Depresie

Am trecut majoritatea examenelor, am o sanatate de pilot, fac voluntariat, fac miscare in fiecare zi ca sa ma mentin in forma, ma simt de parca mi-a murit toata familia si e tot mai rau pe zi ce trece.

A inceput in decembrie, cand mi-am dat seama ca nu ma mai amuza aceleasi lucruri ca inainte. Ca nu ma mai amuza nimic. Am crezut ca perioada cea mai rea a fost in mai, cand nu am reusit sa ma ridic din pat o luna. Spalatul pe dinti o data pe zi era o mare victorie. Da am trecut si peste asta. A urmat o perioada putin mai buna, cand credeam ca trece. Nu trece.

Maica-mea e stresata si urla la mine toata ziua. Problema nu e ca urla, ci lucrurile pe care le spune. Isi aminteste chestii de acum 4 ani de parca s-au intamplat ieri, in fiecare zi. Suna odios, dar sunt momente in care as vrea s-o bat pana o las schiloada. In rest incerc sa ma rog pentru ea.

Am zile in care parca imi paralizeaza muschii fetei si simt ca nici nu mai pot vorbi ca lumea, tot ce vreau sa fac e sa stau in pat si sa adorm si sa nu ma mai trezesc. Nu pot vorbi cu nimeni din viata reala despre ce se intampla cu mine. Am un prieten care s-a luptat si el cu depresia, si m-a ajutat mult, dar incerc sa nu il impovarez asa ca in ultima vreme n-am mai vorbit despre asta.

Mi-am pierdut deja jumate din prieteni, desi nu cred ca m-am purtat diferit fata de ei. Nu-mi imaginez cine ar vrea sa isi piarda vremea cu un depresiv, asa ca pe cat posibil ma straduiesc sa par ca de obicei. Azi dimineata cand m-am uitat in oglina si am vazut o mufa senina si vesela era sa nu ma recunosc.
Si mai sunt si celelalte lucruri, dincolo de murit familia. Mi-e somn tot timpul. Ca dorm 6 ore, ca dorm 12, cred ca am numai cateva ore pe zi in care nu mi-e somn. Oboseala asta parca mi-a ajuns in oase. Ma dor ochii. E mai mult fizica, nu e vorba de brain fog, decat rar, dar mi-e si greu sa ma concentrez, aveam o memorie fenomenala, acum e plina de gauri, citeam foarte mult, acum mi-e greu sa ma focusez la o povestire scurta.

Toate astea de mai sus au inceput in decembrie. Ma consolam, ziceam ca macar nu am "tristeturi" si ganduri de sinucid; in afara de asta o luam rational si imi ziceam ca nu am de ce sa ma simt asa, deci sigur o sa imi treaca. In plus am citit pe wikipedia ca depresiile astea de obicei trec singure in 6 luni.

Asta se face tot mai rea. Ma simt de parca se inchid peretii in jurul meu. Nu pot sa mai traiesc asa. Nu stiu ce sa fac. Nu am bani de mers la psiholog si nu prea vreau la psihiatru, dupa ce povesti de groaza am citit mi-e cam frica. Da am zile in care as inghiti un glonte, apoi o pastila. Exista ong-uri care ofera consiliere psihologica gratuita?

Cati ani ai? Gaseste-ti un job si bea-ti primele salarii. O sa-ti treaca.

Offtopicul si mistourile se vor puncta!!!

Un RMN te-ai gandit sa faci?  Sa nu fie o afectiune ... fizica.

Pare-se ca e si o problema fizica pe langa psihicul distrus.Oricat te feresti acum de medici,mai devreme sau mai tarziu tot pe mana lor ajungi,s-ar putea cam schilodit de ganduri negre.Spune-le alor tai,mamei tale...precis o sa-ti ofere ajutor cand te va vedea lichidat.

 yhksmd, on 28 iulie 2014 - 20:20, said:

E mult mai complicat decât crezi si nu cred ca depresia poate să treacă în 6 luni, de la sine, mai ales daca situaţia este atât de grava precum o prezinţi.
În ceea ce priveste rezolvarea problemelor tale, pentru că spui că nu ai bani să mergi la un psiholog, iar din câte înţeleg nici cu mama ta nu prea poti vorbi te-aş sfătui să faci un fel de analiză interioară de genul :
-ce îmi plăcea mai demult şi de ce ?   de exemplu îţi plăcea să mergi cu bicicleta, dar acum nu îţi mai place - de ce nu îţi mai place ?  aveai un prieten/prietenă care mergea cu tine şi acum nu mai merge, te-ai îngrăşat etc;
-faci sau ai vrea să faci prea multe lucruri într-o zi ? de exemplu să înveţi, să faci mişcare să faci voluntariat (sincer nu stiu ce însemană asta si nici cât timp îţi ocupă) - dacă faci prea multe lucruri încearcă să le faci doar pe cele pe care le poţi face într-un timp rezonabil, astfel încât să ai şi un timp liber;
-ce ai vrea să faci ?  dar ţine cont si de posibilităţile reale pe care le ai, pentru că degeaba vrei să petreci 10 zile în Hawai dacă de fapt nu ai bani să îţi iei o îngheţată;
-şi aşa mai departe.
Nu te gândi acum că acest proces de a redobândi dorinţa de a face anumite lucruri se va întâmpla peste noapte, dar, măcar încearcă.

