Sarbatori si traditii evreiesti

Clendarul nostru de casa ne arata 2013.
Calendarul unei familii evreiesti, ne arata anul 5773
In 4 septembrie seara (ehad be Tishrei ), incepe sarbatoarea anului nou evreiesc pana in 6 septembrie.
Anul nou va fi 5774.
Iar luna Elul se schimba in luna Tishrei
5 septembrie este: 1 Tishrei

Dar diferentele si caracteristicele calendarului evreiesc le gasiti din plin pe Net.
Poate mai util este sa vedem ce inseamna sarbatoarea in sine si cum se petrece in familie.

Sarbatoare, este mult spus.
Calendarul evreiesc nu prea are sarbatori, are comemorari.
Sosirea Anului Nou este pentru evrei sosirea momentul intalnirii cu  Dumnezeu,
pentru a da socoteala fiecare de faptele sale.
Dumnezeu se aseaza pe tron iar prin fata lui defileaza intreaga istorie a omenirii.
Iar el decide pentru fiecare daca sa fie iertat sau nu.
Fiecare primeste o semnatura, a carei scadenta este peste 10 zile, in ziua cea mai importanta a calendarului evreiesc -ziua de Yom Kipour.
Cele 10 zile sunt 10 zile ale penitentei.

Se spune ca urare "Shana Tova " adica un an bun, dar se adauga si "G'mar hatima tova" adica sa ai o semnatura buna in cartea vietii...

Evreii cer iertare de la toti ce cei carora considera ca le-au gresit, familiei, prietenilor,cunoscutilor  si rar, extrem de rar aceasta cerere de iertare nu se primeste si nu se onoreaza.

Sarbatoare este subliniata prin sunarea din Shofar.

Asa cum am spus atat in Israel cat si in diaspora, sarbatoarea tine 2 zile, desi interpretarea scripturile spune ca la Ierusalim in vremurile vechi ea dura numai o zi.

Interesant ... Deci ei nu ştiu că suntem în 2013?

Populatia civila, cei ce lucreaza in institutii, cei ce participa la cursuri la scoli, universitati, in general toata populatia laica, se exprima dupa calendarul Gregorian...2013

Documentele oficiale de regula contin ambele date una sub alta, la fel ziarele, scrisorile si reclamele de tot felul .
Numai religiosii pastreaza data calendarului iudaic atat in comunitate cat si inspre exterior


[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/ziar-1_zpse08d5f90.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by vio69a, 01 September 2013 - 19:41.

vio69a, on 01 septembrie 2013 - 18:37, said:

Rosh Hashana  (Anul Nou), este singura sarbatoare care este in prima zi a unei luni, in cazul asta, in 1 Tishrei.

Prima zi a lunii este ziua in care apare ceea ce numim, ''luna noua'', calendarul fiind ghidat dupa luna.
Preotii aveau persoane a carui rol era sa urmareasca aparitia ''lunii noi'', si bazandu-se pe asta se anunta
inceputul lunii.
Dar, deoarece in acele vremuri nu existau mijloace de comunicatie, drumul pana la asezarile mai indepartate
a solului care trebuia sa duca vestea de inceput de an, era destul de lung.
Din acest motiv, pt. a da posibilitatea tuturor sa sarbatoreasca aceasta importanta data, Anul Nou se sarbatoreste
timp de doua zile.

Daca va inchipuiti ca de Anul Nou evreiesc veti vedea artificii, sarutari in public, podoabe in vitrine, sau casa arbatoresc decorata, magazine care dau afara de cumparatori, o sa aveti o dezamagire.
Nimic din ceea ce noi europenii intelegem sarbatoare nu pluteste in aer.
Sarbatoarea este destul de austera, si se concentreaza in special pe  familie la fel ca si pastele.
Sigur, se fac cadouri, copii primesc bani de buzunar cumparaturile se concentreaza in special pe mancare.

Deci ce se manaca ??
Dulce....
Miere, fructe dulci,care sa simbolizeze adulceata anului ce incepe.
De asemeni un fruct nou,sau partea din fata-capul unui peste.
Alt obicei este mersul la o apa si de aruncat pacatele in ea.

