Bula imobiliara nr. 2 - Terenurile agricole

Daca vor veni niste bani din vanzarea unor suprafete de teren agricol, automat vor incepe sa puna in miscare piata apartamentelor dar si piata auto (prostii inca viseaza masini).
Este posibil ca preturile solicitate pentru imobilele din orase sa creasca pe termen scurt (2 ani).

Daca in anul 2000, in Romania, pretul mediu al unui hectar de teren agricol era de 500 de euro, pentru acest an el este estimat la circa 2.300 de euro. Analistii DTZ prognozeaza o majorare a acestuia in urmatorii ani pana la 3.000 de euro pe hectar.
Cele mai scumpe terenuri, potrivit datelor DTZ, se gasesc in jurul Capitalei, in judetul Ilfov, unde pretul este estimat la 2.650 de euro pe hectar, iar cele mai ieftine in Nord-Est si Sud-Est. Cele mai atractive zone pentru agricultura se concentreaza in vest (Timis, Arad, Bihor), sud (Ialomita, Calarasi, Giurgiu) si sud-est (Braila, Constanta si Buzau). In general, se cauta suprafete de peste 1.000 de hectare.
„In Calarasi nu prea se mai vand suprafete mari compacte de pamant, pentru ca sunt greu de gasit. Pretul in general este de 1.000-1.500 de euro pe hectar. Daca este vorba de straini, care vor suprafete mari, se ajunge si la 3.000 de euro hectarul“, declara Ion Ciulinaru, un fermier din zona. El spune ca, in ultimii ani, cumparatorii au fost in mare parte olandezi si portughezi. Daca tinem seama ca in Olanda, de exemplu, pretul unui hectar ajunge si la 40.000 euro – aici insa nu se gaseste pamant de vanzare – devine lesne de inteles interesul investitorilor din aceasta tara pentru terenurile de la noi.
In Teleorman, preturile sunt ceva mai mici. Ion Manaila, un agricultor din regiune, spune ca ajung pana la 1.000 de euro la suprafetele mici, in timp ce de la 10 hectare in sus se poate vorbi si de 2.000 de euro, depinde insa si de calitatea terenurilor.
Cine ne-a cumparat pamantul
Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, in Romania strainii dispuneau, la sfarsitul anului trecut, de peste 700.000 ha de teren agricol, ceea ce reprezinta circa 8,5% din suprafata arabila a Romaniei. Cele mai mari suprafete erau detinute de Italia – 24,29% din terenurile cumparate de straini, Germania – 15,48%, tarile arabe – 9,98%, Ungaria – 8,17%, Spania – 6,2%, Austria – 6,13% sau Danemarca – 4,52%.
Romania detine circa 8% din suprafata agricola utilizata in UE, cu aproape 1% mai putin decat Polonia (8,97%), dar de cateva ori mai mult decat vecinii nostri. Ungurii, de exemplu, dispun de 2,45% din suprafata agricola a UE. Principalele pozitii sunt ocupate de state precum Franta – 15,93% din suprafata agricola utilizata a UE, Spania – 14,43%, Germania – 9,82%, Marea Britanie – 9,35%, Polonia – 8,97% si Romania – 7,97%, conform studiului DTZ Echinox.

Chiar daca marii investitori au cumparat deja suprafete mari (pe firma), este posibil ca sa mai apara unii rataciti.

Persoanele fizice nu vor putea deţine mai mult de 100 de hectare de teren agricol extravilan şi pentru a cumpăra, cetăţenii români sau cei din UE, trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, respectiv să dovedescă că au cunoştinţe în domeniul agricol sau că au activat minim 5 ani în acest sector.

Astept si opiniile voastre legate de impactul liberalizarii pietei terenurilor agricole.

Este subventionata ca sa tina preturile la papa mai mici, si ca sa te conditioneze odata cu plata subventiei sa aplici tehnologiile pe care le doreste ala de iti da subventia, ceea ce nu e un lucru neaparat rau.

gresit: subventionarea este o smecherie si este facuta la lobyul marilor corporatii ca sa cumpere materie prima pe nimic de la producator. tu ai plati la fel si in lipsa subventiilor.