Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Samsung Galaxy A35

Sfat pentru aprinderea automata a...

Masina de copt paine - pareri

Cum reactivez Google Maps?
 Conectare tableta X220la Tv

Femeile tinere nu mai vor sa munc...

La mulți ani @un_dac!

La multi ani de Sfantul Gheorghe&...
 Job - Facultate sau certificare

Deadpool & Wolverine (2023)

sistem hibrid eoliana + panouri +...

Outlook e muta pe Android
 Constructie Mun. Iasi. Casa P+1.

Cum mai rezolvati cu chiriasii ra...

Tastatura si mouse cu baterie int...

AC Gree duce la palpait de becuri
 

Cum se construieste corect o coada de topor

- - - - -
  • Please log in to reply
31 replies to this topic

#19
alungu

alungu

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 565
  • Înscris: 23.10.2005

View Postragabader, on 27 octombrie 2013 - 18:25, said:

Erau bune doua poze la topor si la coada , te scutea de explicatie care nu se prea intelege.Conform cozii toporul vine asa montat cu pana
Multumesc pentru raspuns,

Am atasat o poza cu un topor (cam similar cu ce am eu si cum este orificiul pentru unde intra coada

Attached Files



#20
ragabader

ragabader

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,009
  • Înscris: 25.09.2008
Atunci e imposibil de folosit coada aia, trebuie una conica .Toporul in pozitia din poza il pui pe o teava larga si bagi coada pe sus .Pui mana pe un baros si bati coada pana se strange ff tare.Nu mai ai nevoie de pana.Poti unge cu vaselina coada sa intre mai usor.

Edited by ragabader, 01 November 2013 - 19:45.


#21
fodur

fodur

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 159
  • Înscris: 21.07.2010

View Postalungu, on 28 octombrie 2013 - 11:03, said:

Multumesc pentru raspuns,

Am atasat o poza cu un topor (cam similar cu ce am eu si cum este orificiul pentru unde intra coada

Daca ai o coada dreapta, o poti introduce prin varful toporului. Daca ai una curbata, atunci invers - trebuie sa o subtiezi: incet si cu rabdare, ia din coada pana incape prin gaura mica. Lasa coada mai groasa in rest, asa incat toporul sa se sprijine la baza ca pe un umar(de fapt asa-i zice); iara in varf pana pe care o introduci trebuie sa impinga coada (indiferent ca-i dreapta sau picior de caprioara) perfect in ochiul toporului, deci va avea forma ca sectiunea pe care ai desenat-o in ochiul toporului adica trapezoidala si in acelasi timp din ce in ce mai groasa.
Dupa ce fixezi coada frumos in topor, il scoti si tai cu in fierastrau subtire varful cozii sa ajunga pana la 2 treimi din ochiul toporului. apoi masoara pana si fa-i un semn ca sa vezi cat trebuie sa intre - oricum o "simti" cand se opreste in taietura, nu mai misca.

NU folosi ciocane de fier! Eu stiam asta, m-am incapatanat si am "inflorit" in capat o frumusete de coada, e stupid, o poti sparge/crapa. Foloseste un obiect de lemn daca nu ai ciocan de lemn, pune mana pe facalet, capac de bucatarie, sau scandura. Asa bati si pana, altfel o rupi/spargi/turtesti.
Cum se bate toporul in coada: apuci coada si lasi toporul jos, fara sa atinga nimic, si bati in capatul cozii! Ai sa vezi cat de frumos intra, e cel mai bine.

Inainte sa ajungi la batutul panei, asigura-te ca toporul e asezat drept in coada: aduci capul inspre tine, il apuci de cotor, si cu lama in sus te uiti inspre capatul cozii: lama trebuie sa fie perpendiculara pe mislocul cozii. Daca ai nesansa sa nimeresti un topor facut stramb, trebuie sa-i ajustezi coada compensand intr-o parte mai mult decat alta (adica sa intre stramb ca sa pice drept..)

Edited by fodur, 07 February 2014 - 20:56.


#22
dobrotescunicol

dobrotescunicol

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,872
  • Înscris: 30.08.2003

View Postragabader, on 27 octombrie 2013 - 18:25, said:

Erau bune doua poze la topor si la coada , te scutea de explicatie care nu se prea intelege.Conform cozii toporul vine asa montat cu pana

Montarea cu pana e o cîrpeală. Mai devreme sau mai tîrziu pana își face joc iar toporul sare din coadă.
Dacă o coadă este făcută corect, atunci toporul nu are nevoie de pană, nici nu joacă și nici nu va sări din coadă.

