Limba romana, origine, evolutie si asemanari cu celelalti limbi europene

marcuzzzo, on 17 noiembrie 2013 - 20:25, said:

Este o reacție normală să-i critici dur pe aceia (Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir) care prin minciunile lor propagandistice au inițiat latinomania ce a făcut atît de mult rău poporului rumîn. Sigur că pentru un străin, aflat într-o țară care a beneficiat de pe urma latinomaniei rumînești, lucrurile stau complet diferit. În fapt în țări ca Italia, Spania, Franța, Portugalia, latinomanilor rumîni ar trebui să li se ridice statui monumentale, pentru a li se mulțumi pentru influxul de populație tînără rumînească care s-a stabilit acolo. Aceste țări nu au cheltuit nici un ban și s-au trezit cu sute de mii sau milioane de rumîni tineri, care au ajutat la depășirea problemelor legate de îmbătrînirea populației. Așa că aceste țări au primit o transfuzie vitală de tinerețe, pe cînd Rumînia este probabil în momentul de față țara cu cea mai îmbătrînită populație din Europa, în plus față de faptul că este și țara care a pierdut procentual cea mai multă populație după 1990.

Acest lucru s-a produs în mare parte datorită faptului că rumînii au fost spălați la creier de către latinomani în a crede că strămoșii lor vin din Europa de Vest, deci prin emigrarea în Italia, Spania, Franța și Portugalia ei nu fac decît să se întoarcă la origini după un exil îndelungat în barbaria Europei de Est. O să se spună că și alte țări au pierdut populație prin emigrare, de exemplu Italia, de unde au plecat mulți oameni în America de Nord și de Sud. E adevărat, însă emigrarea italienilor s-a realizat într-o vreme în care lumea avea mulți copii, deci populația Italiei s-a refăcut în cîteva zeci de ani. Asta nu mai e valabil acum, cînd mijloacele contraceptive sînt la dispoziția oricui, iar femeile s-au emancipat și decît să facă mulți copii preferă să se distreze, să studieze un timp cît mai îndelungat sau să-și desăvîrșească cariera profesională. Evident că în această situație, țările europene vestice (în special Italia, Spania, Franța și Portugalia) au primit cu brațele deschise mulțimea de rumîni emigrați, pentru că o asemenea infuzie de populație europeană tînără primită pe gratis este o binefacere pentru orice stat. Mai mult decît atît, rumînii sînt bineveniți și pentru că se integrează foarte repede în societatea țării unde emigrează, uitîndu-și rapid limba și țara de origine, deci țara de adopție nu are probleme cu apariția unei minorități naționale masive pe teritoriul ei.

Această dezintegrare rapidă a identității naționale a rumînilor emigrați se datorează latinomaniei cu care ei au fost îndoctrinați. În școala rumînească se predă de la cele mai mici clase religia propagandistică inventată de latinomanii fundamentaliști, ale căror scrieri formează Coranul latinoman, din care unele versete (de ex. "De la Rîm ne tragem") trebuie învățate pe dinafară și repetate mereu pentru o spălare cît mai eficientă și continuă a creierului. Faptul că aceste versete sînt satanice este demonstrat de emigrația masivă a rumînilor în țările vestice așa-zise latine, fiindcă li s-a spus mereu că ei trebuie să fie cît mai latini, deci cu cît trăiesc mai aproape de Roma, cu atît sînt niște credincioși mai fideli ai religiei latinomane. Se face atîta caz de îndoctrinarea din țările islamice, dar se uită că și în Rumînia avem o îndoctrinare asemănătoare, această țară fiind un stat fundamentalist latinoman, în care copiii sînt obligați să învețe preceptele unei religii mincinoase, care pe deasupra este și distructivă pentru țară. La noi nu teroriștii sînt sinucigași, ci statul însuși a devenit sinucigaș de cînd a început să fie parazitat de către latinomanii cu a căror otravă propagandistică s-a intoxicat. Teroriștii fundamentaliști de la noi își desfășoară activitatea la vedere, fiind plătiți chiar de stat pentru a distruge țara prin bombele propagandistice latinomane ce duc la depopularea țării în favoarea țărilor latine vestice și a religiei catolice, al cărei număr de credincioși a crescut pe seama copiilor rumînilor emigrați.

Toată această evoluție a Rumîniei către auto-distrugere a fost inițiată de cronicarii moldoveni latinomani, cei care mințeau că moldovenii (și rumînii în general) sînt de origine italiană. Iată ce otravă propagandistică monstruoasă putea să secrete latinomanul pro-italian și anti-rumîn, pe numele lui Miron Costin.

