Profeții ortodoxe despre vremurile din urmă

[ http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2011/11/russian.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Din volumul Cuviosul Paisie Aghioritul. Marturii ale inchinatorilor:

SUBIECTE PRIVIND NEAMUL

Martis Nicolae, fost ministru, Atena

Prima mea informaţie despre Stareţul Paisie mi-a venit intr-o duminică, la Biserica Sfânta Ecaterina a Metocului Sfintei Mănăstiri Sinai din Atena, După terminarea Sfintei Liturghii, mă aştepta afară Emanuil Emanuilidis, judecător la Curtea Supremă şi preşedinte pe atunci al Asociaţiei de judecători şi procurori „Prietenii Sfântului Munte”, care m-a îmbrăţişat şi mi-au transmis binecuvântarea Stareţului Paisie şi îndemnul lui de a nu mă teme de nimic şi de nimeni, deoarece lupta mea pentru Macedonia este binecuvântata. Apoi mi-a spus că în recenta întâlnire cu Stareţul, când i-a mărturisit ca membrii Asociaţiei adună bani şi cumpără Vechiul şl Noul Testament şi le împart de binecuvântare, Părintele Paisie i-a spus:

„Lucrarea pe care o faceţi este plăcută lui Dumnezeu, dar totodată să cumpăraţi şi să daţi in dar şi cartea lui Martis pentru a fi salvată Macedonia, fiindcă altfel se va pricinui o rană adâncă în trupul Ortodoxiei.”

Poziţia aceasta faţă de rolul cărţii mele cu titlul „Falsificarea Istoriei Macedoniei”, manifestată de un monah pe care nu-l cunoscusem până atunci, dar al cărui nume inspira respectul tuturor, m-a mişcat sufleteşte şi de atunci o consider ca cel mai mare sprijin moral în lupta mea pentru Macedonia. Într-o altă întâlnire a mea cu domnul Emanuilidis acesta mi-a transmis dorinţa Stareţului de a-l vizita în Sfântul Munte.

“Spune-i prietenului tău (adică mie), a spus Stareţul d-lui Emanuilidis, că vreau să-l văd”.

Cu toate că am făcut două calatorii în Tesalonic nu am reuşit să merg in Sfântul Munte. În octombrie 1992, soţia mea a insistat să nu mai amân vizita şi astfel, spre sfârşitul lui octombrie, am ajuns la Uranopolis. De acolo, cu vaporul, am ajuns la Dafni, unde mă aştepta guvenatorul Sfântului Munte. Apoi, de la Careia am coborât spre Coliba Stareţului, unde pentru prima dată m-am învrednicit să văd chipul său ascetic, care răspândea pace, bunătate şi dragoste. De atunci, de multe ori i-am mulţumit soţiei mele pentru insistenţa ei de a merge în Sfântul Munte in 1992, deoarece, dacă aş fi amânat vizita pentru anul următor, nu ştiu dacă as mai fi avut binecuvântarea sa-l întâlnesc pe Stareţ din pricina agravării sănătăţii sale.
M-a ţinut lângă el o oră şi patruzeci de minute şi desigur, discuţia noastră a fost despre Macedonia şi despre pretenţiile turcilor din Tracia.
Când m-am ridicat să plec, i-am spus:
- Părinte Paisie, pentru mine ziua de astăzi a fost foarte importantă. Iţi mulţumesc pentru binecuvântări şi pentru puterea ce mi-ai dat-o.
- Dacă pentru tine a fost o zi mare, vizita ta pentru mine mine a fost Pastile. Dar aşteaptă puţin ca să-ţi aduc o iconiţă.
Şi, îndreptandu-se spre chilia sa înainte de a deschide uşa, mi-a spus râzând:
– Asculta! În luna martie a fost Buna-Vestire a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. In luna martie a avut loc Revoluţia de la 1821. Prin urmare, nu este întâmplător că Martis se luptă pentru Macedonia. Ostenelile tale nu se vor pierde, ci se vor afla oameni cinstiţi, care vor valorifica lupta ta şi vor face dreptate.
După ce Stareţul a intrat in chilie şi a închis uşa guvernatorul, mi-a repetat în şoapta ceea ce îmi spusese pe drum, adică să-i cer un baston ca să-l folosesc la întoarcere spre Careia. Dar când s-a deschis uşa, am rămas amândoi uimiţi. Stareţul aducea, pe lângă icoana ce o făgăduise, şi bastonul său pe care mi l-a dăruit şi pe care, de atunci, îl am în casă ca pe o amintire de la el. Faptul acesta de a-mi cunoaşte gândul m-a cutremurat şi, de aceea, voi povesti două întâmplări referitoare la aceasta.
Domnul Emanuilidis mi-a spus că a vizitat cândva pe Stareţ împreuna cu un judecător de la curtea de apel. Acesta, fiind încă departe de Coliba Stareţului i-a spus domnului Emanuilidis:
- Domnule Preşedinte, este cu putinţă, oare, ca monahul Paisie să aibă aceste intuiţii si aptitudini?
De îndată ce am ajuns şi am deschis poarta. Stareţul l-a văzut şl s-a adresat judecătorului:
- Cele pe care le-ai spus preşedintelui pe drum sunt puţine. Eu sunt mult mai rău.
Atunci judecătorul s-a pierdut şi a îngenunchiat înaintea Stareţului.
A doua zi, când am plecat din Sfântul Munte, pe vapor, printre alţii, era şi un grup de tineri care vorbeau despre Părintele Paisie. Acolo am auzit următoarea discuţie:

„Un conferenţiar de la Universitatea din Tesalonic şi un avocat au mers la Coliba Părintelui Paisie. Înainte de a ajunge insă, avocatul spus conferenţiarului: «Eu am să-l încurc: pe Stareţ. Îi voi spune că sunt medic.>> De îndată ce Stareţul a deschis uşa Colibei sale s-a adresat imediat Judecătorului şi i-a spus: „Avocatule, minciunile tale să le spui la judecătorie. Eu nu primesc aici oameni care spun minciuni. Şi l-a alungat”.