Cati ani ai? Cu ce te ocupi?

depresia nu apare din senin, exista un motiv... fie ca e vorba de bani..integrare in societate.. prietena(vad ca nu ai.. fa-ti una)..

esti obosit.. oboseala cronica.. apuca-te de un sport.. bea cafea.. ia animal pak(e un supliment pentru fitness.. dar ia-l.. te va ajuta...)

nu stiu cum e sa ai depresie... si nu imi imaginez de ce ai avea... poate e un efect placebo...

mediteaza la lucrul asta... numai asa vei gasii raspunsul

Eu am avut/am episoade de depresie care revin o data la 4-5 ani. Am incercat si cu psihoterapie si (mai nou) cu pastile prescrise de psihiatru.

Cu psihoterapia a durat cam 5 luni pana am ajuns sa ma simt bine - faceam o sedinta de o ora pe saptamana - dar m-a cam secat de bani.

In schimb varianta cu pastile a fost mai rapida. In general pastilele antidepresive isi fac efectul cam dupa 2 saptamani de cand incepi sa le iei - si trebuie sa iei in fiecare zi. S-ar putea sa nu nimeresti de la bun inceput pastila potrivita pentru organismul tau, eu am incercat 2 tipuri de pastile care fie n-au avut niciun efect fie m-au ingrasat 4 kg in doar 2 sapt   Abia al 3-lea tip de antidepresiv a functionat, cica e o doza tare dar riscul de dependenta e scazut. Imi da energie si uneori ma face euforica de-a binelea Recomand.

Edited by casablanca1000, 29 July 2014 - 01:34.

 casablanca1000, on 29 iulie 2014 - 01:34, said:

Mai bine combate cauza, nu efectul.

 Bob493, on 29 iulie 2014 - 01:39, said:

Nu prea stiu care-i cauza, am tot dezbatut cu psihologul mai bine de 1 an.  Tatal meu si bunica-mea (cea din partea tatalui) au avut aceeasi problema ca mine. Ei erau niste oameni care isi faceau griji din orice si se consumau exagerat pentru orice vorba urata pe care le-o arunca careva  - si asa sunt si eu.

Sau poate are dreptate medicul psihiatru: e numai o chestiune de dezechilibru chimic in creier, il rezolvam temporar cu niste doze de serotonina, facem pauza 4-5 ani, apoi cand se reintoarce depresia bagam iar o tura de pastile.

Edited by casablanca1000, 29 July 2014 - 02:25.

 spider8, on 28 iulie 2014 - 21:33, said:

Ms, asta e genul de raspuns la care ma asteptam. Voluntariatul ocupa in general weekendurile, si ma epuizeaza, dar nu intr-un mod rau. Imi caut de munca acuma si de aia mi-e frica cum o sa ma faca sa ma simt.

 Bob493, on 29 iulie 2014 - 00:13, said:

20, sunt student, dar imi caut de lucru, orice numa sa ies de aici ca maica-mea ma termina. Parca simte cand am o zi buna si incearca sa o faca neaparat sa nu mai fie asa. De ex ieri am inceput ziua bine, am avut niste treaba si am mers toata ziua prin oras, ma simteam mult mai bine, aveam o stare optimista chiar. Cand ajung acasa imi zice sa mai merg la niste magazine, mi-ar mai fi luat doua ore. Ii zic nu, ca-s obosit si ma dor picioarele si vreau sa ma culc. Merg maine. La care se enerveaza si incepe 'nu, ca esti un lenes si un ratat si nu ma ajuti cu nimic si stai si mananci pe banii mei si ce ma intereseaza pe mine ca te dor pe tine picioarele etc' si asa se ambaleaza si incepe sa isi aminteasca chestii ca atunci cand mi-am schimbat profilul in clasa a 9-a de la info la filo si din astea. Adica a fost acu cinci ani, da se poarta de parca s-a intamplat alaltaieri. Orice greseala fac, nu ii trece niciodata.

Da chestia e ca asa a facut de ani de zile. Pana acuma nici nu imi pasa de ce zicea, ma gandeam ca e stresata la servici si trebuie si ea sa se descarce, si o lasam sa vorbeasca/urle. Ma mai suparam eu, da nu asa tare. Numa ca acuma ma termina. Parca pocneste din degete si indiferent cat de bine ma simt ajung instantaneu iar la fund.