<-----------------Începutul citatului------------------->
Toate lucrurile, dacă să încep a spune din ceputul său, mai lesne să înțeleg. Și neamul moldovénilor fiindŭ dintru o țară care să chiamă Italiia, de Italiia și de Împărățiia Rîmului, a căriia împărății scaunul, orașul Rîmul, în dricul Italiei ieste, a pomeni întăi ne trage rîndul.
[...]
Caută-te dară acum, cetitoriule, ca într-o oglindă și te privéște de unde ești, lepădîndŭ de la tine toate célelalte basne, cîte unii au însemnatŭ de tine, din neștiință rătăciți, alții din zavistie, care din lume între neamuri n-au lipsitŭ niciodată, alții de buiguite scripturi și deșarte. Iară nu numai numele acesta, precum ai înțeles că ieste tot unul, la toate țările, și al tău și Italiei, precum vei înțelége și mai pre largŭ, la capul deosebi de numele acestor țări, că și turcii și grecii ne zic vlah, ce și dintr-altele te vei cunoaște: obicéiuri, hire, graiul și pănă astăzi, că ești dreptŭ vloh, adecă italiian și rîmlean.
[...]
Multe obicéiuri într-acest neam [moldovean] trăiesc a italiianilor, pănă astăzi: așa de oaspeți la casile lor, nemăreți, voioși, și libovnici (nu știu din ce munténii, o samă, s-au abătut puțintel den aceasta hire), așa la petrecănii, la întrebare unul pre altul de viiață, firea, clătirea. Cine au fost la Italiia, să vază pre italiiani, să ia aminte, nu-i va trebui mai mare dovadă, să crează că un neam sîntŭ cu moldovénii.
În casa noastră au fostŭ această voroavă, în Iași cu un episcop italian, care între alte, foarte pre voia gîndului mieu, mi-au zis cuvinte de acéste neamuri, dzicînd așa, și era om de înțeles : Mie nu-m trebuiéște să mai citescŭ la istorii de moldovéni, cine sîntŭ; pre o samă de obicéiuri, foarte bine îi cunoscŭ de unde sîntŭ, așa liubovnici la oaspeți, așa femeile lorŭ să ferescŭ de vedérea streinilorŭ și să dau în laturi, așa să nu treacă feméia pe dinaintea bărbatului pe drum sau pe cărare, așa toată viiața, în mîncare cu dulceața curechiului, numai acéștea sărat, atîta osăbire, acéia și iarna și vara tot verde, nemurat. Toate acestea atocma cu italiienii sînt și a vedere să mărturiséște o fire.

http://ro.wikisource...._I_-_de_Italia
<-----------------Sfîrșitul citatului------------------->

Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir și urmașii lor spirituali din Școala Ardeleană, prin inconștiența de care au dat dovadă mințind poporul rumîn asupra originii sale, merită un loc de frunte între trădătorii neamului, alături de Academia Română, instituția care a creat și menținut latinomania oficială, devenită ideologie de stat. Se vede în ziua de azi că latinomania n-a adus nici un beneficiu Rumîniei, pentru că Rumînia a rămas la coada Europei, așa cum era și în secolul 19. Latinomania nu a salvat Rumînia, ci este pe cale să o îngroape, prin ideea imbecilă că rumînii sînt latini și s-ar trage de la Roma, unde rumînii sînt cu adevărat la ei acasă pentru că acolo se află centrul spiritual al latinității ce reprezintă în opinia latinomanilor sufletul poporului rumîn.

marcuzzzo, on 17 noiembrie 2013 - 20:25, said:

Am adăugat lîngă textul original în italiană și traducerea automată în rumînă făcută de Google Translate. Faptul că ea nu e foarte inteligibilă arată că în pofida a ceea ce zic latinomanii, traducerea din italiană în rumînă sau invers nu este deloc ușoară.

Se vede din citatul de mai sus cum propaganda latinomană și religia catolică sînt nedespărțite, ca două fețe ale aceleiași monede. Măgulirea lui Ioniță Caloian cu presupusa lui origine romană este făcută în scopul convertirii lui și a poporului pe care-l conducea la religia catolică, prezentată ca fiind singura religie potrivită pentru niște descendenți pretinși ai romanilor. Agentul propagandei catolice, sub întruchiparea unui episcop italian, apare și în citatul din Miron Costin dat un pic mai sus. În general, clericul catolic (călugăr, preot, episcop, papă) este nelipsit ca personaj din textele ce proclamă originea italiană a rumînilor, ceea ce demonstrează că scopul propagandei latinomane este de fapt catolicizarea populației rumînești.

Trebuie să recunoaștem că propagandiștii latinomani și preoții catolici care i-au sprijinit în activitatea lor și-au făcut bine datoria de agenți în slujba intereselor străine. Efectul intoxicant maxim la nivelul populației a fost obținut atunci cînd propagandiștii erau ei înșiși clerici catolici, așa cum a fost în cazul preoților greco-catolici (Samuil Micu, Petru Maior, etc.) care au fondat mișcarea teroristă intelectuală numită Școala Ardeleană. Acești propagandiști vînduți străinătății au lucrat neobosit în slujba latinomaniei și a religiei catolice, iar azi se vede ce beneficii demografice enorme a adus munca lor pentru țări ca Italia, Spania, Franța și Portugalia, care ar trebui să le ridice statui prin care să le mulțumească. Iar biserica catolică ar trebui să-i treacă în rîndul sfinților, pentru că și-au dedicat viața, uneori pînă la sacrificiu, în scopul creșterii numărului de credincioși catolici. Chiar și în ziua de azi latinomanii lucrează cu toate forțele la convertirea religioasă a populației rumînești, intensificarea propagandei latinomane de după 1990 aflîndu-se la baza strategiei de catolicizare prin emigrare. Cei care se pun voluntar în slujba latinomaniei trebuie să fie conștienți de faptul că în același timp devin soldați în lupta catolicismului contra ortodoxiei. Mulți latinomani rumîni nu par să-și dea seama de acest lucru.