Chiar dacă pana e lipită sau înșurubată, lemnul se lasă, se contractă și toporul tot sare din coadă. O coadă tronconică prin forma ei compensează aceste lucruri.

#23
fodur

fodur

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 159
  • Înscris: 21.07.2010

View Postdobrotescunicol, on 09 februarie 2014 - 23:46, said:


Montarea cu pana e o cîrpeală. Mai devreme sau mai tîrziu pana își face joc iar toporul sare din coadă.
Dacă o coadă este făcută corect, atunci toporul nu are nevoie de pană, nici nu joacă și nici nu va sări din coadă.

Chiar dacă pana e lipită sau înșurubată, lemnul se lasă, se contractă și toporul tot sare din coadă. O coadă tronconică prin forma ei compensează aceste lucruri.
Am invatat demult sa ignor romanii incapatanati fara absolut niciun fundament. Sper ca cine citeste pe aici sa fie ajutat de ce-am scris, pentru ca tu unul nu ai ajutat cu nimic.

O coada pusa inteligent dupa experienta probata de sute de ani va sta mai fix decat orice "lemn tronconic" pus dupa indicatiile tale pretioase.

#24
parintele

parintele

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,060
  • Înscris: 17.03.2005
Plin topicul asta de balarii, care mai de care... de la confuzia baitului cu lacul, baitul fiind un simplu colorant, de regula pe baza de apa, nicio treaba cu protectia lemnului, pana la purisme gen "musai fara pana/obligatoriu cu pana"...
Intamplator eu FAC scule de mana, la forja, e o mica pasiune de-a mea... adevarul este ca inainte de coada trebuie vazut despre ce scula e vorba, bucsa e cea care poate sa dicteze prezenta sau absenta unor pene...
Sunt zone ale lumii care lucreaza cu bucsa ingusta, coada nu se culiseaza pentru ca nu intra prin bucsa, coada se fixeaza in pene.Nu stiu daca natiile alea care folosesc acest sistem pot fi considerate imbecile pentru ca nu au citit aberatii pe softpedia;)
E la fel de adevarat ca e de preferat ca ATUNCI CAND E POSIBIL coada sa fie culisata prin bucsa , fixata cat mai bine, cu sau fara pana suplimentara...In functie de scula si solicitari, pana poate sa fie necesara ulterior, pana se poate si schimba in caz de nevoie...
La alte scule pana este obligatorie pentru ca solicitarile sunt atat de mari incat nu poti bloca coada in bucsa suficient de ferm.... Toporul de despicat, sau barosul pot fi  exemple.
Uneori poti sa lasi coada afara din bucsa pt a nu-ti sari din coada DAR in foarte multe cazuri din cauza bucsei capul toporului poate sa culiseze in jos si se slabeste.....

Cea mai buna prindere la astfel de scule, gen topoare grele de despicat sau baroase, ciocane grele samd... este dublu conica, bucsa avand profil ca de clepsidra...coada e mai groasa, are guler jos, iar sus se blocheaza cu o pana de lemn mai groasa...

LA sape sau alte astfel de scule, de cele mai multe ori nu se folosesc pene, sau se folosesc pene adaugate, pe langa lemn si nu prin sectiune in lemn...pana se bate dupa nevoi...cam ca si la coasa.
de asemenea, la astfel de scule coada poate fi facuta conica si culisata prin bucsa insa nu va sta tapana prea mult...norocul este ca de regula aceste scule se UMFLA inainte de folosire, mai ales cele din lemn usor gen tei sau chiar brad.