Cel mai important obicei este suflatul din Shofar -cornul de berbec.Al simbolizeaza atat amintirea sacrificiului lui Isaak prin care a fost incercat avraham.
Shofarul a fost de-a lungul istoriei sunetul cu care li se atragea atentia evreilor. Ca atare, are menirea sa atraga atentia asupra faptului ca Rosh Hashana se apropie.

Sunetele de Shofar spun in mod metaforic "Treziti-va din somn voi cei care dormiti si voi care motaiti: analizati-va actiunile si intoarceti-va cu cainta."
Shofarul suna in trei feluri diferite:
Tekiah - un sunet prelung,
Shevarim - trei sunete scurte si
Teruah - noua sunete foarte rapide si foarte scurte.
Diferitele sunete sunt menite sa simbolizeze diferite moduri de a plange, sunetele de shofar in sine reprezentand propriile noastre emotii...

[ http://www.christianstogether.net/Images/content/658/471031.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


==========

Prietenilor mei evrei, cu care pastrez de ani de zile o minunata si calda relatie,
le urez un an nou bun, cu sanatate, cu bucurii, cu pace.!
Shana Tova ve mevurehet !

============

Edited by vio69a, 01 September 2013 - 20:15.

"Nesuferitul "  Ghefilte Fish ....

[ http://www.judyzeidler.com/wp-content/uploads/food_chicken-gefilte_040811.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

si alte bunatati vor fi maine seara pe masa....


[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/roshHashanah_1_zps9d8f63d9.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

yamiii

vio69a, on 03 septembrie 2013 - 22:55, said:

Unde-i mierea?   De anul nou se mananca mar cu miere. Afara de asta Ghefilte Fish daca sti sa faci este tocmai gustos. Evreii polonezi il fac dulce. Evreii romani il fac picant.

Edited by Edgaroropsitul, 04 September 2013 - 15:17.

Edgaroropsitul, on 04 septembrie 2013 - 15:16, said:

mierea este in lingura

Shana Tova, in sanatate si pace !

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/zckH0J_615Y?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Foarte interesant! Multumesc pentru precizari.

Interesant....
Noul presedinte al Iranului, reformistul Hassan Rouhani a trimis pe Twitter
felicitari cu ocazia anului nou, comunitatilor evreiesti din lume si in special celei din Iran

http://www.iba.org.i...1&entity=955931

http://www.ynetnews....4426338,00.html

Edited by vio69a, 05 September 2013 - 08:34.

vio69a, on 04 septembrie 2013 - 15:43, said:

Cat cunosc eu,in Israel se mananca miere din farfurie adanca nu din lingurita  (nu lingura cum ai scris).

vio69a, on 05 septembrie 2013 - 08:23, said:

Cine ia dat titlul de reformist afara de tine?  A facut ceva reforme?  Eu nu am aflat de asta. Eu am citit tocmai ca domnul i inmultit numarul centrifugilor ca sa ajunga la arma nucleara mai devreme. Poate ca din cauza asta il numesti reformist?

A mai trecut un an....:


[ http://cdn.timesofisrael.com/uploads/2013/04/photo2-e1366123548452-635x357.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


[ http://www.mvtimes.com/marthas-vineyard/images/2011/06/02/large/jh-tisbury-picnic63-up.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

fotografiile sunt facute in Israel ?! exista asa verdeata acolo,rauri,plante ?

popascu, on 08 septembrie 2013 - 07:58, said:

da, exista,  in special in partea de nord, pe toata valea Iordanului,
rezervatia Hula, Goshrim, Kfar Blum, sau in spre si mai nord-vest,Galilul Superior
Dar poze am sa pun pe turism si pe topicul special  Israel.

Edited by vio69a, 08 September 2013 - 10:44.

Foarte frumos,acum inteleg de ce au avut nevoie sa se extinda

Peste 5 zile, pe 13 septembrie seara, odata cu asfintitul soarelui, incepe cea mai importanta si sfanta sarbatoare evreiasca.
Ea se incheie a doua zi, cand pe cer apare prima stea.
Din nou cuvantul sarbatoare este improptiu.
Caci este cea mai trista zi a anului.
YOM KIPPUR
Ziua plangerii, a caintei si a incheierii socotelilor cu "Bore Olam"...adica Facatorul si Stapanul Lumii.

