Părinţii sunt de vină pt. tot ce fac copiiI?

Sunt și eu curios, de unde a apărut mentalitatea cretină, că dacă un copil face prostii, părinții sunt neapărat de vină că nu au știut să-l educe? Poate s-au chinuit să-l educe, dar dacă omul nu vrea, ce să-i faci?

Parintii sunt responsabili pentru faptele copiilor... daca nu pot fi educati, trebuiesc supravegheati.

 djl, on 21 iulie 2014 - 12:55, said:

dar de unde ai tras concluzia ca a aparut aceasta mentalitate ?

Pentru ca un procent covarsitor din ceea ce este si face un om se datoreaza educatiei.

Se numeste responsabilitate si educatie.

Editorial sau Dezbateri ?

Inteleg importanta mesajului dar am rugamintea sa incercati sa schitati si un editorial.
Multe subiecte raman dar aria incepe sa se strice daca postam texte telegrafice.

Pentru ca primii 6-7 ani din viata copilului, parintii au control total asupra lor, iar copii invata exclusiv ce vad de  la  parinti. Apoi pana la varsta de 12-13 ani, copilul este inca obedient fata de parinti. Eventual de la 14 ani incolo, cand este pocnit de adolescenta si hormoni, copilul incepe sa aiba ganduri rebele.

Dar pana la varsta de 14 ani este treaba parintelui cum isi educa copilul, si are control total asupra acestuia. Daca copilul face prostii, inseamna ca nu a fost educat bine. Ori educatie inseamna mai mult decat sa inveti un copil sa nu manance cu mana si sa nu traverseze pe rosu la  semafor. Inseamna si sa il inveti sa isi infraneze instinctele, sa nu inceapa sa dea in cap cand cineva il enerveaza, si in general sa se poata integra intr-un mediu cu oameni civilizati. Ultima parte in special multi parinti par incapabili sa le-o inoculeze copiilor.

Edited by WhatNot, 21 July 2014 - 13:09.

 WhatNot, on 21 iulie 2014 - 13:05, said:

Gestionarea acestor ganduri rebele depinde enorm (daca nu in totalitate) de ce au sadit parintii.

Edited by catalina1, 21 July 2014 - 13:09.

 djl, on 21 iulie 2014 - 12:55, said:

Ti-a facut copilul vreo prostie ?

 Ion_de_la_Raion, on 21 iulie 2014 - 13:10, said:

Prostia ar fi sa crezi ca ar avea copii.

Pentru ca nu au pus paru' pe ei. Eu am trait cu paru' pe carca si nu ieseam din banca nici in pauza. Am luat toate examenele de la capacitate pana la facultate fara nicio problema. Zero amenzi, zero plangeri, zero geamuri sparte, zero injurii, zero batai. Cu respectul am reusit sa nu se ia nimeni de mine ba chiar sa primesc in schimb respect de la persoane care nu prea erau in regula cu comportamentul.

In prezent parintele este sclavul copilului. Sunt manipulati ca niste papusi pe sarme.
Traim intr-o societate unde nu trebuie sa-ti lovesti copilul sau nevasta in nicio circumstanta (chiar daca ea se infinge cu ghearele in tine). BARBATUL ALB VA FI CARPA DE STERS PE JOS A SOCIETATII. Sclavul tuturor, tapul ispasitor al tuturor.

Edited by John_Biggun, 21 July 2014 - 13:24.

 catalina1, on 21 iulie 2014 - 13:09, said:

Corect. Multi parinti nu realizeaza asta, asa ca nu dau prea mare importanta formarii intelectuale si sociale a copilului pana nu ajunge in adolescenta. Este privit ca un copil, si tratat ca atare. Nu i se inoculeaza notiuni de moralitate, de comportament social sau cum sa reactioneze in anumite situatii.

Apoi, cand ajunge la adolescenta, parintii se trezesc cu un individ, caci deja e prea matur ca sa ii mai poti spune copil, care incepe sa lipseasca de la scoala, sa ia note mici, sau mai rau,sa aiba fel de fel de devieri comportamentale. Apoi ridica din umeri si se intreaba cu ce au gresit, si inceapa sa impuna  masuri punitive acompaniate de  discursuri lungi. Problema fiind ca la acel moment, e deja prea tarziu.