DaDanuca, on 17 noiembrie 2013 - 20:52, said:

Se pare că tu ești cel naiv, pentru că confunzi persoanele particulare, chiar aflate în posturi de conducere, cu statul însuși. Dacă un politician rumîn de azi scrie o cronică a vremurilor pe care le-a trăit, ea reprezintă doar punctul lui de vedere, nu punctul de vedere al statului rumîn, indiferent dacă politicianul respectiv se află sau nu la putere. Lucrurile stăteau la fel și pe vremea cronicarilor moldoveni. P.P. Panaitescu spune foarte clar: "Ca și cronica lui Ureche, și cronica lui Miron Costin este o cronică boierească, independentă de oficialitate, spre deosebire de cronicile slavone din secolele al XV-XVI-lea, care erau cronici oficiale ale curții domnești." Deci au existat cronici oficiale ale curții domnești din Moldova, însă cronicile scrise de Grigore Ureche și Miron Costin nu făceau parte dintre acestea.

Ce argument rațional există pentru ca aberațiile latinomane ale lui Grigore Ureche sau Miron Costin să fie socotite ca poziție oficială a statului moldovean? Nici unul. Dacă un politician rumîn actual, chiar aflat la putere, se apucă să scrie o carte de istorie în spirit dacoman, poziția lui trebuie identificată cu poziția oficială a statului rumîn? În nici un caz. Concluzia este că politicienii sînt persoane particulare care pot scrie și spune ce vor, însă părerile lor nu se identifică cu cele ale statului.

În ce-l privește pe Dimitrie Cantemir, el n-a fost niciodată "statul în persoană" așa cum susții tu. Cariera politică a lui Cantemir a fost extrem de scurtă tocmai pentru că el nu a urmărit interesul statului moldovean, ci interesul său personal, acela de a obține tronul Moldovei pe viață, care apoi să fie transmis ereditar la urmașii săi. Graba lui de a-și atinge scopul prin alianța cu rușii l-a pus în conflict cu boierii, care inițial îi fuseseră favorabili, dar care nu voiau transformarea Moldovei în cîmp de bătălie între Imperiul Țarist și Imperiul Otoman. Nesăbuința lui Dimitrie Cantemir a adus multe suferințe rumînilor, pentru că actul lui pripit de trădare față de turci (care-l apreciau mult și la care trăise cea mai mare parte a vieții) a dus la instituirea regimului fanariot în Țara Rumînească și Moldova. Dar a produce suferințe rumînilor este ceva obișnuit pentru orice latinoman, deci Cantemir nu a făcut excepție de la asta.

DaDanuca, on 17 noiembrie 2013 - 20:52, said:

Imperiul Roman de Răsărit, numit azi Imperiul Bizantin, era roman doar cu numele, fiind în fapt controlat de greci după prăbușirea adevăratului Imperiu Roman, cel de Apus, cu capitala la Roma, oraș care a devenit apoi capitala catolicismului și a luptei contra ortodoxiei.

Cît despre așa-zisa opinie a domnitorilor noștri, care spuneau că "a fi roman si a fi ortodox [...] erau lucruri de la sine intelese" ar fi interesant să oferi măcar o sursă pe care îți bazezi afirmația. Dar evident că așa ceva nu există, iar tu ești doar un propagandist latinoman care crede că poate prosti lumea cu minciuni sfruntate, ca în secolul 19. Pînă la apariția latinomaniei inițiate de cronicarii moldoveni Grigore Ureche și Miron Costin, educați la școlile catolice din Polonia, noțiunea de descendență din romani nu exista la nivelul poporului și cu atît mai puțin la nivelul domnitorilor, altfel rumînii ar fi fost făcuți catolici de către domnitorii ce s-ar fi socotit urmașii romanilor, iar limba ar fi fost scrisă cu alfabetul latin. În cancelariile Țării Rumînești și Moldovei au existat dintotdeauna persoane însărcinate cu traducerea în limba latină a unor documente oficiale, deci existau cunoscători ai alfabetelor latin și slavon. Cu toate astea, nici un domnitor nu a hotărît catolicizarea rumînilor și trecerea rumînei de la scrierea chirilică la cea latină, tocmai pentru că domnitorii nu credeau în minciunile propagandei catolice, singura care susținea, pentru scopurile proprii, descendența rumînilor din italieni.

DaDanuca, on 17 noiembrie 2013 - 21:03, said:

Eu cunosc perioada antică din scrierile istoricilor profesioniști moderni, care au apărut după perioada în care trăiau Grigore Ureche și Miron Costin. Dar chiar dacă aceștia doi ar fi avut acces la scrierile unor istorici profesioniști, ei tot ar fi ținut-o pe-a lor, cu descendența rumînilor din italienii antici, pentru că țelul lor nu era investigația istorică obiectivă, ci impunerea unei minciuni inventate de preoții catolici care îi spălaseră la creier în Polonia.

Latinomanul Dimitrie Cantemir voia inițial să ajungă domn pus de turci în Țara Rumînească, și probabil că nu a abandonat această dorință nici mai tîrziu, cînd probabil se visa domnitor atît al Moldovei, cît și al Țării Rumînești, poate chiar și al Ardealului, cucerit de la Imperiul Otoman cu ajutorul Imperiului Țarist. Însă din toate aceste vise ale boierilor și domnitorilor moldoveni intoxicați cu latinomanie s-a ales praful și pulberea, pentru că latinomania este un drog care slăbește un stat, nu-l întărește. Se vede în ziua de azi că latinomania a dus la dezastrul Moldovei, care din stat ce-și avea prestigiul său, a ajuns o provincie săracă și înapoiată a statului latinoman numit România, iar pe deasupra și-a pierdut și aproape jumătate din teritoriu. Grigore Ureche și Miron Costin au fost niște Lenini care au vîndut iluzii moldovenilor și rumînilor în general, dar rezultatul final al propagandei latinomane a fost același ca al propagandei comuniste, adică sărăcie și suferință a poporului.