Pe Stareţ l-am întâlnit apoi la Sihăstria „Sfântul Ioan Evanghelistul” de la Suroti. Ieşise cu câteva zile mai înainte din spital. Stareţa, datorita situaţiei în care se afla, nu era sigura daca Stareţul ar putea să mă primească. Dar de îndată ce a auzit numele meu, a cerut să merg la el. Mă însoţea varul meu Gheorghe Martis. Mă temeam că-l voi găsi intr-o stare jalnică, dar nici măcar faţa sa nu devenise palidă, iar prezenţa mea l-a înviorat. După ce am discutat, am plecat mulţumit sufleteşte. Peste puţin timp, Stareţul a adormit. De atunci, de două ori am mers, împreună cu soţia mea, la mormântul Stareţului, unde am îngenuncheat şi ne-am rugat.
În cuvântările pe care le-am ţinut de atunci încoace, în cartea „Macedonia” şi in textele pe care le-am scris, am avut şi am in vedere întotdeauna spusele Stareţului:

„Ostenelile tale nu se vor pierde, ci se vor afla oameni cinstiţi, care vor valorifica lucrarea ta privind adevărul despre Macedonia”.

***

Haralambidis Haralambie, medic, Kavala

Un grup de închinători din asociaţia „Prietenii Sfântului Munte” din Kavala, printre care eram şi eu, l-a vizitat pe Stareţul Paisie la Coliba sa cu puţin înainte de adormirea sa. Ajungând la poartă, Stareţul, care întindea la uscat flanele, ne-a văzut şi ne-a întrebat :
- Ce doriţi, măi voinicilor?
-Am venit să luăm binecuvântarea Sfinţiei Voastre.
Apoi i-am spus de unde suntem şi că venim adeseori în Sfântul Munte. După aceea, l-am întrebat:
- Să-i ajutăm pe sârbi, care se află într-o situatie grea?
- Cum să-i ajutăm?
- Să le trimitem ajutor material.
- Dacă vreţi, trimiteţi-le câteva conserve, dar să nu vă încredeţi in ei, căci voiesc să ne ia Macedonia. Cu vreo zece ani in urmă nişte episcopi de-ai lor au venit aici şi mi-au făcut aluzii, spunându-mi că Macedonia este a lor şi că trebuie să o ia. Eu i-am privit cu asprime şi le-am spus că ceea ce gândesc ei este nedrept. Acolo (in Bosnia) acţionează acum legile duhovniceşti.
- Gheronda, i-am spus în continuare, ţara noastră este înconjurată de vrăjmaşi şi cei mari (americanii, europenii) îi ajută mai ales pe turci.
- Turcii îşi au coliva pregătită. Va veni peste ei o mare nenorocire. Va fi o ciocnire în Marea Egee. Noi însă nu vom suferi mare rău. Cei mari se vor ingriji…Constantinopolul va trebui să fie din nou în stăpânirea grecilor. Ne va ajuta Dumnezeu, deoarece suntem ortodocşi.
-  Gheronda, ce fel de ortodocşi suntem? Ştiţi ce viaţă păcătoasă duc grecii? Zi şi noapte se distrează si se tăvălesc în păcat. Cum ne va ajuta Dumnezeu să luăm Constantinopolul?
- Există aluat şi el ţine Biserica şi Grecia, a spus Stareţul. Pentru acest aluat Dumnezeu va face ceea ce va face.
- Gheronda, dar oare noi vom vedea lucrurile acestea?
Atunci Stareţul, privind spre Mănăstirea Kutlumuş, de unde cobora un grup mare de închinători, ne-a spus:
- Hai, drum bun! Prea multe v-am spus astăzi.
Şl astfel ne-am luat rămas bun de la Stareţ, plini de bucurie şi de uimire pentru înţelepciunea şi bunătatea sa.

***

Karafeizis Vasile, comandant de brigadă în rezervă, Didimotiho-Evros

[ http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/cuviosulpaisie.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Pe 10 ianuarie 1992, am mers la Colilba Stareţului Paisie şi am avut o discuţie cu el.
- Gheronda, cum vedeţi dezmembrarea Iugoslaviei? L-am întrebat.
- Să nu vă fie frică! Pentru Grecia nu va fi nici o primejdie.
- Ce se întâmplă cu „arcul musulman”?
- Nici de aici nu va ieşi nici o primejdie.
Dar, fiindcă nu am înţeles cuvintele lui şi m-am pus pe gânduri, Stareţul mi-a explicat in continuare că diavolul urmăreşte distrugerea omului, insă Dumnezeu nu îngăduie să se facă aceasta. Dar ce face El? Îngăduie diavolului să facă rău până la un punct, dar numai atunci când din acest rău va ieşi un bine. Apoi a spus că ceea ce a păţit Irakul, va păţi şi Turcia de la o putere aliată şi mai ales de la americani. Îşi va pierde chiar şi prietenii cei mai buni, pe germani.
De asemenea, a spus că in Italia va apărea un nou Musolini, in Germania un nou Hitler, iar Comunitatea Europeană se va dizolva. Comunitatea Europeana, a spus Stareţul, nu are nici o legătură cu America. Statele Unite seamănă cu un război de ţesut care asimileaza peticele, în timp ce în Comunitatea Europeană există interese contrare şi împletite.
- Gheronda, aţi mers vreodată in Turcia?
- Da, am mers. Tatăl meu s-a luptat împotriva teţilor.
- Oare, vom mai merge vreodată acolo?
După această întrebare, Stareţul s-a dus repede în chilia sa şi a adus un carneţel, scris in farasiotă sau turcă, cu proorociile Sfântului Arsenie Capadocianul din 1901 până in 1924. Carneţelul cuprindea evenimentele care se petrecuseră in acea perioadă, precum şi proorocii despre cele ce au să se petreacă. Şi Stareţul mi-a arătat ce e scris despre 1922:

„Anul acesta, patria noastră se va pierde şi vom fi izgoniţi, dar vom merge din nou acolo”.