sunt multe de spus si s-au spus multe, si adevarate si aberatii, dar cel mai elementar lucru legat de o coada nu s-a spus....
Dincolo de esenta lemnului, care la sculele cu solicitari mari trebuie sa fie un lemn dens si "cat mai atos, cu fibre cat mai neomogene", carpenul e printre cele mai bune, ulmul e bun, cornul e bun, sangerul, salcamul e bun si e mai comod de lucrat/despicat...fagul e mai slabfata de cele mentionate, frasinul e ok pt scule mai mici gen ciocane samd...
COnteaza foarte mult ORIENTAREA fibrelor, MAI ALES la lemnul cu fibre uniforme, care se despica usor... La carpen e mai putin important pt ca e foarte atos si cu fibre dezordonate dar majoritatea esentelor rezista mai bine sau mai putin bine in functie de cum orientezi fibrele fata de directia de solicitare, adica fata de axa mai mare a bucsei in general...
  fibrele trebuie sa fie orientate paralel cu aceasta axa a bucsei, e acceptabil si usor oblic,pe cat de putin posibil, in niciun caz perpendicular...
Asta are legatura si cu "de unde recoltam lemnul", din ce zona a butucului...
Spunea cineva ca trebuie "inima"...pe bune? Asta e prostie pentru ca cu cat mergi mai spre inima pierzi orientarea fibrelor, implicit scade si rezistenta, sa nu mai vorbim ca inelele de crestere sunt mai "rare" pentru ca ala e lemnul din primii ani de crestere, atunci cand copacul creste cel mai viguros...
Daca va uitati la un chituc veti vedea cresterile anuale si veti observa cu usurinta ca inelele dinspre centru sunt foarte mari iar spre margine inelele de crestere sunt foarte foarte dese, practic avem mai mult fibra....

Ce este adevarat la povestea asta cu inima se aplica in general la salcam la care lemnul dinspre centru difera de cel recent, unul este maroniu olive , fibrele dense chiar daca rare samd...iar cel recent este mai deschis si mai putin rezistent. Dar si in acest caz particular se merge cat mai spre marginea zonei bune a lemnului pt o buna orientare a fibrelor...la restul de lemne se alege o zona mai apropiata de scoarta, tinand cont de criteriul orientarii fibrelor, adica axa mai lunga a bucsei sa fie paralela cu fibrele.

SA povestesti pe forum e simplu, si mai simplu e sa practici niste treburi dar trebuie sa tii cont de cateva lucruri elementare si sa ai rabdare.

Edited by parintele, 10 February 2014 - 02:02.


#25
fodur

fodur

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 159
  • Înscris: 21.07.2010

View Postparintele, on 10 februarie 2014 - 01:56, said:

Plin topicul asta de balarii, care mai de care... de la confuzia baitului cu lacul, baitul fiind un simplu colorant, de regula pe baza de apa, nicio treaba cu protectia lemnului, pana la purisme gen "musai fara pana/obligatoriu cu pana"...
Intamplator eu FAC scule de mana, la forja, e o mica pasiune de-a mea... adevarul este ca inainte de coada trebuie vazut despre ce scula e vorba, bucsa e cea care poate sa dicteze prezenta sau absenta unor pene...
Sunt zone ale lumii care lucreaza cu bucsa ingusta, coada nu se culiseaza pentru ca nu intra prin bucsa, coada se fixeaza in pene.Nu stiu daca natiile alea care folosesc acest sistem pot fi considerate imbecile pentru ca nu au citit aberatii pe softpedia;)
E la fel de adevarat ca e de preferat ca ATUNCI CAND E POSIBIL coada sa fie culisata prin bucsa , fixata cat mai bine, cu sau fara pana suplimentara...In functie de scula si solicitari, pana poate sa fie necesara ulterior, pana se poate si schimba in caz de nevoie...
La alte scule pana este obligatorie pentru ca solicitarile sunt atat de mari incat nu poti bloca coada in bucsa suficient de ferm.... Toporul de despicat, sau barosul pot fi  exemple.
Uneori poti sa lasi coada afara din bucsa pt a nu-ti sari din coada DAR in foarte multe cazuri din cauza bucsei capul toporului poate sa culiseze in jos si se slabeste.....

Cea mai buna prindere la astfel de scule, gen topoare grele de despicat sau baroase, ciocane grele samd... este dublu conica, bucsa avand profil ca de clepsidra...coada e mai groasa, are guler jos, iar sus se blocheaza cu o pana de lemn mai groasa...

LA sape sau alte astfel de scule, de cele mai multe ori nu se folosesc pene, sau se folosesc pene adaugate, pe langa lemn si nu prin sectiune in lemn...pana se bate dupa nevoi...cam ca si la coasa.
de asemenea, la astfel de scule coada poate fi facuta conica si culisata prin bucsa insa nu va sta tapana prea mult...norocul este ca de regula aceste scule se UMFLA inainte de folosire, mai ales cele din lemn usor gen tei sau chiar brad.