Evreii religiosi petrec intreaga zi la sinagoga recitand diverse rugaciuni si pomeniri spre mila lui Dumnezeu, autotitatea lui, dragostea pentru poporul evreu,  si datoriile poporului evreu fata de El.

Este zi de post negru.
De altfel este singura zi de post mentionata in Vechiul Testament
Traditia iudaica spune ca Dumnezeu, vazand tendinta poporului ales de a se intorce la idolatrie a hotaratsa nu ii mai dea Legea Sfanta.
Dar, dupa 10 zile de pocainta si regrete ale poporului, inmuiat in cele din urma, in ziua a 10 -Yom Kipour, Dumnezeu le da evreilor Legea.

Ziua este marcata printr-un post total.
Fara mancare, fara apa, fara tigari.
Rabinii pot in cazuri speciale, sa usureze postul , este recomandat sa se tina insa cat mai multe ore.

Circulatia se intrerupe total, afara de ambulante.
Strazile si autostrazile se umplu de bicicletele copiilor.este ziua lor anuala.
24 de ore circula in voie oriunde in oras.

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/yom-kipour_zpsfe6ad590.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Ce face restul populatiei ?
De regula tot ce fac oamenii in casele lor ii priveste personal.
Dar pentru a nu leza pe cei ce postesc, sau se roaga , vecinii care nu o fac
inchid jaluzele sa nu se vada televizorul, sonorul este la minimum.
De asemeni chiar de manaca in casa, se evita zgomotul farfuriilor si tacamurilor si mai ales mirosul mancarii gatite.Unii merg la mare la plaja, desi nu este recomandat

Imbracata frumos- dar fara pantofi de piele- familia iese la plmbare.
De regula cauta sa nu fumeze in public.
Pe trotuare, asezati pe scaune, vecinii taifasuiesc.
Este o liniste atat de nefireasca, mai ales in orase, unde dispare total zumzetul masinilor si motocicletelor, incat pare ceva ireal.

[ http://4.bp.blogspot.com/-eREs7jRo_oc/TpCzHvzTmvI/AAAAAAAAGoM/0psU3aIYZv4/s640/Yom+Kipur_04.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

http://www.tlvspot.c...ay-without-cars

Piata Rabin in fata primariei Tel Aviv

[ http://www.greenprophet.com/wp-content/uploads/2008/10/1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Trebuie sa mai amintesc ca este ziua in care fiecare suflet viu se duce la cimitir la mormantul celor dragi
Ziua de pocainta si de ispasire, este fata de vii si fata de morti
Cererea iertarii de la cei din jur, apoi mersul la cimitir pentru impacare si cu cei disparuti se faca pana la inceputul sarbatorii.

Ziua Pocăinței a supraviețuit chiar distrugerii Templului, în 70 e.c., când celelalte practici de sacrificii au trebuit abandonate . Midraș Sifra preciza: „Chiar dacă nu va mai fi oferit nici un sacrificiu, această zi își va păstra rostul ei de ispășire”. Textele ebraice teologice , ca și cele juridice, precizează că în această zi nu trebuie făcută nici o altă lucrare care să nu fie penitența. Penitența este condiția absolut necesară pentru oricare altă formă de ispășire, cărora le și dă semnificație. Talmud Yoma face o precizare teologică, dar cu o mare valoare socială : „Ziua Ispășirii îl achită pe om de vinovăție înaintea lui Dumnezeu, dar nu și înaintea persoanei ofensate până când nu va obține iertarea explicită de la cel în cauză”, care - bineînțeles - este îndemnat să ierte pentru a primi la rândul său iertarea de la Domnul, căci, „nu i se va ierta celui care nu iartă”.
În acest sens oricine este chemat și îndemnat să pună capăt oricărei neînțelegeri sau dispute, înainte de a începe ziua de post. Până și suflete celor răposați sunt incluse în comunitatea celor de iertat în marea Zi a Ispășirii.(wikipedia)

Edited by vio69a, 08 September 2013 - 12:18.