Implicarea oamenilor de stiinta in societate - o responsabilitate sociala ?

Stateam si reascultam pe youtube o prezentare la care am participat in Decembrie la AGU intitulata Terra Sapiens -The Role of Science in Fostering a Wisely Managed Earth (o recomand pentru cei interesati de Antropocen si de schimbarile ce au avut/au loc pe Pamant datorate vietii). Aceasta face parte din seria prelegerilor intitulate dupa faimosul astrobiolog Carl Sagan. Ascultand-o nu am putut sa nu ma gandesc la 2 probleme, printre multe altele, pe care David Grinspoon le aduce in fata spre a fi discutate (influenta societatii modern asupra Terrei, dezvoltarea omului, posibilele probleme cu care ne vom confrunta, subiecte ce au/merita cate un thread separate) – care este rolul stiintei si al omului de stiinta in societatea moderna ? Trebuie acesta sa fie si un activist/popularizator al stiintei sau doar sa stea in laborator si sa-si publice rezultate iar activismul sa fie lasat in grija altora, acestia bazandu-se pe publicatiile si datele lui (publicatii ce in curand vor fi accesibile oricui, momentan fiind o miscare foarte puternica ce militeaza pentru open-journals) ?

Avem cateva exemple foarte bune de activisti – Carl Sagan (ce a si fost arestat de cateva ori), James Lovelock, Bill Nye, Albert Einstein sau de popularizatori – Stephen Hawking, John Gribbin, Neil deGrasse Tyson. Problema este ca sunt destul de putine cazurile cand un cercetator poate fi 100% sigur pe rezultatele lui si astfel poate ajunge sa se implice activ pentru motivele gresite - vezi cazul James Lovelock ce considera ca in 2100 80% din populatia globului va fi moarta din cauza incalzirii globale dar si-a moderat discursul in ultimii ani. Desigur, asta fara sa luam in considerare si cazurile clare de rea credinta. Problemele cele mai spinoase au, in general, sustinatori respectabili de ambele parti.

Parerea mea este ca da, oamenii de stiinta ar trebui sa fie si activisti, dar pastrand un ton al discursului din care sa reiasa faptul ca lucrurile nu sunt pe deplin clare. Implicandu-se, acestia pot macar sa dirijeze dezbaterea spre una rational-stiintifica si sa ajute la renuntarea la argumente emotionale de tip Hellen Lovejoy– Won't somebody please think of the children?! Desigur, exista si motive pentru care unii prefera sa nu se implice, unul dintre ele fiind foarte bine descris de catre desenul de mai jos:
 calvin-and-hobbes-on-ignorance.gif   56.84K   53 downloads

 vpiti, on 13 aprilie 2014 - 18:34, said:

Prima mare sursa de "argumente emotionale" e Atotindobitocirea Domnului - de aia trebuie sa scapam mai intai.

E inadmisibil, in acest mileniu, inca sa credem in prieteni imaginari.

E distractiv de vazut cum astia care sunt impotriva religiei sunt de fapt umanisti, oameni care n-au doua paie in comun cu stiinta.

Ce treaba are Dumnezeu cu asta? Si de ce ar fi Dumnezeu o piedica in calea progresului. Eu sunt ateu, dar nu cred ca un om normal nu poate crede in Dumnezeu, dar sa-si aduca si aportul in societate. Cat despre prieteni imaginari..eu am mii.

 vpiti, on 13 aprilie 2014 - 18:34, said:

Aceia dintre oamenii de stiinta care au si darul vorbirii ar trebui sa popularizeze stiinta in primul rand in randul copiilor; ei ar trebui sa fie invatati de mici sa fie curiosi si sa gandeasca rational.

Althea, din fericire exista astfel de programe, cel mai bun exemplu fiind chiar Bill Nye. Un alt fapt imbucurator este numarul din ce in ce mai mare de reviste/site-uri ce se ocupa cu popularizarea stiintei ce apar, mai ales, in mediul online - Wired, Space.com, Discover magazine. Acestia invita chiar oameni din diferite domenii sa scrie articole legat de ceea ce fac ei. Un astfel de exemplu este Erik Klemetti ce scrie ocazional pentru Wired despre vulcani. Un alt exemplu bun vine chiar de la NASA care, pe langa tonele de informatii pe care le pune la dispozitia oricui, a cerut ajutorul utilizatorilor de internet pentru a gasi formatiuni geologice interesante pe Marte.

 jadnycky, on 13 aprilie 2014 - 19:10, said:

Daca ar fi sa discreditam religiile pe un teren logic si neutru, filosofii sunt cei in masura sa o faca.
Parlamentari intre exponenti ai stintelor exacte si teosofi seamana cu discutiile intre mine si pisica mea pe marginea scurmatului 5 minute in litiera cu nisip la 3 dimineata in zilele lucratoare.