sunt multe de spus si s-au spus multe, si adevarate si aberatii, dar cel mai elementar lucru legat de o coada nu s-a spus....
Dincolo de esenta lemnului, care la sculele cu solicitari mari trebuie sa fie un lemn dens si "cat mai atos, cu fibre cat mai neomogene", carpenul e printre cele mai bune, ulmul e bun, cornul e bun, sangerul, salcamul e bun si e mai comod de lucrat/despicat...fagul e mai slabfata de cele mentionate, frasinul e ok pt scule mai mici gen ciocane samd...
COnteaza foarte mult ORIENTAREA fibrelor, MAI ALES la lemnul cu fibre uniforme, care se despica usor... La carpen e mai putin important pt ca e foarte atos si cu fibre dezordonate dar majoritatea esentelor rezista mai bine sau mai putin bine in functie de cum orientezi fibrele fata de directia de solicitare, adica fata de axa mai mare a bucsei in general...
  fibrele trebuie sa fie orientate paralel cu aceasta axa a bucsei, e acceptabil si usor oblic,pe cat de putin posibil, in niciun caz perpendicular...
Asta are legatura si cu "de unde recoltam lemnul", din ce zona a butucului...
Spunea cineva ca trebuie "inima"...pe bune? Asta e prostie pentru ca cu cat mergi mai spre inima pierzi orientarea fibrelor, implicit scade si rezistenta, sa nu mai vorbim ca inelele de crestere sunt mai "rare" pentru ca ala e lemnul din primii ani de crestere, atunci cand copacul creste cel mai viguros...
Daca va uitati la un chituc veti vedea cresterile anuale si veti observa cu usurinta ca inelele dinspre centru sunt foarte mari iar spre margine inelele de crestere sunt foarte foarte dese, practic avem mai mult fibra....

Ce este adevarat la povestea asta cu inima se aplica in general la salcam la care lemnul dinspre centru difera de cel recent, unul este maroniu olive , fibrele dense chiar daca rare samd...iar cel recent este mai deschis si mai putin rezistent. Dar si in acest caz particular se merge cat mai spre marginea zonei bune a lemnului pt o buna orientare a fibrelor...la restul de lemne se alege o zona mai apropiata de scoarta, tinand cont de criteriul orientarii fibrelor, adica axa mai lunga a bucsei sa fie paralela cu fibrele.

SA povestesti pe forum e simplu, si mai simplu e sa practici niste treburi dar trebuie sa tii cont de cateva lucruri elementare si sa ai rabdare.

Bai, ce dracu e aia BUCSA??

In alta ordine de idei, ce-ai zis tu pe lung am zis eu dinainte pe scurt, de la tipul lemnului pana la miscatul in coada.

Adaug si eu ca lemnul cel mai bun de coada se ia din exterior, niciodata inima, chiar si daca ar fi hickory sau osage orange.
Orientarea fibrei trebuie sa fie continua pe toata lungimea cozii, asta mai intai de toate!
Apoi verticala in sectiune, adica atunci cand te uiti la cotoare. O coada ultra-perfecta are aici un usor unghi (~ 20 grade) si chiar o curba dupa forma cozii. Scandinavii taie pomul pe lung pana la inima atunci cand e tanar, asa incat isi formeaza natural aceste curbe pe timp ce creste.

Ca esenta ai uitat de mesteacan, si ala e ok.


..Nu stiu cat de simplu e sa povestesti la tine dupa cat ai scris, eu din cateva fraze scurte am incheiat. Posted Image
Oricum te pricepi mai bine decat cel dinainte.

Edited by fodur, 10 February 2014 - 14:57.


#26
parintele

parintele

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,060
  • Înscris: 17.03.2005
Pai eu nici n-am vrut sa contrazic ce-ai zis tu, cu exceptia baitului, mama lui de spoiala, am vrut doar sa detaliez nitel niste lucruri cu o zeama de mici argumente ca sa nu ramana unii cu impresia ca "e asa ca asa zic eu"...

Bucsa e gaura in care se monteaza coada si e poate cel mai important element, impreuna cu materialul si profilul sculei... Cele mai multe scule de pe piata, si mai ales alea care de regula ar promite sa fie chiar bune (si aici ma refer la multe scule forjate de diversi producatori) au bucsa varza...