***

Papatzimos Atanasie, Stavros – Tesalonic

În vara anului 1992 l-am întâlnit pe Stareţul Paisie:
- Gheronda, ce influenţă va avea Comunitatea Europeană asupra Greciei?
- Ascultă! În America au mers oameni din diferite locuri. Fiecare a adus cu el peticul său şi astfel s-a făcut acolo un covor din petice. În Comunitatea Europeana însă, ţările care intră sunt covoare gata ţesute. Iar aceste covoare, oricât ai încerca să le uneşti, niciodată nu se vor putea potrivi. Aşadar, nu te teme urmările nefaste venite din partea Comunltaţii Europene. Ţările Europei niciodată nu se vor putea uni deplin încât să ne poată vătăma.
***

Iconomu Alexandru, general de aviaţie in rezervă, Atena

În martie 1994 l-am întâlnit pe Stareţul Paisie la Mănăstirea Suroti. M-am emoţionat atunci când m-a prins de mână şi când, în ciuda stării lui critice mi-a spus următoarele:
- Tu nu trebuie să te mâhneşti şi să te temi de Turcia, căci ea se va destrăma. O vor destrăma chiar aliaţii ei, în Bosnia se va forma un stat musulman (în acea vreme nu exista acest stat). Dar acest fapt se va întoarce împotriva lor, a musulmanilor, deoarece în acest fel se va crea mai tarziu şi statul Kurd în inima ei (a Turciei).
Şi, fiindcă Stareţul m-a văzut că am căzut pe gânduri, mi-a spus:
- Aşa cum ştii, eu nu citesc ziare. Aceste lucruri le aflu din altă parte…
În timpul discuţiei noastre, monahia care stătea la uşa camerei Stareţului a intrat de doua ori înăuntru ca să-mi aducă aminte că nu trebuie să-l obosesc. De două ori am încercat să mă ridic şi să plec. Dar Stareţul a continuat să mă ţină de mâna. Apoi a scos din traista pe care o avea lângă pat o iconiţă sculptată şi mi-a spus:
- Sa o ai cu tine oriunde vei merge!
Acea întâlnire a fost pentru mine hotărâtoare pentru restul vieţii mele.

***

Ţanopulos Sterghios

În vara anului 1991 l-am zărit pe Stareţul Paisie şi l-am întrebat despre minoritatea musulmană din Tracia. Iar el mi-a răspuns:
- Să nu te temi de nimic! Turcii au coliva pregătită.
- Ce vreţi sa spuneţi?
- La noi in Capadocia, despre cel care era aproape moarte, spuneam că are coliva pregătită.

***

Pursanidis Eftimie

Odată, mă aflam in curtea Colibei Stareţului Paisie împreună cu alţi închinători.
Un preot l-a întrebat pe Stareţ despre evenimentele din Iugoslavia.
El a răspuns că se va vărsa mult sânge, dar Grecia nu va păţi nimic, pentru că o păzeşte Maica Domnului.

***

Mihail

Sunt serdar in Sfântul Munte. În iarna anului 1992 mă aflam la Coliba Stareţului Paisie împreună cu un ofiţer al Aviaţiei de Război. La un moment dat, l-am auzit pe Stareţ spunând:
- Eu nu o să mai fiu ca să mă bucur văzându-te înaintând cu armata greceasca spre Constantinopol.
***

Peloriadis Gheorghe

Părintele Paisie a slujit în armată patru ani şi jumătate in condiţii foarte grele: război civil, ierni grele, foamete. Se rugase lui Dumnezeu ca să-l ajute să nu omoare nici un om. Încă de la începutul serviciului militar l-au rânduit telegrafist. Pentru a putea fi rânduit cineva la această specialitate, trebuia să aibă o „pilă” puternică. La Tripoli, ceilalţi soldaţi îl întrebau:
- Pe cine ai la Statul Major de ai ajuns telegrafist?
- Pe Dumnezeu, le răspundea el.
Comandantul îl iubea mult. Odată, într-o iarnă a fost trimis în permisie în Patra, dar el nu a rămas decât câteva zile şi s-a întors repede la unitate. Iar aceasta a făcut-o din dragoste pentru celălalt transmisionist, căci nu voia să stea singur în zăpadă.

[ http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/siege_constantinople_bnf_fr2691-300x230.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Stareţul Paisie trăia intens problemele naţionale. Desigur, iubea mai mult patria cereasca, căci Sfânta Scriptură spune, „petrecerea noastră este în ceruri” dar iubea şi patria pământeasca, Grecia, care, prin civilizaţia ei, prin limba ei şi prin sfinţii ei, a slujit Biserica Ortodoxa şi a ajutat la păstrarea credinţei ortodoxe şi la propovăduirea lui Hristos. Stareţul de multe ori se referea la diferite evenimente din istoria Greciei, pe care le comenta. Referitor la căderea Imperiului Bizantin, spunea:

„Oare, a vrut Dumnezeu să cadă Bizanţul? Nu. Dar atunci mergeau si luau anafura din biserica cu sabia la brâu. Dacă strămoşii noştri nu l-ar fi mâniat pe Dumnezeu, El nu ar fi ajuns să folosească pedeapsa pedagogică”.