Edited by WhatNot, 21 July 2014 - 13:25.

djl, daca parintii se cearta in casa, copilul ce poate invata din asta? Depinde la ce prostii te referi. Da exemple de "prostii".

 John_Biggun, on 21 iulie 2014 - 13:20, said:

Eu nu am nici un pic de respect pentru părinţii care îşi bat copii. Sunt nişte animale frustrate care ar trebui ostracizate în public. Prin bătaie nu înţeleg dat 2 palme peste faţă sau în fund. Dacă te atacă copilul, îl pui la perete şi îl închizi în baie ceva timp.
Dar oamenilor le place să sară dintr-o extermă în alta. În trecut aveam destui părinţi idioţi, care fiind nişte tirani făceu praf copilăria şi adolescenţa, acum le-o fac praf din cauză sunt prea ocupaţi de partea materială sau au devenit nişte sclavi ai îndobitocirii în masă.

Parintii sunt de vina in cele mai multe cazuri pentru prostiile care le fac copiii lor. Am exemplul concret langa mine. Adica un verisor de-al meu care acum trece in clasa a 4 a. Capul rautatilor este. Bun pana aici nimic nou sub soare. Problema a fost intotdeauna cresterea lui, mult delasatoare. A fost crescut de bunica deoarece parintii au muncit. De cate ori facea vreo prostie si sareau parintii cu gura pe el, bunica zicea "lasa-l ca-i copil". Si tot asa l-au lasat sa se joace, scoala mai putina ca doar strica si el este un copil. Pana intr-o zi cand a zis catre bunica "de nu taci din gura bag cutitul in tine si te omor". In loc sa ia vreo masura, au ras de ce prostii scoate copilul lor pe gura. Si o tine din prostie in prostie. Cand a crescut putin mai mare au incercat sa-l educe cu "bataia-i rupta din rai". La inceput cu cureaua, nimic, dupa aceea cu o jordita, nimic, cu bata? Vezi de treaba, Cu furtunul de la masina de spalat? Nimic. Cu funie. Atata bataie a incasat copilul asta de pe mine ma durea. Era tot vargi pe spate si pe maini. Crede cineva ca s-a calmat? No way. Pleaca de acasa ziua intreaga si nu zice nimanui unde merge si ce face, si nici cand se intoarce nu zice unde a fost, cu cine a fost. Intr-o zi eram la ei in curte si sa certat cu taicas-o. Tatal lui ridica mana si ii da o palma, piciul (10 ani) ia un steag din curte si ii da in cap la taicas-o cu el si o ia la fuga. Am incercat sa vorbesc cu copilul sa incerc sa-l ajut sa fie altfel. L-am amenintat ca nu-l mai las sa vina la bebele meu sa se joace cu el daca mai face prostii. Nimic nu functioneaza. Cand i-am zis unchiului meu ca de ce l-a lasat sa dea cu steagul si nu a ripostat a zis "crezi ca e prima data. pai noi ne batem parte in parte". Deci sa nu ziceti ca parintii nu au nici o vina pentru prostiile copiilor. Au. Eu sper ca voi putea sa-l educ pe piciul meu, care inca nu are un an, mult mai bine decat au facut-o altii. Nu sunt perfect, nimeni nu e, si prostii o sa faca si el pentru ca as fi absurd sa cred ca un copil nu face prostii. Dar toate astea trebuie sa aiba o limita si sa distinga binele de rau, gluma de serios. Cam atat am avut de zis. Daca e ceva voi mai reveni. Scuze pentru lunga lectura care va e data ochilor sa o cititi.

 djl, on 21 iulie 2014 - 13:37, said:

Hmmm, cam subtil.

Stati la spart seminte si la impins baxuri de Bucegi, si bazati-va ca societatea se ocupa de odoarele voastre

 djl, on 21 iulie 2014 - 12:55, said:

Daca nu ai copii sa nici nu faci , dar daca ai ar fi bine  sa nu pierzi timpul cu altceva si sa acorzi atentia necesara pt educatia lor ,te asigur ca e cel mai important si bine investit ”timp”
”Omul ” copil nu exista  ci numai copilul care e transformat in om .
Atributia de a transforma copilul in om ii revine parintilor, nu altcuiva, iar acestia nu au nici o scuza .