PS: apropos de fraierii aia de "nemti" /suedezi/ strainezi in general care habar n-au sa puna o coada sau sa faca o scula buna...
uite un mic exemplu, un tip care face scule cap coada, inclusiv partea de montare a cozii....
  In video se paote vedea cum omul pleaca de la o bucata de lemn debitata la banzic, pe care o lucreaza la cutitoaie/draw knife...
  Evident, este mai bine sa despici lemnul  dar daca stii lemnul cu care lucrezi si stii ce faci se poate si sa folosesti inclusiv scule moderne cu care sa iti debitezi lemnul.
  D'aia ziceam, purismele astea gen "cu pana e o mizerie, fara pana nu se face samd... sunt prostii, in practica o coada buna e aia pe care o face un meste care stie ce face si alege cea mai buna solutie pentru scula respectiva.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/paCyA9ypEOE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

La fel cum sunt scule, inclusiv la neamurile astea mai mult sau mai putin blonzii la care se practica si stilul fara pana...
http://forgedaxes.com/
Nenea asta e fierar, printre cei mai cunoscuti din lume, si pe prima pagina se vad niste barde/topoare de tip nordic, viking axe, la care nu se foloseste pana si se lasa un guler destul de mare de rezerva ...la fel de adevarat ca aceste scule sunt taietoare si nu despicatoare si nici nu e neaparat nevoie de pana.

Nici una si nici alta nu sunt "gresite" , nici un mester nici altul nu sunt dobitoci, dimpotriva, numai la nivel de "eu le stiu pe toate"  exista certitudini d'astea " numai asa e bine"...

Scula poate sa aiba si coada lipita cu rasina si sa tina bine merci mai bine si mai mult decat celelalte doua metode, sunt si cazuri d'astea si sunt la fel, scule de top in aria lor de utilizare, costa cat toate topoarele si sculele de mana dintr-o gospodarie mai acatarii din .ro...

#27
fodur

fodur

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 159
  • Înscris: 21.07.2010
O..ma bucur sa am cu cine vorbi. Foarte corect ce zici!

Am vazut si eu la finlandezi spre exemplu o metoda specifica:
http://img703.images...254/kirveit.png

Americanii au topoare cu profil ingust si de obicei ochiul lor tine de unul singur pana de lemn, fara sa mai bati una de fier. Ei au dezvoltat foarte multe modele, dupa regiune, scop, si tipul de lemn al zonelor. O toporisca de sa cu doua taisuri marca Norlund (care nu se mai fac demult) are o valoare incredibila astazi.
Ca raritate, un topor facut pentru taierea cedrului.. cititi mai departe apasand sagetile de sus:

http://texashistory....h101117/m1/292/


EDIT: "bucsa" era asta, nu?
http://www.piehtoolc...merwedge75e.jpg

Da, e mai recomandat sa pui alt tip
https://www.cromwell...N5304510K_0.jpg

Edited by fodur, 10 February 2014 - 19:16.


#28
parintele

parintele

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,060
  • Înscris: 17.03.2005
Coane, alea sunt PENE, simple, profilate/cu zimti, de tip inel/tub(astea umfla lemnul in toate 4 directiile) , etc...
Bucsa este acea parte a sculei in care se baga coada, adica "gaura" cum ar veni.....DE aia se si numeste bucsa, pentru ca intra fest pe un ...ax...

Cat despre topoare....evident ca fiecare zona si fiecare sarcina au dictat diverse forme.
in general cu cat suprafata de contact bucsa/coada e mai mare, adica bucsa e mai inalta, cu atat mai bine preia solicitarile mari... reducerea inaltimii bucsei s-a facut pentru reducerea greutatii dar asta in detrimentul suprafetei ce contact care e mult mai mica...daca lama e lata , cum e la topoarele noastre, ci tu lovesti/intri in lemn, cu una din extremitati, evident ca o sa joace la un moment dat mai mult decat trebuie...
DE aia topoarele pentru despicat sunt in fapt niste pene cu coada.
La topoarele nordice din linkul de mai sus, cu tais semiluna ...apai alea erau arme de lupta, facute sa taie precum un iatagan , si mai putin pentru prelucrarea lemnului...iar cand asemenea gen de scule erau folosite pentru lemn, exista si d;astea, ca si barda noastra, erau folosite la taiat lemnul, la cioplit prin taierea fibrelor si nu despicat, bubuit butucul samd...