Stareţul nu era de acord cu legea aprobată de guvern, potrivit căreia li se îngăduie martorilor lui Iehova să facă serviciul militar fără să folosească arma. Spunea că această lege îi face pe mulţi să se declare martori ai lui Iehova ca să evite, în felul acesta, folosirea armei şi, dacă este posibil, întreg stagiul militar.
Atunci când uneori se discuta despre proorocia Sfântului Cosma Etolianul, care spune că turcii vor ajunge până la localitatea Hexamilia (lb. greacă = şase mile), că va fi război intre Grecia şi Turcia etc., Stareţul Paisie preciza:

[ http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/st-cosmas-aitolian-216x300.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

- Lumea nu are minte. Şi aşa oamenii sunt astăzi ca nişte legume fierte dacă vor şi auzi despre război, vor muri pe drumuri. In felul acesta insa, se face cale liberă turcilor. Să avem răbdare. In Grecia există cinci localităţi cu acest nume. Hexamilia, despre care vorbeşte Sfântul Cosma Etolianul, nu este localitatea de lângă Corint, de care spune lumea, ci este vorba despre prelungirea cu şase mile a teritoriilor maritime greceşti din Marea Egee. Dacă se va face această prelungire, Turcia va considera aceasta provocare şi pricină de război.
Cu aceste cuvinte, Stareţul Paisie alunga din inimile închinătorilor teama care provenea din tâlcuirea greşita a proorociei Sfântului Cosma, cum că turcii vor ajunge pană la Hexamilia de lângă Corint. La Farasa, Sfantul Arsenie a păzit satul de sălbaticii teţi. Tot astfel şt Sfântul Stareţ, cu rugăciunile şi cuvintele sale, îi însufleţea pe creştini, astfel încât să poată înfrunta lucrurile cu curaj, cu bărbăţie şi cu credinţa in Dumnezeu.
Aş vrea să mă refer şi la legătura Stareţului Paisie cu Stareţul Porfirie. Atunci când se întâmpla să vorbească unul despre celălalt cu o a treia persoana, se exprimau în cele mai frumoase cuvinte, pline de dragoste frăţească. Ne vin in memorie pilde din Pateric şi din alte cărţi asemănătoare, in care diferiţi asceţi purtători de Dumnezeu se lăudau unul pe altul şi trimiteau închinătorii care veneau la ei pentru sfat şi ajutor unul la celălalt. Părintele Porfirie spunea despre Stareţul Paisie:

„Acesta este sfânt”.

Altă dată, când cineva a cerut sfatul Părintelui Porfirie într-o problemă serioasă, el a spus:

„În acest caz, Părintele Paisie din Sfântul Munte sfătuia să facem aceasta”

Odată un fiu duhovnicesc de-al Stareţului Porfirie l-a întrebat pe acesta daca îi dă binecuvântare să-i scrie Părintelui Paisie ca să-i ceară să-l ajute cu rugăciunea.

„Să-i scrii, i-a răspuns Stareţul Porfirie, dar să nu-l oboseşti cu multe cuvinte, ci să-i scrii doar atât: „Părinte Paisie. mă preocupă aceasta. Te rog, fă rugăciune!”

Altă dată, Părintele Porfirie a evitat să-i spună unui fiu duhovnicesc de-al său părerea sa într-o problemă serioasă. Atunci acela şi-a exprimat dorinţa de a merge in Sfântul Munte şi de a-i spune Părintelui Paisie despre această problemă a sa. Dar Părintele Porfirie i-a spus:

„De vreme ce eu nu spun nimic, nici Părintele Paisie nu iţi va spune. Mergi însă la el ca să-i ceri să se roage pentru aceasta şi Dumnezeu va arăta ceea ce este de folos”.

Când a ajuns la Părintele Paisie, acesta i-a spus:

„Ce spune despre aceasta Părintele Porfirie? Eu voi face rugăciune, dar tu vei face .[ http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/DSC00274-225x300.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Părintele Paisie, la rândul său, celor care ştia că sunt fii duhovniceşti ai Părintelui Porfirie, le spunea:

„De ce veniţi la mine, de vreme ce îl aveţi pe Părintele Porfirie? Deşi acum este bolnav, voi să mergeţi la el până când se va însănătoşi şi vă va vorbi. Transmiteţi închinăciune Părintelui Porfirie din partea mea!”

O persoană care s-a învrednicit să-i cunoască pe ambii stareţi, l-a întrebat odată pe Părintele Paisie în curtea chiliei sale, după adormirea Părintelui Porfirie:
- Gheronda, Părintele Porfirie a mers la Cer?
- Dacă Stareţul Porfirie nu a mers la Cer, atunci cine a mers?
***

Vasilidis Stavros, fost comandant al secţiei de poliţie din Sfântul Munte, teolog

Pe Stareţul Paisie l-am cunoscut in 1991 anul când Dumnezeu m-a învrednicit să devin comandantul Secţiei de poliţie din Sfântul Munte Athos.
In luna noiembrie a anului 1991 am coborât de la Careia împreună cu un coleg de al meu la Panaguda. Lângă poarta de la intrare se afla o cutie cu dulciuri, iar deasupra ei o tăbliţă pe care scria: „Este binecuvântare ca să mâncaţi”. Alaturi se afla o cişmea şi câteva căni, pentru ca închinătorii să poată bea apă. Pe Stareţ l-am găsit săpând in grădina. Când l-am văzut, m-am mirat şi mă întrebam în sinea mea cum de găsea timp pentru toate. Adică, să primească lume, să-şi împlinească îndatoririle sale monahale să se roage pentru întreaga lume şi să sape şi grădina…
Când ne-a văzut, ne-a deschis poarta, dar înainte de a ne spune ceva, i-am spus că şi eu eram capadocian de origine. Când a auzit aceasta, faţa lui s-a luminat de bucurie şi m-a privit drept in ochi, căci de obicei, atunci când vorbea cu cineva, privea in jos. Încerca să-şi exprime bucuria pentru un compatriot de-al său care era şi comandant al Secţiei de Poliţie din Sfântul Munte. Îndată ne-a dus în chilia sa. Acolo, Stareţul ne-a servit cu cafea, iar apoi a început să ne vorbească despre Capadocia şi despre credinţa neclintită în Dumnezeu a oamenilor de acolo. El ne apunea că mai demult Capadocia era bastionul Ortodoxiei. Dintr-insa au ieşit mulţi sfinţi. Unul dintre este şi cel care a trăit în zilele noastre, Sfântul Arsenie Capadocianul. După puţin ne-am luat rămas bun şi am plecat.
Odată, au venit in Sfântul Munte trei oameni de vază din străinătate, care auziseră că exista aici un mare ascet cu numele Paisie şi că s-ar putea folosi daca l-ar vizita. Fireşte că pe aceştia îi însoţeam şi eu. Unul dintre ei l-a întrebat pe Stareţ care este părerea lui despre Comunitatea Europeană. Atunci el le-a răspuns:

„A, mă întrebaţi despre Europa? Mă întrebaţi despre Comunitatea Europeana? Sângele este încă foarte cald…”.

La auzul acestor cuvinte toţi au rămas uimiţi căci nu înţelegeam ce voia să spună. După câtva timp, când am mers din nou la Stareţ l-am întrebat:
- Gheronda, ce înseamnă „sângele este încă prea cald”?

[ http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/razboi-mondial.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

- Este foarte simplu. Este oare cu putinţă să existe colaborare între englezi, francezi, germani, austrieci şi italieni atunci când încă mai există oameni care şi-au pierdut părinţii, rudele lor în al doilea război mondial? Este cu putinţă ca aceşti oameni să se unească şi să spună celuilalt „camarade” şi să creadă aceasta? Este cu putinţă să nu iasă la iveală naţionalismul, fie al francezilor, fie al germanilor, fie al englezilor? Aşa că vom avea aceleaşi probleme pe care le-am avut in al doilea război mondial. Este cu putinţă să nu vedem limpede lucrurile care se petrec şi să credem că, de dragul economiei, aceste state vor uita scopurile pe care le-au avut în urmă cu patruzeci – cinzeci de ani? ani? Putem crede, oare, că se vor schimba deodată şi se vor linişti? Încă este foarte cald sângele celui de-al doilea război mondial.
Altă dată, m-am aflat la Coliba Panaguda tot cu nişte personalităţi, de data aceasta greceşti. Stareţul ne-a spus:

„Turcia se va dezmembra. Aceaslă dezmembrare, nouă, grecilor, ne va fi de folos. Atunci ţinuturile noastre vor fi eliberate. La fel şi Constantinopolul, va fi eliberat şi va redeveni oraş grecesc. Biserica Sfânta Sofia se va deschide şi se va sluji din nou in ea”.

Stareţul nu a vrut niciodată să exploateze pe om in durerea sa, adică să primească bani. Cât despre daruri, pe care mulţi închinători încercau să i le lase, el nu primea niciodată absolut nimic. Dacă vreodată se intâmpla să primească ceva de mâncare, o împărţea la închinătorii aflaţi acolo sau îi spunea acelui om ce o aducea să o lase la poarta Colibei ca să o ia ceilalţi închinători.
Odata, am mers la Panaguda împreună cu câţiva închinători. Pe atunci Iugoslavia se afla în război.
- Gheronda, l-au întrebat unii, cum vedeţi lucrurile? Va ajunge războiul până aici? Vom avea probleme? Să plecăm în altă parte? Vom avea război cu Macedonia?
Iar Stareţul, care auzise de multe ori aceeaşi întrebare, a răspuns:
- Nu puteţi să înţelegeţi că nu este cu putinţă să avem război atunci când există război într-un stat vecin?
- Pentru care motiv?
- Să vă explic. Atunci când in casa vecină familia are doi copii care se ceartă între ei, fie cu tatăl, fie cu mama tor, pot oare aceştia să vă deranjeze? Mai întâi vor termina cearta dintre ei şi apoi vor merge la vecin ca să se certe cu el. Ei,până atunci mai este timp. Dai harul lui Dumnezeu nu ne va lăsa să pătimim ceva rău.
Stareţul era întotdeauna foarte realist, iar cele care le spunea nu arătau habotnicie. Era un om care vorbea simplu şi „se adapta” la cel pe care îl avea în faţa sa. De pildă, a spus odată cuiva:

„Bine, acum m-ai văzut, am vorbit împreună, dar problema este a ta. Tu trebuie să o rezolvi, cu ajutorul harului lui Dumnezeu şi cu ajutorul duhovnicului tău”.

***

Lamaris Dimitrie, Pafos, Cipru

În noiembrie 1992 l-am întâlnit pe Stareţ pentru prima şi ultima oară. După ce a discutat puţin cu prietenul meu, Părintele Paisie l-a luat de mână, s-a aşezat lângă uşa Colibei şi, intorcându-se către mine, imi spuse:

„Vino, Dimitrie, ca să discutăm!”

Când i-am spus că după şapte ani de căsătorie încă nu dobândisem nici un copil, el m-a lovit pe spate şi mi-a spus zâmbind:

„Arhanghelul Mihail a ascultat cererea ta şi a soţiei tale şi îţi va aduce darul. A căutat, fiul meu, spre durerea şi necazul tău. Dar să iei aminte că ai făgăduit să pui copilului numele lui. Va fi copilul tău, chiar dacă nu va fi din sămânţa ta. Arhanghelul vrea numele, iar tu copilul. Ţi-l va aduce, fiul meu, ţi-l va aduce”.