DaDanuca, on 17 noiembrie 2013 - 21:03, said:

Mi-e greu să înțeleg un lucru care este doar clamat la modul propagandistic și nu este demonstrat cu surse credibile. Numai un propagandist latinoman care se crede în secolul 19 poate să mintă spunînd că "rom^nii s-au considerat mereu urasii romanilor" și "strabunii nostri se considerau romani si nu daci", fără să ofere nimic în sprijinul spuselor sale. Este adevărat că cu astfel de tactici de convingere, prin repetarea apăsată a unor minciuni, a fost impusă latinomania în rîndul populației, dar acea populație din secolul 19 era în marea ei majoritate analfabetă și a avut încredere în unii care se prezentau ca oameni cunoscători în domeniul istoriei. Însă timpul a trecut și marea majoritate a rumînilor pot să citească. Cu toate astea, propagandiștii latinomani continuă să folosească aceeași tactică de acum 200 de ani, în speranța că va fi la fel de eficientă. Culmea e că vor s-o folosească tocmai pe secțiunea de istorie a forumului Softpedia, ignorînd faptul că cei care participă aici la discuții nu se lasă prostiți de vechile minciuni latinomane, care nu au nici cea mai mică acoperire cu surse istorice.

DaDanuca, on 17 noiembrie 2013 - 21:03, said:

Cred că tu nu înțelegi noțiunea de izvor istoric și o confunzi cu cea de izvor propagandistic. Grigore Ureche sau Miron Costin pot fi considerați izvoare istorice cînd vine vorba de perioada în care au trăit ei sau una apropiată de aceasta, despre care au putut afla informații în mod direct de la persoane care au trăit atunci. Cînd însă vine vorba de perioada antică, Grigore Ureche sau Miron Costin nu pot fi considerați izvoare istorice, pentru că nu au trăit în acea perioadă și tot ce au scris despre ea este ca urmare a citirii unor cărți, pe care le-au interpretat la modul latinoman. O persoană din ziua de azi care citește aceleași cărți pe care le-au citit cei doi cronicari, și apoi scrie o carte cu concluzii diferite, de tip dacoman, nu reprezintă nici ea un izvor istoric. În ambele cazuri avem de-a face cu izvoare de propagandă, care nu au nimic de-a face cu adevărul istoric.

ego_zenovius, on 17 noiembrie 2013 - 21:42, said:

Ar trebui să înțelegi altceva, anume că atunci cînd eu răspund la spusele cuiva, atașez înaintea răspunsului meu citatul la care fac referință. Dacă ți-ai fi aruncat privirea pe el ai fi sesizat faptul că totul a pornit de la afirmația lui DaDanuca, cum că latinomania "era "ideologia oficiala" a romanilor din totdeauna. Citeste letopisetele vechi, toate sunt unanime: suntem urmasii romanilor lui Traian". Eu i-am demonstrat prin citatul din P.P. Panaitescu că letopisețele lui Grigore Ureche și Miron Costin, primele în care apare propaganda latinomană, nu erau documente oficiale ale statului moldovean, deci ele nu reprezentau punctul de vedere oficial asupra istoriei acestui stat. Latinomania a devenit ideologie oficială a statului rumîn doar după ce Școala Ardeleană a reușit să infiltreze instituțiile statului format în 1859 prin unirea Țării Rumînești și Moldovei și a reușit să creeze în 1866 o instituție nouă, Academia Română, care a preluat sarcina îndoctrinării latinomane a populației, sarcină pe care o îndeplinește și în prezent.

Trebuie acordată încredere oricăror surse istorice obiective, indiferent dacă sînt oficiale sau nu. Însă, așa cum am zis mai sus, este irațional să se acorde încredere unor propagandiști (Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, membrii Școlii Ardelene) care s-au remarcat prin subiectivism și lipsă de profesionalism în domeniul istoric. Dacă le acordăm acestora încredere atunci cînd vine vorba de istoria antică, atunci ar trebui să le acordăm încredere și dacomanilor cînd spun că dacii vorbeau latina. Pentru că se poate pune semnul egalității între Miron Costin care descrie colonizarea cu 600.000 de italieni a Moldovei și Munteniei de către romani și Napoleon Săvescu, care susține că strămoșii dacilor au colonizat Italia, ducînd acolo o limbă proto-latină. În ambele cazuri avem de-a face cu simple fabulații motivate ideologic, în sprijinul cărora nu au fost aduse dovezi serioase, pentru că acestea nu există. Orice persoană particulară poate să aibă opinii asupra istoriei și le poate expune într-o carte sau pe un forum. Dar aceste opinii nu trebuie luate drept adevăr istoric decît dacă se bazează pe o argumentație rațională, bazată pe sursele (literare sau arheologice) acceptate de specialiști. Imaginația bogată a autorului pusă în slujba unei ideologii nu poate lua locul argumentației raționale.

ego_zenovius, on 17 noiembrie 2013 - 21:42, said:

Cred că ai probleme cu concentrarea, pentru că altfel nu-mi explic cum ai citit mesajul meu și n-ai înțeles ce am vrut să zic. Era vorba de scrierea scindată a unui sunet pe criteriul provenienței lui fonetice, nu etimologice. Adică "Î din I" și "Î din A", nu "Î din slavă" și "Î din latină". Copiii care intră în școală sînt mințiți de profesorii de rumînă cum că există un Î care provine din I, și de aceea trebuie scris Î, și există un Î care provine din A, și de aceea trebuie scris Â. Nu li se spune că se scrie Î în cuvintele de origine nelatină și  în cuvintele de origine latină, deci proveniența etimologică a cuvintelor în care apare sunetul Î nu este luată în considerare în stabilirea regulii de scriere a acestui sunet. Este luată în considerare proveniența fonetică (din I sau din A), care stă la baza regulii de scriere scindată.

