Un război economic pentru sfârșitul euro

În urmă cu câteva zile a apărut în Welt am Sonntag o declarație a lui Kai Konrad, consilier economic al Cancelarului Merkel, prin care acesta își exprima îndoiala cu privire la șansele de supraviețuire ale monedei unice dincolo de un orizont de cinci ani.
După Konrad, presa internațională a preluat și declarațiile președintelui Bundes­bank, Jens Weidmann, în opinia căruia Europa ar avea nevoie de circa 10 ani pentru a depăși criza datoriilor.
Din fericire, "salvarea" Europei din cămașa de forță a monedei unice poate veni mult mai repede. Un raport secret al Bundesbank, trimis Curții Constituționale Federale în decembrie 2012, s-a "scurs" recent în paginile cotidianului financiar Handelsblatt.
În acest raport, "Bundesbank a lansat atacuri punctuale asupra fiecărei afirmații utilizate de Mario Draghi pentru justificarea programului de Tranzacții Monetare Directe", scrie Ambrose Evans-Pritchard în The Telegraph. Autenticitatea raportului a fost confirmată de către Bundes­bank, conform unei știri Reuters.
La anunțarea programului TMD, Draghi a justificat achiziționarea obligațiunilor de stat prin faptul că "diferențele mari între ratele dobânzii nu trebuie tolerate". Pentru Bundesbank, care este îngrijorată de faptul că programul nelimitat de achiziționare a obligațiunilor guvernamentale subminează independența BCE, "un nivel uniform al ratei dobânzii nu este de dorit", după cum se arată în articolul din Handelsblatt. Motivul este simplu: rata dobânzii pentru titlurile de stat trebuie să reflecte performanța economică a țării respective.
În condițiile în care "riscul și răs­punderea nu trebuie decuplate", după cum a declarat recent Cancelarul Merkel, Bundesbank apreciază că tocmai acest principiu este încălcat de planul european de salvare.
Documentul băncii centrale a Germaniei mai precizează că achiziționarea obligațiunilor emise de țările cu probleme implică riscul unor pierderi majore pentru BCE, în cazul în care acestea vor fi forțate să părăsească zona euro. Un astfel de eveniment nu mai este de neconceput pentru Bundesbank.
Pentru analistul Harvinder Sian, de la RBS, "raportul Bundesbank se află la limita războiului economic", iar piețele ar putea reacționa negativ pe fondul incertitudinii privind aprobarea Tranzacțiilor Monetare Directe ale BCE.
Cu toate că divergențele dintre Weidmann și Draghi nu constituie o noutate, mai ales că președintele Bundesbank a fost scos în evidență de președintele BCE ca fiind singurul oponent al planului de monetizare a datoriilor suverane din Europa, "limbajul agresiv al raportului i-a șocat pe economiști", după cum mai scrie Evans-Pritchard.
De parcă toate criticile Bundes­bank cu privire la măsurile disperate propuse de Draghi nu ar fi fost de ajuns, documentul băncii centrale a Germaniei conține și "erezia" supremă: "BCE nu are mandat pentru menținerea actualei structuri a uniunii monetare", singurul său obiectiv fiind stabilitatea prețurilor. Aceasta a fost și opinia consilierului guvernamental Kai Konrad: "Europa este importantă pentru mine. Nu euro".
Curtea Constituțională a Germaniei va decide asupra legalității planului TMD la 12 iunie 2013, cu circa două luni înainte de alegerile generale din Germania. Decizia Curții din septembrie 2012, cu privire la constituționalitatea MES (Mecanis­mul European de Stabilitate) a inclus și o precizare importantă: "Achizițiile de obligațiuni guvernamentale de către BCE, direcționate către finanțarea bugetelor naționale, este interzisă, deoarece încalcă interdicția de monetizare a datoriilor", după cum scrie The Telegraph.
"O decizie a Curții Constituționale împotriva TMD înseamnă sfârșitul euro", a declarat Mats Persson, de la Open Europe, pentru The Telegraph, iar istoricul german Michael Stürmer vede raportul Bundesbank ca pe o "încercare de reafirmare a rolului său primordial în Eurosistem".
Raportul trimis Curții Constituționale a Germaniei de către Bundes­bank va genera, fără îndoială, numeroase conflicte politice, atât interne cât și la nivel european, iar "prietenilor" monedei unice le va fi tot mai dificil să-și apere pozițiile.
Nu este exclus ca, până la sfârșitul acestui an, să asistăm la o convergență rară a opiniilor autorităților europene: euro trebuie să moară pentru ca Europa să trăiască.
CĂLIN RECHEA

sursa