 Lupu24, on 29 iulie 2014 - 00:25, said:

motiv, de asta intreba si taica-miu cand am incercat sa vorbesc cu el si n-am stiut ce sa ii spun. Cred ca mi-ar fi fost mai usor daca puteam sa arat cu degetul spre ceva si sa spun ca de aia. Citesc acuma pe un forum despre animal pak, pare f bun, numai ca 150 de lei mi se pare cam scump.

 casablanca1000, on 29 iulie 2014 - 01:34, said:

Uite asta imi place. Cum ai gasit un psihiatru bun? Ai luat din fiecare pastile 2-3 sapt pana sa vezi ca nu sunt bune? Cat costa pastilele? Daca merg la psihiatru si imi da pastile ramane dupa aia scris undeva, si o sa am probleme daca de ex vreau sa intru vreodata in armata? Ai facut si terapie in timp ce luai pastile? Crezi ca merge si fara?

 yhksmd, on 29 iulie 2014 - 05:38, said:

Pai nu vezi ca iti dai singur raspunsul? Iti pasa si pana acum, dar nu realizai. In schimb, subconstientul tau o facea, si acum, probabil combinat cu alte evenimente/suparari/neimpliniri ai ajuns la suprasaturatie. Nu imi pari a fi genul care sa fie capabil sa poarte o discutie deschisa cu ea in care sa ii explici cat de mult rau iti face varsandu-si frustrarile asupra ta, si nici ea nu pare genul care sa o accepte sau priceapa. Poate peste cativa ani. Pana atunci, ar trebui sa pleci din mediul ala. Ce studiezi? Esti la buget sau taxa? Aplica pt loc in camin, eventual chiar in alt oras. Lasa pastilele, alea sunt pentru oameni bolnavi. Lasa si armata, aia ar fi chiar cea mai mare prostie la psihicul tau de acum. Schimba mediul cat mai urgent. Socializeaza. Fa-ti o prietena. Iti va trece, iti garantez.

Edited by Bob493, 29 July 2014 - 06:43.

Poti sa intervii pe mai multe cai. Una ar fi analize de lab, suplimente si dieta.

Cealalta pot fi cartile si filmele documentare. Adica simplul fapt ca ai acces la niste informatii de calitate, iti poate schimba viata.
De ex subiectul- de aici, chiar ar fi o idee bună sa urmaresti pana la capat.

Psihoterapie cu cineva priecput, dar nu as putea recomanda pe cineva anume.

 casablanca1000, on 29 iulie 2014 - 02:25, said:

Teoria biologică („deficitul de serotonină determină o amplitudine redusă a potențialului postsinaptic excitator”) și cea psihologică cognitiv-comportamentală („schemele cognitive negative determină trăirea depresivă”) nu sunt explicații contradictorii, ci explicații ale aceluiași fenomen din perspective diferite - aceste scheme cognitive nu există în aer, ci le corespune o realitate neurobiologică.

 yhksmd, on 29 iulie 2014 - 05:38, said:

Meta-analizele din literatura de specialitate arată că atât intervenția psihoterapeutică (forme de psihoterapii validate științific pentru tratarea depresiei: cognitiv-comportamentală, dinamică de scurtă durată, interpersonală și altele), cât și medicația sunt la fel de eficiente (însemnând că au fost validate prin studii clinice randomizate riguroase, în care s-au comparat aceste tratamente cu efectul placebo, lista de așteptare, alte forme de psihoterapie etc), cu diferența, însă, ca psihoterapia previne mai eficient recăderile și recurențele. Așa cum psihoterapia nu modifică doar psihologicul, ci și, în acest caz, metabolismul serotoninei, la fel și medicația modifică atât componenta biologică, cât și pe cea psihologică. În cazul tulburării depresive majore la adulți de intensitate mică, moderată sau severă, fără elemente psihotice, intervenția psihologică și farmacoterapia sunt, luate individual, la fel de eficiente ca și combinația lor, așadar, din moment ce combinația lor duce la costuri mai mari, fără un câștig clinic, atunci nu este productiv a le combina. Înțeleg că nu dispui de resursele financiare necesare pentru psihoterapie, însă ar trebui să fie mai puțin costisitor tratamentul biologic, amândouă fiind, cum spuneam, eficiente pentru patologia ta. Desigur, am plecat de la premisa că ai fost corect diagnosticat cu tulburare depresivă de către un specialist. Aceste două tipuri de tratament sunt etiopatogenetice, adică vizează direct cauza patologiei, nu doar reducerea sau inhibarea semnelor și simptomelor.

Edited by Victor2311, 29 July 2014 - 11:04.

 yhksmd, on 29 iulie 2014 - 05:38, said:

150 lei pentru 44 de zile(1/zi .. daca nu faci sport).. nu e scump deloc.. mai ales pentru ce ofera!!!
eu am luat cand ma simteam foarte obosit.. faceam scoala... sala + kickbox...  l-am luat si m-am simtit mult mai bine.. dupa primul plic o sa-i simti efectul...(la 11 pastile/plic... e de asteptat )

hmm, Animal pak are o forma ineficienta de seleniu. Nu prea mi se par avantajoase suplimentele astea MULTI, uneori esti obligat sa cumperi si ce nu te avantajeaza. Iar unii continua fara sa elimine cauza, aceasta putand fi alimentatia sau o ANUMITA carenta etc.

Quote

Cred ca din toti cei care ti-au raspuns pana acum, eu te inteleg cel mai bine.