in opinia mea e o prostie sa dai verdicte generale despre un anume tip de prindere, hai sa nu uitam ca sculele astea au evoluat in mii de ani si daca acel model de prindere a cozii nu era unul fiabil oamenii aia nu erau prosti sa continue sa-l foloseasca... azi se poate orice cretinism, ne permitem, avem scule electrice si facem orice in cateva minute....aia saracii poate nu aveau nici otel de calitate, sculele se faceau din oteluri pe care azi noi nu dam 2 lei, lucrau la mana, ciopleau si zgariau lemnul pt finisare de le sarea capacele......azi o pana o cumperi pe un sfert de tigara, ai fiare de toate formele pe toate drumurile, mergi pe strada si calci in cuie.... atunci cuiul se facea manual si nimeni nu-l irosea pt a umfla o coada...
Nimeni in trecut nu-si permitea sa faca lucruri doar de dragul de a le face, nimeni nu facea o treaba care nu era fiabila, e o chestie de bun simt.
De vreme ce au ajuns la diverse forme ale cozii, diverse profile ale bucsei (conica, dublu conica, cu o jumatate patrata, semiovala, ovala in diverse grade, etc...), cu pana sau fata pana, etc... apai putem sa fim siguri ca nu au ales modelul de tampiti ci pentru ca acela era modelul cel mai fiabil conditiilor date si compromisul cel mai bun intre rezistenta in utilizare si usurinta de fabricatie...


Numai noi azi suntem desteti si stim de toate de pe interlend.... si dam verdicte, ca aia erau niste boi... Daca ne-ar lua cineva de aripa si ne-ar arunca in timp vreo cateva sute de ani, am crapa dupa 3 zile pe motiv ca nu gasim curpapir si bideu...
PS: uite un ciocan facut de mine cap coada...cam ce gaura trebuia sa dau ca sa am o coada cat de cat acceptabila pt mana mea? sau cam cat de subtire sa fie coada ca sa culiseze prin bucsa, ca un creion de tamplarie?
Si da, nu e un ciocan mare, cam 859 de grame are, numai ca la forja mai lucrezi si cu ajutor sau chiar si fara, daca iti zboara capul din coada sigur spargi niste geamuri, asta daca nu il infigi vreunuia in cap, eventual ajutorului...
[ http://i16.photobucket.com/albums/b36/parintele/fiare/IMG_0338.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by parintele, 10 February 2014 - 19:59.


#29
alungu

alungu

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 565
  • Înscris: 23.10.2005
pentru cine are rabdare

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Xz3rs-eaN3E?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by alungu, 10 February 2014 - 22:01.


#30
willrock252000

willrock252000

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,327
  • Înscris: 25.02.2011
am achizitionat azi topor,coada si ,,pana" pt coada...ce parere aveti despre achizitia facuta?atasez si poze...

Attached Files



#31
vleydyx

vleydyx

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 377
  • Înscris: 26.03.2011
Pana aia pare sa fie un cutit pentru coasa mecanica rotativa.. Mai departe nu comentez..Posted Image

#32
b34life

b34life

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 962
  • Înscris: 08.01.2015
Am reconstrui recent o toporisca, nu e cine stie ce...dar un mic proiect.
Coada de frasin, 400mm. A trebui sa o subtiez putin pentru ca era cam groasa pentru mine.
Toporul in sine, folosit, ruginit...nu am mai facut poze de dinainte. Bucsa stramba, cu o buza ciudata in interior, chiar pe mijloc. Desi am incercat sa o iau din pila, cu greu am putut sa bag coada. A trebui luat mai mult decat era normal. In partea inferioara a bucsei, se sprijina bine pe umar.
Este doar al doilea topor pus in coada, mai "dichisit" asa, nu sunt un expert. Imi place cum a iesit, dar se putea mult mai bine. Coada am ars-o putin, si apoi am dat cu ulei vegetal. Stiu ca nu e cel mai bun, dar asta am avut la indemana.
O sa caut prin targ, poate gasesc ceva topoare de firma, sa le pun in coada.

Poze:

[ https://s18.postimg.org/3pgk5khzt/20180108_172916.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://s18.postimg.org/6wb3p7a5l/20180108_172922.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://s18.postimg.org/wruu8ejp5/20180112_161803.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://s18.postimg.org/qqx5bc4sp/20180112_161813.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://s18.postimg.org/vpknpw3gp/20180112_161828.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://s18.postimg.org/bi77xky9l/20180113_113057.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://s18.postimg.org/c7q09xr3d/20180113_113110.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://s18.postimg.org/vpknpvgbd/20180113_113155.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Mai multe poze gasiti aici:
https://photos.app.g...N64AKOq0pmj0Fu2

Toate bune!

Edited by b34life, 13 January 2018 - 23:01.


Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate