatoare de caldura de frigider cu procedura urmatoare: Se lipeste o teava la radiatorul care va fi introdus in interiorul frigiderului, in iesirea din partea superioara a acestuia, si una la "intrarea" inferioara. Cele doua tevi vor trece prin orificii practicate in peretele din spate al frigiderului si vor transporta fluidele de lucru catre si dinspre exteriorul cladirii. Se vor izola tevile cu manson de spuma termoizolanta pentru tevi. Cele doua tevi vor fi lipite de asemenea de un radiator asemanator, care va fi montat pe peretele cladirii la o inaltime oarecare fata de nivelul frigiderului. Teava care vine dinspre partea superioara a radiatorului din frigider si care va transporta vapori de refrigerant va fi lipita in partea superioara a radiatorului exterior pentru a functiona tot sistemul in circulatie termosifon. Refrigerantul folosit va fi de preferat alcoolul metilic sau acetona, desi ar putea functiona probabil si cu alcool etilic de puritate inalta. Radiatorul interior frigiderului va avea o teava de iesire suplimentara pe care se introduce refrigerantul si care apoi se va lipi pentru ermetizare. In radiatoare se face umplerea si apoi vidarea de catre un frigotehnist. In regim do-it-yourself, radiatoarele pot fi "umplute" partial cu lichidul de lucru, apoi acesta se fierbe prin incalzire si, dupa eliminarea unei cantitati apreciabile de vapori, se procedeaza la inchiderea evacuarii (in acest caz teava de umplere si evacuare trebuie sa fie in partea de sus a instalatiei) imediat dupa ce s-a oprit incalzirea si lichidul se opreste din fierbere, inainte ca radiatoarele sa inceapa sa aspire aer prin racire. Procedura este periculoasa in sine datorita inflamabilitatii fluidului de lucru, dar daca se lucreaza cu letcon si se respecta regulile de safety nu este in principiu o problema. Nivelul lichidului ramas in radiatoare (in cel de jos mai precis, cel din frigider) dupa fierbere si inchidere este suficient sa fie doar cateva zeci de mililitri Edited by addysoftware, 26 December 2015 - 04:27. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users