Problema cea mai mare e lipa de educatie a populatiei in ceea ce priveste principiile cercetarii stiintifice reale, folosind metoda stiintifica in mod riguros, in conditiile unei avalanse mediatice de pretinse studii "stiintifice" care pretind una sau alta, dar care cel mai adesea in cel mai bun caz nu spun nimic, iar majoritatea cazurilor sunt folosite pt. a induce lumea in eroare (se folosesc metodologii fundamental gresite, se folosesc date invalide sau care nu au sens in cercetarea stiintifica reala, se prezinta opinii ale diversilor sau "consensuri" ca adevaruri stiintifice, extrem de adesea corelatiile sunt prezentate ca si cum ar demonstra cauzalitatea, samd)

Degeaba avem pretinsi oameni de stiinta care dau din gura, daca lumea nu poate discerne intre care e om de stiinta real si care doar da din gura aiurea, sau mult mai important, care dintre "studiile", "experimentele" stiintifice sunt valide (caci exista destui oameni de stiinta care au cochetat si cu stiinta reala si pe langa - nenea newton de exemplu era preocupat si de ... alchimie).

Un minim de educatie in acest sens ar duce la desconsiderea din start a unora precum cel care "prevede" ca 80% din populatia globului va fi moarta, sau ala care prezicea acum cateva decenii ca se va ajunge la foamete in cativa zeci de ani, sau cel care spunea ca autovehicolele mai grele ca aerul nu pot zbura samd.

In stiinta reala e considerat valabil doar ceea ce a fost dovedit experimental, folosind metoda stiintifica si date strict cantitative, prin experimente cu rezultate repetabile (si este oricand verificabil). Doar ca asta nu le convine mutor trepadusi, de la golanii din asa zisele "stiinte sociale" in care metoda stiintifica nu poate fi aplicata, la chestii netestabile si politizate masiv, cum e climatologia (si toata povestea cu incalzirea globala, unde golanii vor sa substituie testarea folosind metoda stiintifica cu o eroare fundamentala in stiinta: numarul de "pareri" ale pretinsilor oameni de stiinta - ori adevarurile stiintifice nu se stabilesc prin vot, consens, sau orice altfel de apel la opinia umana - caci adevarurile stiintifice sunt independente de opinia umana, iar noi doar le constatam prin testare).

Edited by MrReason, 14 April 2014 - 08:24.

 vpiti, on 13 aprilie 2014 - 18:34, said:

Citeste despre Teoria Evolutiei, ca sa intelegi ca dezbaterea rational stiintifica n-are nici o treaba cu realitatea din teren. Omu ca specie are o componenta irationala, pe care nu iti poti inchipui ca i-o poti elimina, decat daca esti zevzec.

Asadar, religia, astea, dirijarile dezbaterilor irational-nestiintifice, vor continua sa se implice in discursuri din care reiese faptul ca lucrurile nu sunt pe deplin neclare, nush, n-am inteles exact ce valvatai ai tu incerci tu sa te exprimi poietic.

Edited by criztu, 14 April 2014 - 14:01.

 MrReason, on 14 aprilie 2014 - 08:20, said:

Ai ridicat deja 2 probleme bune:
1. Calitatea jurnalismului stiintific care de cele mai multe ori nu este facut de catre oamenii de stiinta ci, de jurnalisti. Acestia preiau stirile de pe site-urile jurnalelor cunoscute (Nature, Science, Scientific American), le modifica pentru a putea fi intelese de catre cititiori (modificari ce de obicei sunt proaste) si apoi le publica. Nu este greu sa contactezi un specialist in domeniul in care a fost facuta acea descoperire (chiar si in Romania) si sunt sigur ca multi ar fi dispusi sa faca asta fara a cere sa fie remunerati.
2. Gandirea critica ce, din pacate, lipseste unui numar destul de mare de oameni - lucru ce se poate observa si aici pe forum prin numarul foarte mare de informatii ce sunt inghitite pe nemestecate, fara a verifica vreo sursa pertinenta, doar pentru ca autorii spun ceea ce vrea respectivul sa auda sau ii atinge o coarda sensibila.

Quote

Acele predictii erau in ton cu ceea ce se cunoastea la momentul respectiv. Problema este modul in care acei oameni de stiinta isi fac cunoscute parerile/rezultatele si faptul ca, fiind considerati specialisti, majoritatea oamenilor ii asculta neconditionat. De exemplu, in cazul James Lovelock, ar fi fost mai indicat ca acesta sa iasa si sa spuna ceva in genul: Am observat o corelatie clara intre nivelul de carbon observat in calotele glaciare si cresterea temperaturii globale in ultimii mii de ani, ce poate indica etc.

Quote

In teorie adevarurile stiintifice sunt independente de opinia umana, corect. Dar de multe ori nu se intampla asa. Citind articole pentru teza mea am observat cat de mult subiectivism e in stiinta. Nu de putine ori, folosind acelasi set de date se poate ajunge la concluzii diferite. Normal ca doar una dintre ele este corecta dar, in contextul nivelului de cunostiinte actual, toate sunt valide.

@Criztu - nu, nu consider ca se poate elimina componenta irationala a omului dar poate fi "ameliorata" prin dezvoltarea gandirii critice.

Edited by vpiti, 14 April 2014 - 14:59.

 vpiti, on 14 aprilie 2014 - 14:48, said:

Irationalul nu este "rau" ca sa fie "ameliorat". Irationalul este un mod de conectare a informatiei necesar in supravietuire si reproducere blabla, si fara el specia umana nu era unde este astazi. Daca nu ar fi fost o chestie folositoare in evolutie, ar fi disparut demult din adn.

Socialismul a incercat sa inlocuiasca elitele societatii cu o tagma noua, intelectualii.
El a fabricat niste paiate si i-a obligat pe oameni sa se inchine la ele.

Din pacate, deciziile nu sunt luate niciodata de politicieni sau de cei care muncesc cu mintea.
Exista elite care decid, chiar daca omul de rand este prea orgolios pentru a acepta acest lucru.

 criztu, on 14 aprilie 2014 - 15:12, said:

Irationalul poate fi bun/rau in functie de punctul de referinta. Dupa cum ai zis, irationalul are o functie pozitiva cand vorbim de supravietuire, reproducere, dar poate deveni o problema atunci cand incerci sa rezolvi o problema. Uite un exemplu, cam extrem ce-i drept: un cioban  caruia ursii din padure ii omoara o parte din turma. Raspunsul irational va fi sa se duca sa vaneze ursii din padure fara a se gandi la efectele pe care aceasta actiune le va avea asupra ecosistemului. De asemenea, ai o viziune gresita despre evolutie: cel mai probabil aceasta este aleatorie. Doar pentru ca o caracteristica nu a disparut nu inseamna neaparat ca inca este folositoare. Mergand pe genul tau de rationament am putea spune ca mutatia genetica responsabila pentru boala Huntington, ce este prezenta in numar mai mare la populatia Afrikaner, nu a disparut deoarece are inca o functie in evolutie.

 vpiti, on 14 aprilie 2014 - 01:11, said:

Ma bucur ca pe plan mondial exista astfel de initiative insa ma intereseaza mai mult copiii romani. Guvernul/ politicienii n-au nicio treaba cu asta. Niciodata un Bill Nye roman n-ar avea vreo sansa sa intre in scoli. Poate daca s-ar imbraca in sutana. Atunci i-ar cadea la picioare de la primar la director, mai multa ipocrizie ca la noi in privinta asta nu cred ca exista undeva in Europa.

 vpiti, on 14 aprilie 2014 - 17:16, said:

mutatia genetica e una, si irationalul e alta.

Cand te indragostesti tu de o femeie, nu faci o lista cu calitatile si defectele, greutatea si inaltimea, parametri si indicatori, te gandesti tu bine la ce ti-o folosi si daca poti sa-ti ari campu cu ea in cazu in care iti moare tractoru, tragi linie si vezi daca a iesit pe plus, si in cazu in care iti da cu fractie, nu te mai indragostesti de ea... pe cand o mutatie genetica e o mutatie genetica, s-a copiat cu eroare celula la divizare, si din aia poa sa iasa o chestie folositoare, sau nefolositoare, ata ete.

daca irationalul, care e o chestie grava de psihism, ar fi fost daunator, indivizii speciei cu un creier mai irational asa, nu se mai reproduceau, si in 2 milioane de ani de evolutie a lu homo sapiens, azi ai fi avut numai omuleti care nu-i afecteaza vremea de-afara, daca e innorat sa se intristeze, si sa-si piarda chefu de studiat mecanica rezistentei betonului armat la torsiune.