Întorcându-mă în Cipru, am spus asta soţiei mele. Când a auzit cuvintele Stareţului, ea a zâmbit ,deoarece discutaserăm mai înainte si despre posibilitatea înfierii unui copil.
Nu după mult timp, preotul parohiei noastre şi al catedralei mitropolitane din Pafos a înfiat o fetiţă foarte frumoasa şi deşteaptă. Când am aflat, am alergat îndată să-l întâlnesc şi, făra să mă gândesc la cuvintele Părintelui Paisie, i-am spus că vreau şi eu să înfiez un copil. L-am intrebat deci dacă vreo rudă de-a sa din Grecia ar fi putuţ să ne ajute şi pe noi. Atunci el a zâmbit şi, lovindu-mă pe spate, mi-a spus:

„Are grijă Dumnezeu…”

După câteva zile, a venit la noi acasă strigând: Dimitrie, Dimitrie, unde este Maria (soţia mea)? Vreau să vă vorbesc. Am găsit un copil pentru înfiere. M-au înştiinţat de la Mitropolie. Era pentru mine, dar eu am deja o fată, Vreţi să-l înfiaţi? Mitropolitul cunoaşte acea familie şi s-a gândit la voi. Auzind toate acestea, eu şi cu soţia mea am rămas fără glas. Atunci privirea mi-a căzut pe icoana Arhanghelului Mihail şi, fără să-mi dau seama am şoptit: Îţi mulţumesc!
La o săptămână de la naşterea copilului l-am adus la noi acasă şi pe 7 noiembrie, in ajunul praznicului Sfântului Arhanghel Mihail, l-am botezat, punându-i numele Mihail. Bucuria pe care am simţit-o, atât eu, cât şi soţia mea, nu se poate descrie. Atunci mi-am adus aminte de cuvintele Părintelui Paisie. Pentru aceasta, îi mulţumesc atât lui cât şi Sfantului Arhanghel Mihail, pentru care am simţit o deosebita evlavie. Băiatul meu, Mihail, are acum unsprezece ani şi este foarte vioi şi deştept. Întorcându-mă acum la discuţia avută cu Stareţul Paisie, îmi amintesc că m-a întrebat despre Cipru. Apoi m-a liniştit, spunându-mi:

„Va veni timpul când Ciprul se va elibera. Va trece prin nişte greutăţi, dar în cele din urmă va fi iarăşi stat ortodox”.

Când l-am întrebat despre nenumăratele provocări venite din partea turcilor, Stareţul m-a prins de umeri şi mi-a spus

„Nu te nelinişti, fiul meu, eu voi pleca în curând, căci toţi suntem trecători, dar voi privi de sus Turcia se va împârţi în trei-patru părţi. Deja a început numărătoarea inversă. Noi ne vom lua ţinuturile noastre, armenii pe ale lor, iar kurzii pe cele ale lor. Acestea se vor petrece nu acum, dar în curând, când va trece această generaţie care guvernează acum Turcia şi va veni un nou guvern la conducere. Atunci Turcia se va destrăma. Foarte curând, rugăciunile care se fac in catacombe se vor face deasupra, pe pământ. (Aici Stareţul se referea la creştinii în ascuns din Turcia). Toate acestea le vei vedea, fiul meu. Numai să existe credinţa şi nădejde în Dumnezeu. Mulţi se vor bucura. A venit timpul să se petreacă toate acestea”.

Când l-am întrebat dacă Grecia va pătimi ceva rău, ei mi-a spus că vor exista unele probleme însă neînsemnate, şi că multă lume care acum este indiferentă se va întoarce atunci la Biserica Ortodoxă.

„Să nu ne neliniştim pentru Grecia”, spunea el.

Când am plecat de la Colibă, Stareţul mi-a spus;

“Să mergi cu binecuvântarea Maicii Domnului! Şi să nu te nelinişteşti! Cipru va fi eliberat in curând, iar Turcia se va dezmembra. Numai să ai nădejde şi credinţă în Dumnezeu, Hai, fiul meu, mergi cu bine.”