Am demonstrat cu pe parcursul discuției despre modificările ortografice ale limbii rumîne, că această regulă de scriere scindată nu are o bază științifică, ci una propagandistică. Așa-zisul "Î din A", scris Â, nu provine din A decît în cel mult 30% din cazuri, în rest provenind din celelalte vocale, inclusiv din I (ca în "rîu", ce provine din "rivus", "sîn" ce provine din "sinus", "rîpă" ce provine din "ripa", etc.). Chiar și în cazul lui "Î din I" există situația cînd nu provine din I, ca în cazul "înger" (provenit din lat. "angelus"), "încă" (provenit din lat. "unquam"), etc. Deci scrierea scindată a lui Î este doar o prostie latinomană, care are scop exclusiv propagandistic. În nici o altă limbă din lume nu se scrie scindat un sunet pe criteriul provenienței lui fonetice, și închipuite pe deasupra, pentru că așa cum am zis "Î din A" provine mai mult din celelalte vocale decît din A.

Deci demonstrația cu scrierea în engleză a lui F ca F sau PH (dacă provine din greacă) nu are nici o relevanță în cazul de față, mai ales că F se scrie PH în engleză și în unele cuvinte ce nu au origine greacă ("nephew, "Murphy", "caliph", "cypher", etc.).

DaDanuca, on 18 noiembrie 2013 - 00:31, said:

Specialiștii, adică lingviștii, nu sînt de acord cu tine. Poți să fabulezi în continuare cu etimologia de origine latină a unor nume de persoane sau localități rumînești, dar nu te va lua nimeni în serios. Nu există nici măcar un singur antroponim (nume de persoană) sau toponim (nume de localitate, apă, formă de relief) care să fie demonstrat că e moștenit din latină. Dacă populația ar fi continuat să folosească nume romane după plecarea romanilor în 271, atunci ar fi rămas odată cu trecerea timpului numele latine cel mai folosite în antichitate, care se regăsesc în inscripțiile romane, găsite inclusiv pe teritoriul Rumîniei. Însă aceste nume au murit, rămînînd doar pe pietre, pînă să fie reînviate sub formă de modă onomastică de către latinomani în secolele 18-19. În ce privește toponimele de origine latină, ele nu există la noi, dar există în număr mare în Europa de Vest, așa cum se spune în citatul de mai jos, extras dintr-o lucrare scrisă de lingviști.

<-----------------------Începutul citatului------------------->
În sec. 18 se introduc pe cale cărturărească [prenume] latine: Octavian, Duiliu, Sever, Remus, Romulus, Tiberiu, Traian, în legătură cu mișcarea latinistă din Transilvania.

Articolul "Prenume" - pag. 456
Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan": Enciclopedia Limbii Române (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2001)
-------------------------------------------------------------

Stratificarea istorică a toponimelor este corelată cu cea a cuvintelor românești comune, dar are și multe aspecte specifice.

Stratul autohton (dacic sau predacic) este reprezentat de cîteva nume de ape mari (Argeș, Buzău, Criș, Mureș, Olt, Someș, Timiș, etc.), de cîteva oiconime (Abrud, Hîrșova) și probabil de oronimele Carpați, Bucegi.

Stratul latin este aproape inexistent, spre deosebire de Romania Occidentală [partea vestică a Imperiului Roman], unde este bine reprezentat. Cauza principală o constituie decăderea civilizației după retragerea armatelor și a administrației romane, urmată de invaziile barbare succesive. Singura urmă pare a fi structura unor toponime ca Rîu de Mori, Cîmpulung, Cărbunarea.

Stratul vechi slav este consistent și cuprinde nume de așezări umane și de ape: Bistrița, Cernavodă, Dîmbovița, Ialomița, Milcov, Prahova, Putna, Snagov, Suceava, Slatina, Tîrnava, Toplița, Vodița, Zlatna.

Stratul pecenego-cuman este constituit din cîteva hidronime și oiconime: Bahlui, Bohui, Călmățui, Covurlui, Vaslui. Ecouri ale acestei influențe poartă probabil și numele Comana și Peceneaga.

Stratul maghiar acoperă aproape exclusiv partea de vest a țării: Adjud, Aiud, Beiuș, Căptălan, Farcașa, Firiza, Geoagiu, Hășmaș, Hidg, Ieud, Mărăjdia, Nădaș, Racoș, Sebeș, Sighet, Trotuș. Există și toponime aparent maghiare, dar care, fiind formate de la apelative care funcționează și în limba română puteau fi create de români: Berc, Borviz, Cherendeu, Chinghiș, Ciurgău, Covaci, Făgădău, Horda, Surduc, Tău, etc.

Stratul german, redus numeric și restrîns la cîteva zone din vestul României, cuprinde îndeosebi compuse cu formanții -garten (Bungard, Vingard), -bach (Dîrbav, Ghimbav, Porumbac, Rodbav). Cîteva pesudogermanisme pot fi formate de la apelative regionale de origine germană: Bunguriș, Hoșleaga, Obșineț, Șnaiț, Ștric.