Edited by criztu, 14 April 2014 - 17:58.

Ideatic, da, e nevoie de implicarea lor.
Insa cei care o fac au in principal un scop mercantil dar care si coincide sanatos cu acest principiu (deci victorie pe toata linia)

Practic iar este nevoie pentru ca stiinta zilelor noastre e tot mai departe de puterea de intelegere a maselor (si cine dincolo de savanti sa poata adapta in limbaj comun ceea ce fac ei daca nu ei?...macar si pentru a continua alocarea de fonduri)

In realitate implicarea in societate ii cam scoate din circuitul cercetarii (timpul e limitat) asa ca ori au statutul deja castigat in stiinta ori au ipoteze stranii si cauta fonduri si aliati.
.......................
Personal sesizez ca emulatia care era in jurul stiintei prin `60-`70 s-a cam tuflit.
Pana si tineretul a abandonat SF-ul si se multumeste cu vampiri si zombii...ce sa mai ceri?

 vpiti, on 14 aprilie 2014 - 14:48, said:

Perfect, gandire critica, foarte de acord, numa sa nu fie pe baza de criterii ... stabilite a priori.

 althea, on 14 aprilie 2014 - 17:50, said:

Pentru copii romani exista initiative. Problema e mai degraba la parinti ca nu se intereseaza de asta. 2 exemple - concertele educationale de la Sala Radio  ce aveau/au (sper ca inca mai sunt) loc in fiecare sambata si programele educationale oferite de Muzeul de Geologie (http://www.geology.r...ucatie-muzeala/). Foarte multe se leaga de paleontologie si, sa fim seriosi, ce copil nu iubeste dinozaurii? Sunt sigur ca si in Romania daca un specialist in astronomie, sa zicem, ar dori sa se duca la o scoala sa tina o prezentare despre Marte, ar fi primit destul de bine. Problema e ca majoritatea sunt dezamagiti si scarbiti de nivelul cercetarii din Romania, si pe buna dreptate.

 criztu, on 14 aprilie 2014 - 17:50, said:

Dupa cum am mai zis - irationalul isi are are rolul lui dar trebuie "calmat" in anumite momente (vezi exemplul de mai sus). Nu poti rezolva o problema gandind irational...

 cuculili, on 14 aprilie 2014 - 22:02, said:

Cred ca mai degraba problema nu este ca lucrurile sunt mai greu de inteles pentru mase, ci lucrurile nu sunt pe deplin intelese nici de specialisti. Cartile de popularizare pentru teoriile importante aparute la inceputul secolului XX - teoria relativatii si fizica cuantica au aparut majoritatea abia prin anii '70-'80 cand s-a facut cat de cat ordine in cele 2 domenii. E un pasaj interesant in A Briefer History of Time ce vorbeste chiar despre asta si-l copiez aici

Quote

Quote

Din cand in cand este foarte bine sa iei o pauza. De aceea in vest se lucreaza pe sistemul Sabbatical - odata la 7 ani (variaza in functie de tara) iti poti lua 1 sau 2 ani liberi pentru a lucra la cateva proiecte independente, fie ca e vorba de cercetare, de a scrie o carte sau a te implica activ intr-un proiect. Am cunoscut profesori ce, stiind cum sa-si gestioneze eficient timpul, se puteau ocupa de predat, cercetare cat si sa se implice in comunitatea din care faceau parte - se duceau la cateva scoli din orasul lor si tineau cursuri de biologie, geologie, stiinte ale naturii. Corect, o carte de popularizare e greu de scris, mai ales daca esti la inceput si nu ai timpul/experienta necesara. Dar cateva ore/saptamana pentru a scrie un articol in care sa explici cateva notiuni din domeniul tau oricine isi poate gasi. De fapt, asta este unul din lucrurile pe care vreau sa le fac dupa ce voi termina proiectul la care lucrez acum - sa vorbesc cu cativa fosti colegi, fiecare specializati pe cate un domeniu din geologie si sa scriem cate un articol - doua/saptamana in care sa tratam diverse subiecte - ce este o planeta, varsta Pamantului, teoria placilor tectonice, etc.

 Billy, on 15 aprilie 2014 - 02:07, said:

Atunci nu ar mai fi gandire critica nu ? Una din caracteristicile gandirii critice este

Quote

Edited by vpiti, 15 April 2014 - 04:50.