***

Zurnazoglu Nicolae, ofiţer in rezervă

În iulie 1992, ca aghiotant al Diviziei 113 (Aeroportul militar din Tesalonic), am organizat un pelerinaj în Sfântul Munte cu şaptezeci de ofiţeri şi printre altele, am vizitat şi Coliba Stareţului Paisie. Acolo am început  discutăm diferite probleme naţionale. La un  moment dat l-am întrebat pe Stareţ:
-  Gheronda, cum vedeţi problema Macedoniei?
- Oricare soluţie se va da, pe termen lung va fi în folosul grecilor. De câinele care latră in spatele au­tobuzului să nu vă temeţi, căci nu muşcă.
-  Gheronda, vom lua înapoi Constantinopolul?
- Englezii şi americanii ne vor ceda Constantinopolul, nu pentru că ne iubesc, ci pentru că aceasta va fi in interesul lor.
- Când vom lua Cetatea, o vom păstra şase luni?
- Nu, fiul meu, ci pentru totdeauna.
- Vom trăi oare aceste evenimente?
- Desigur că le veţi trăi!
Atunci am inceput să mă întreb în sinea mea dacă, într-adevăr, este cu putinţă să se întâmple aceasta. Stareţul însă a priceput gândul meu şi mi-a spus:
-  Bunul Dumnezeu a luat „şurubelniţa” şi a ră­sucit puţin „şurubul” în capul lui Gorbaciov. Aţi văzut ce s-a întâmplat!
În august 1992, Stareţul m-a întrebat despre un accident aerian militar. Într-adevăr, pe data de 22 ianuarie 1987 un avion de război care avea la bord doi piloţi se prăbuşise in Marea Egee. Părintele Paisie mi-a pus această întrebare, deoarece primise în mai multe rânduri scrisori de la rudele unuia dintre piloţi, în care ei susţineau că cei doi piloţi se află prizonieri în Turcia. Şi aceasta, pentru că avionul se prăbuşise lângă graniţa cu Turcia. Am cercetat, aşadar, cazul şi am aflat că cei doi piloţi erau morţi. L-am înştiinţat apoi despre aceasta pe Stareţ. După câtva timp, un ieromonah aghiorit mi-a spus că, într-o discuţie cu Stareţul Paisie, acesta i-a mărturisit că s-a rugat pentru cei doi piloţi, după care a primit înştiinţare de la  Dumnezeu că cei doi se află în loc de odihnă. După o vreme, am mers la Stareţ împreună cu un prieten de-al meu, colonel de aviaţie, şi i-am mărturisit neliniştea mea legată de cele pe care le fac guvernanţii in patria noastră. Atunci Stareţul mi-a spus:
- Nu te teme! Dumnezeu nu va îngădui să se facă rău, dar se vor petrece unele lucruri şi vor face unele făgăduinţe care nu vor putea fi explicate din punctde vedere logic. Atunci lumea se va scârbi de ei şi vor căuta să-i răstoarne. Aşa cum un balon se umfla şi deodată se sparge, tot astfel vor plesni şi aceştia. Nu pot să vă spun mai multe.
Apoi mi-a prins mâna şi m-a liniştit, spunându-mi:
-  Maica Domnului şi sfinţii noştri ne ajuta foarte mult. Care ţară are sfinţii pe care îi avem noi? Alaska?
Când Stareţul mi-a descoperit ceva din viaţa mea personală, eu m-am împotrivit. exprimându-mi o pă­rere contrară. Atunci Stareţul „a tunat şi a fulgerat”, spunându-mi:
- Acestea pe care ţi le spun nu sunt cuvintele mele nici nu le citesc prin ziare şi nici nu le aflu de la televizor. Ştii cine mi le spune!
Îndată mi-am revenit şi, plin de căinţă, i-am făcut metanie, cerându-i iertare. Prin aceste cuvinte, mi-a spulberat orice îndoială şi am înţeles că cele pe care le spunea erau rezultatul descoperirii dumnezeieşti.
În luna mai a anului 1994, l-am vizitat la Mănăstirea de la Suroti şi i-am dat o scrisoare de-a mea personală. La un moment dar, mi-a spus:
- De ce zboară atât de multe avioane militare?
Atunci i-am explicat că aceasta se întâmplă pentru că echipajele de zbor fac instrucţie cu aceste avioane. Dar şi pentru că sunt chemate să-i intercepteze pe turci, care zilnic depăşesc graniţele maritime şi ne ameninţă.
- Ai să vezi ce o să păţească turcii! Mi-a spus Stareţul. Vor primi o palmă puternică de la Dumnezeu!
Şi, în timp ce îmi spunea acestea, privea undeva în cer. Cu siguranţă că trăia cele pe care mi le spunea.

***

MAVROKEFALOS ANESTIS, profesor de educatie fizica, Alexandropolis

De origine sunt din Capadocia, iar bunica mea este chiar din Farasa, satul in care s-a nascut Parintele Paisie. Cealalta bunica a mea este din Cezareea. Avem asadar radacini comune cu Staretul Paisie. Fiindca oamenii din acele parti sufera mult, mai ales acum cand se afla sub ocupatia turceasca, il intrebam mereu pe Staret ce se va intampla cu Turcia si cu elenismul. Odata, am mers la Staret impreuna cu un prieten de-al meu. Cand am ajuns acolo, l-am intrebat:
- Gheronda, suntem din Alexandropolis. Oare ne va prinde si pe noi furtuna?
- Asculta! Turcii nu vor intra in Alexandropolis. Vor face Greciei numai o provocare, depasind granitele maritime. Noi insa vom suferi de foame. Aceasta furtuna va dura cateva luni de zile.
- Gheronda, cum imi voi da seama ca razboiul se apropie?
- Cand vei auzi la televizor de mutarea granitelor maritime, atunci va veni si razboiul.
- Si care state vor participa la acest razboi?
- Asculta, dupa provocarea turcilor, rusii vor cobori in stramtori, dar nu ca sa ne ajute pe noi. Ei vor avea alte interese. Insa, fara sa vrea, ne vor ajuta pe noi. Atunci turcii, ca se apere stramtorile, care au importanta strategica, vor concentra acolo si alte forte. Pentru aceasta vor retrage trupele din teritoriile ocupate. Atunci celelalte tari ale Europei, Anglia, Franta, Italia si inca cinci-sase state ale Uniunii Europene vor vedea ca Rusia va ocupa teritorii si isi vor spune: “Nu mergem si noi acolo ca sa luam niste teritorii?” Toti insa vor dori “partea leului”. Si astfel vor intra si europenii in razboi.
- Noi ce vom face? Armata greceasca va lua parte la acest razboi?
- Nu. Guvernul va hotari sa nu trimita armata. Trupele grecesti vor pazi doar granitele. Faptul ca ele nu vor lua parte la acest razboi va fi pentru noi o mare binecuvantare a lui Dumnezeu. Caci cei care vor participa la razboi se vor pierde... Atunci, fiindca grecii se vor infricosa, multi se vor intoarce la Biserica, la Dumnezeu si se vor pocai. Si, pentru ca va exista pocainta, grecii nu vor pati nimic rau. Dumnezeu se va milostivi de Grecia, deoarece lumea se va intoarce catre Biserica, catre monahism si vor incepe sa se roage. Multi turci se vor boteza crestini. Atunci imparatul Constantin va mijloci ca orasul Constantinopol sa fie dat grecilor. Acest imparat este evlavios, este bun.
-  Gheronda, ne vor da Cetatea Constantinopolului noua?
- Ne-o vor da nu pentru ca vor voi, ci pentru ca aceasta solutie va servi intereselor lor. Dar acestea pe care ti le spun acum sa nu le spui nimanui, caci te vor cerde nebun. Pentru ca acum inca nu a venit timpul pentru acestea.
Aceasta discutie cu Staretul a avut loc în 1991, când înca slujeam în armatã..
Altã datã, Staretul mi-a spus: Guvernarea cetãtii de cãtre greci va fi atât militarã cât si politicã.
Am cunoscut trei ofiteri care merseserã la Staret. Unul dintre ei mi-a spus:

“Staretul Paisie mi-a spus cã voi fi conducãtorul unitatii militare din Constantinopol”.