Stratul neo-slav apare în zonele limitrofe cu limbile respective: sîrba (Blajovăț, Bozovici, Domașnea, Jitnul, Oravița, Tisovița), bulgara (Camenița, Dragov, Grivița, Lișteava, Plevna, Rahova, Sadova, Studenița, Toplița), ucraineana și rusa (Bobinof, Balotina, Basău, Berezenca, Cacica, Golovița, Holod, Hliboca, Iama, Poleana, Zahorna).

Stratul turcesc este limitat la Dobrogea: Agigea, Altîntepe, Babadag, Caraorman, Carcaliu, Casicea, Cerchezu, Cobadin, Cuiugiuc, Hisarlîc, Mahmudia, Murighiol.

Există toponime de origine românească și în teritoriile vecine țării noastre: Buèum, Cipitor (Ațipitor), Durmitor, Funtura (Fîntîna), Kormatura, MarŸinea, Èerèel, Bukuroviè, Krnul (Cîrnul), Krecul (Crețul), Pasarel, Vacarel.

Articolul "Toponime" - pag. 582
Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan": Enciclopedia Limbii Române (editura Univers Enciclopedic, 2001)
<-----------------------Sfîrșitul citatului------------------->

În plus de asta, tu faci confuzia între numele de origine latină și cele de origine rumînă. Numele de origine latină sînt cele folosite de romani și rămase în inscripții. Numele de origine rumînă sînt nume făcute de rumîni, și nu se regăsesc în inscripțiile latine. Rumînii nu erau stupizi încît să nu fie în stare să creeze nume ca "Floarea", "Lupu", "Ursu" sau altele asemănătoare. Astfel de nume există la multe popoare (rușii au "Medved" = "Urs") și au fost date copiilor pentru ca însușirile plantelor (frumusețe, delicatețe) sau animalelor (putere, rezistență) să devină caracteristici fizice ale acestora.

Ce sa raspund acestui rechizitoriu al tau?
Faptul ca limba romana este un idiom neolatin este arhicunoscut, si nu dintr-o dorinta politica (vezi ca pe vremea lu'Miron Constin inca nu era scoala ardeleana), ci dintr-o analiza chibzuita, sustinuta pe probe, a ceea ce se vorbea la nord de Dunare.
Realitatea aceasta cuantificabila, analizabila, a fost observata in primul rand de calatorii italieni (comercianti si mestesugari), ce-au strabatut principatele romanesti din evul mediu sa faca bisnita. Ei au fost primii sa semnaleze ca "valahii vorbesc o latina corupta, stricata, ce seamana foarte mult cu italiana".

Crugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Vad ca nu iti este deloc greu, altfel nu ai debita atatea aberatii.

Daca ai cu adevarat obiectiv ai vedea ca istoria noastra este jalonata de marturii despre constiinta originii latine a romanilor (de la marturiile calatorilor straini, pana la cronicarii noastri si la astepte din folclor), dar pana la 1800 nu gasesti niciun izvor romanesc care sa afirme descendenta noastra din daci. Astea apar dupa 1800, la cenaclurile Junimii.

Dacii tai acolo s-au nascut, in cenaclurile Junimii, si sunt foarte diferiti de dacii antichitatii.

Crugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Pai dar numele alea sunt de origine latina. Le regasesti si inscriptii latine: Lupus, Flora, Florinus etc.

Un alt toponim interesant, de origine latina, este Vulcan/Valcan. Mai multi munti si localitati montane din Romania pastreaza in denumire amintirea zeului Vulcan din mitologia romana.

Crugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Pai exista dar la noi ursu nu e ca medved, e ca ursus din latina. Nici atata lucru nu vezi? Lupu e ca Lupus, doar un "s" ii lipseste, Floarea, e ca Flora. Ce vrei mai simplu de atat?

Crugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Crugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Pe faptul ca erau romani si erau ortodocsi si nu aveau nicio problema cu asta. La 1643 ai Carte românească de învăţătură : din multe scripturi tălmăcită din limba slovenească pre limba Romeniască / de Varlaam ; cu zisa şi cheltuiala a lui Vasile Voivodul.

Crugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Si imparatii de la Constantinopol se socoteau urmasii romanilor, la fel ca si supusii lor greci, dar nu au trecut la catolicism. In schimb ungurii sau polonezii, care nu aveau nici in clin, nici in maneca, cu latinitatea, s-au facut catolici. De unde, ai fi putut sa iti dai seama ca religia e una si originea etnica e alta.

marcuzzzo, on 24 noiembrie 2013 - 11:10, said:

mai bine taci, că nu știi ce spui.

DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 15:00, said:

Tu scoți aiureli pe bandă, nu Crugasic.Păcat de efortul lui. Vă dă vouă mărgăritare.
Vulcan nu e de origine latină.Vulcan în primul rînd este  poreclă, apoi nume de familie, apoi toponim.În orice caz acolo unde e toponim nu e nici un vulcan!! Nu are înelesul de vulcan care aruncă lavă. Vulcan e în romînește variantă de la numele Vîlcu, iar vîlc în romînește e sinonim pt lup.
Ursu (nume)....Ursan.
Vîlcu (nume) variantă Vulcu....Vulcan. Numele Vulcan nu are a face cu vulcanul care erupe. Habar nu avei ce vorbești!!Dacă te-ai vedea ce caraghios eti i-ai plînge de milă.De la tine la Crugasic și Leogoto e o distană astronomică.
Chiar cunosc o persoană care se numete Vulcu.Din moment ce există Vulcu e clar că numele Vulcan e variantă de la numele Vulcu.

Edited by florincroitoru, 24 November 2013 - 16:25.

florincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 16:16, said:

Crugasic e un slavoman rusofil ortodoxist. Din ce vad, teoriile lui bat spre ipoteza conform careia poporul "rumîn" (asa scris cum il scriu rusii, румын) e un popor eminamente slav.
Dupa astia, poporul roman trebuie sa fie despartit de spatiul central-european si pozitionat alaturi de rusi.

Edited by Resolute, 24 November 2013 - 17:54.

Măi, Resolute, ești și tu un superficial. RUMÎN....RUMÎNIA. E foarte clar.  Rumîn e termenul vechi. Noi l-am stîlcit,nu rușii.Nu am făcut noi ROMÎN și apoi ROMÂN din RUMÎN? Acu îi acuzi pe ruși că nu s-au conformat la fantasmagoria noastră și pe Crugasic că e realist?
Crucasic NU a scris că poporul romîn e slav!!! Și încă eminamente!!!  Te minți singur ca un fraier.
Nu a scris Crugasic că trebuie să fie despărțit poporul romîn de spațiul central-european!
Te rog nu mai scrie aiureli dacă nu ai ce scrie.

florincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 16:16, said:

Pai nu e niciun vulcan, dar e tot timpul munte, iar Vulcan era zeul muntilor la romani.

florincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 16:16, said:

Nu a spus nimeni asta.

florincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 16:16, said:

Poate la Tiraspol, in niciun caz in limba romana pe care o vorbim noi.

florincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 16:16, said:

Ciocu....Ciocan, sau nu?

florincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 18:12, said:

Bun bun. Eu zic sa-l intrebam pe Crugasic direct:

1. Este poporul roman un popor cu afinitati mai degraba slave?
2. Sunt proto-slavii stramosii romanilor?
3. De care spatiu cultural ar trebui sa apartina poporul roman, cel est-european/slavo-ortodox sau cel central-european?
4. Romana (sau rumîna..) ar trebui scrisa cu caractere romanice sau chirilice?

Edited by Resolute, 24 November 2013 - 19:28.

florincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 18:12, said:

Sa-ti arat Palia de la Orastie, unde ai "romaneasca" cu "o" pe la 1500 si ceva? Mai sus am adus in discutie "Carte Romaneasca de invatatura", tot cu "o" de la 1600 si ceva.

Noi am facut ROMÂN din ROMAN, dar asta nu azi, ci acum multe sute de ani, pe masura ce latina vorbita de stramosii nostri se "strica" si devenea romana noastra sub influente limbii slave si a izolarii.

DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:16, said:

Vulcan a fost o veche divinitate romană, identificată de timpuriu cu Hefaistos din mitologia greacă. Vulcan, fiul lui Jupiter și al Iunonei, era considerat zeul focului.

Resolute, on 24 noiembrie 2013 - 17:42, said:

Probabil tasteaza de dincolo de Prut si voteaza cu Voronin, cel putin ideologia moldovenista si-a insusit-o destul de bine.

Crugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

^^
Chestiile astea spuse de Crugasic ma pun pe mine pe ganduri.

Tocmai de aia vreau raspunsul la cele 4 intrebari puse si mai sus:

1. Este poporul roman un popor cu afinitati mai degraba slave?
2. Sunt proto-slavii stramosii romanilor?
3. De care spatiu cultural ar trebui sa apartina poporul roman, cel est-european/slavo-ortodox sau cel central-european?
4. Romana (sau rumîna..) ar trebui scrisa cu caractere romanice sau chirilice?

Edited by Resolute, 24 November 2013 - 19:41.

lupu2, on 24 noiembrie 2013 - 19:20, said:

Da, si se credea ca traieste sub munti.

DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:16, said:

Numele romînesc VULCAN nu are legătură cu muntele sau cu Vulcan zeul roman. Băi, tu nu pricepi nici lucruri simple, adică nu ești fin. Vulcan e variantă de la VULCU și e format în romînește!

Resolute, on 24 noiembrie 2013 - 19:17, said:

Pînă răspunde el îți răspund eu:
1) Nu există afinități slave. Slavi există doar dpdv lingvistic.Nu există slavi dpdv genetic sau cultural.
2. Protoslavii nu sînt strămoșii genetici ai nimănui, adică ai nici unui popor cunoscut.
3)De cel est european.
4) Romîna, ca și altă limbă de ex germană,franceză, poloneză etc poate fi scrisă cu caractere latine sau grecești, din  care provin cele slavone.Contează numărul literelor, calitatea lor, regulile dee scriere.Alfabetul latin are la noi 27 de litere Unele nu sînt necesare, de ex  X, K. Altele sînt folosite doar pt nume sau cuvinte  străine de ex Q, Y
Alfabetele grecești vechi au fost superioare celui latin. ca urmare alfabetele bulgar și rus actuale sînt mai bune decît oricare alfabet cu litere latine folosit în europa.

lupu2, on 24 noiembrie 2013 - 19:20, said:

da, așa este. Are vreo legărură asta cu numele romînesc Vulcan?

DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:21, said:

dacă nu ai nimic de zis nu mai bate cîmpii, că nu sîntem aici la școala primară.

DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:48, said:

Termină cu tumbele, că nu avem chef. Mergi pe aria Fun.

Crugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Tu scrtii pe aici : Rumînia , rumînil.
De unde vine aceasta radacina : Rum ? Nu cumva de la Roma ? Roma cetetea, roma Imperiul Roman nu ... rrom ,
Sau lata BUUNA rau : Traian . De acord ca nu afce parte din onomastioca mai veche ... Insa e naiba facem cu colindele ? Alea cu d\badita Traian pe un cal cu fraul de aur cu numele Graur? Despre care Traina o fi vorba ? Nu cu,va despre imperatorul despre care Marx scria ca era pe aici (pem la 1850) un soi de semizeu ?!
Bun nu avem toponime romane. Macar ptr ca oastele au disparut iar ruarile mari ... ei binme romanii au prleuat numele . Insa ce ne facem cu biserica?
A dra... scuze cestie. basilica. Peste tot este ecclesia pe o radacina greaca da numa aici este pe radacina latina !!! In :, in franceza église , iitaliana : chiesa ,portugheza  glèisa,  spaniola: Iglesia,  galego (lb Galoiteiei spaniole) igrexa, walona eglijhe, catalona : església, occitana : glèisa, veneta : cesa, latina : Ecclesia (!) , ba si in euskara (limba tarii Eusdkadi zisa Tara a bascilor, unica lkimba europeana "veche" de dinainte de indoeuropeni) Eliza, ba si in turca :Kilise, (astia seciolpe s-au dat adevratii mostenitiori ai Biaantului deci a Imperiului Roiman!!!) . Aragibneza : ilesia. BNumnai in aromana mai este Bisearica!!!!
E drept termenul de "bazilica" este inatlnit si in alte limbi. INSA numai cu sensul de "biserica foarte mare si importanta , mai ceva decat o (amarata) de catedrala" . Si findca mi s epare c a esti nitel (cam prea mult!) filorus asta ar fi lavra.
Ins aromanii folosesc tremenul de biserica in sensul cel mai comun - aedica oroice cladire de cult crestin este biserica (achis si dintr-un lemn!)
Este curios ... Nu se stie data de crestinare .. unii si8 lati8 doresc sa lege crestinarea romanilor de slavi .. insa cum dracu7 se face ca nu avem zverkca sau alkta varionata din asdta insa suntem siungurii care folosim termenul roman (adica latina vorbita in IIMperiul Roman ala adevrratau) de basilica?!  SI nu numai noi romani de la N de Dunare i ci si aromanii ?!?!?!?!!! Asta e mai grozav decta misterele Parisului (Eugene Sue) !!!

Ipotenuza bizonica : crestinarea a avut loc ininate de Constantion cel Mare . Poa' a fost cam "salbateca" (adica la intamplare fara legaturi cu centrele de gandire crestian care erau cam orientale adica elinofone)  A continuat fara aport al Bisericii oficoale (catolice dupa Constantin si zdrobirea arianismului)  in forme "romane" (adica nu latinizanter sub comnyrtol papal ci in frome populare a vorbitorilor uneiu latine nu vulgare ci de-a dreptul "de castru"  a unei populatii care sustinea ca vorbeste "limba romana" c anu prea mai stioa ce e aia latina [cevga cam cum cvred ca se gasesc nsite neispraviti prin Apalsi care cred ca enbgleza ester o lata limba sau poa unii prin Australia drspre care prof Huggins ar zice cu duspret ca viorbesc "australiana" adica o engelza pe langa care vorbirea cockney este elevata si academica)  .
Zic asta fiindca este de prsupus ca in vrermea aia .. era mai rau drecat in cupletu asta :

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/EAYUuspQ6BY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Atunci care ar fi fots situatia cand nu exista tipar? Ca daca azi se zice ca SUA si Anglia sunt 2 tari despartie de o limba comuna i8 care tari era desoartit  imperiul roman de o .. latina comuna?!
Da cu ziceam coiidata ca noi zicem biserica. Singurii ... Si ne mai zicem si români ...

DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:20, said:

O știu. Erau loviți de atunci de prostia latinomană.
Vorbești prostii într-o veselie: nu am făcut român din roman ci din RUMÎN!!!  Iar RUMÎN nu provine din ROMAN!! RUMUN se află pe plăcile dacice de plumb în mai multe locuri și nu se referă la romani!!
Nu s-a stricat nici o latină, că strămoșii nu au vorbit latină.Asta e o închipuire de a vostră fantasmagorică.Voi presupuneți că a vorbit latină populația. Nu există vreo dovadă.Pietrele alea scrise cu nume latinești nu sînt dovezi.
Influența slavă a fost minimă. Nu a influențat lb romînă decît foarte puțin numai la nivel de vocabular.

florincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 20:03, said:

Evident ca nu.
Cel mai probabil e cum ai zis, nume romanesc inspirat din Vulcu, in genul Ursu-Ursan

DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:16, said:

Tu habar nu ai din limba romînă nici 10% din cuvinte.Vulcu și Vîlcu e un nume purtat numai de romîni, așa că e format în romînește! Numele de localitate Vîlcea vine de la numele de persoană Vîlcu.
Vîlcolaci e un sinonim pt lupi.E spus uneori cu rotacism, vîrcolaci.
Sînt finețuri astea.Nu sînt pt tine.

lupu2, on 24 noiembrie 2013 - 20:18, said:

mai poți găsi o sumedenie făcute pe acelaș model.Există și Lupan.

Bizonu bate cîmpii într-o veselie. Mai noi  a decoperit Biserica Catolică după moartea lui Constantin cel Mare, mort în sec 4.Săracul, ăsta nu are habar de mai nimic!