Celorlalti doi însã nu le-a spus nimic.
Odatã un grup de închinãtori a mers la Staret. Unul dintre ei studia arhitectura la Politehnica din Xanthi. La un moment dat, Staretul s-a întors cãtre el si i-a spus, desi îl vedea pentru prima oarã.

“Tu, ca arhitect, vei participa la construirea Cetatii, deoarece Constantinopolul va fi construit din nou”.

Aceasta a spus-o arãtându-l cu degetul în fata tuturor. Apoi s-a întors cãtre mine si mi-a spus:

“Si tu Anestis, vei merge în cetate. Amândoi veti merge – si a aratat catre mine si prietenul meu – dar cu alt scop”.

Însa nu mi-a aratat scopul. Dupã aceasta, mi-a venit dorinta de a învãta limba turcã. Altã datã, când am mers la Panaguda, s-a întâmplat sã fie acolo un fost musulman din Tracia. L-am luat de-o parte si l-am întrebat:
- Tu cum de ai venit la Staret?
- Pãrintele Paisie a sãvârsit o minune foarte mare cu noi si s-a îngrijit sã ne botezãm.
Într-o altã vizitã la coliba Staretului, l-am gãsit iar acolo pe musulman, care se numea Stravos. Atunci Staretul ne-a descoperit din nou cele ce se vor petrece cu Constantinopolul. Când Pãrintele Paisie ne-a spus cã Grecia va suferi de foame, domnul Stravos l-a întrebat:
- Gheronda, sã pãstrez un sac de fãinã ca sã pot trece acea perioadã grea si sã nu flãmânzeascã copii?
- Nu. Sã nu pãstrezi, deoarece vecinul tãu va avea fãinã si iti va da si tie.
Si astfel, Staretul a proorocit cine va fi cel care îl va ajuta pe domnul Starvos îm perioada de foame. Aceasta desigur, va fi la tara, noi însã, care trãim la orase, vom fi mai sãraci. De aceea, Staretul ne spunea:

“Sã aveti un teren mic si sa-l cultivati! Astfel veti putea ajuta pe altii care nu vor avea ce sã mãnânce”.

***

Gotis Dimitrie, locotenent-colonel al Aviatiei de Razboi

La inceputul anilor ’90 am mers la Manastirea Sfàntului Ioan Teologul de la Suroti, unde, impreuna cu alti credinciosi, am luat binecuvantarea fericitului Staret Paisie. In primavara anului 1993 am mers din nou la Suroti impreuna cu alti doi ofiteri. In timp ce asteptam ca sa ne vina randul, a venit o monahie si m-a intrebat daca sunt ofiter. Cand i-am raspuns ca da, ea mi-a spus: “Staretul vrea sa va vada pe toti trei deosebi”. Si indata am fost condusi intr-o camaruta unde se afla Staretul.
Dupa ce am luat binecuvantare de la el, Parintele Paisie ne-a intrebat:
- Dimitraki, ai vazut vreodata in viata ta o minune?
-  Da, Gheronda.
-  Ia spune-ne-o si noua ca sa o auda si colegii tai!
- Eram comandantul unei companii si ma aflam pe aeroportul din Levkosia (Cipru) intr-o incursiune militara. Era data de 20 iulie 1974 cand turcii incepusera deja sa atace Ciprul. Deodata, in fata masinii noastre, la o distanta de cincizeci de metri, a cazut o bomba, ce cantarea aproximativ o jumatate de tona. Cu toate acestea, nu am patit nimic.
- Nu asta, Dimitraki, i-a spus Staretul. Spune-o pe cealalta! Ce ai spus soldatilor tai?
- Dupa primul armistitiu, am inceput sa trag asupra turcilor, deoarece acestia incepusera sa inainteze. Indata insa, comandantul mi-a ordonat sa ma retrag din fata turcilor. Asadar, m-am intors in unitatea mea, care se afla in partea vestica a aeroportului din Levkosia. Atunci am vazut ca terenul dimprejurul unitatii mele, care se intindea pe o suprafata de opt sute – o mie de metri patrati, era ars si plin de gropi din pricina bombelor ce fusesera aruncate de avioanele inamice de la o inaltime de zece mii de picioare. Dar pe terenul unitatii mele nu cazuse nici macar o singura bomba, asa ca nu aveam nici un ranit. Atunci am adunat toti soldatii mei si le-am spus: „Nu va temeti! Nici unul dintre noi nu va pati nimic, deoarece mana lui Dumnezeu este deasupra unitatii noastre!”

-  Aceasta voiam s-o aud, Dimitraki! Spuse Staretul

.[ http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/acoperamantul-md-202x300.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

- Pe data de 20 iulie 1974, am continuat eu, la ora 8.30 dimineata, inaintea artileriei noastre a cazut o bomba de sapte sute cincizeci de livre, dar nu a explodat, ci s-a rostogolit cinci sute de metri, dupa care s-a oprit in picioare la o distanta de zece metri de o echipa de optzeci de ofiteri ce voiau sa se inroleze. In dimineata acelei zile, artileria noastra doborase doua avioane militare turcesti. De aceea, tu rcii si-au aruncat apoi bombele de la o inaltime de zece mii de picioare. Pe data de 21 iulie am inceput din nou atacul de artilerie impotriva turcilor. Deoarece nu mai dormisem douazeci si patru de ore, m-am intins putin sa ma odihnesc. Atunci am vazut in vis o femeie imbracata in negru venind spre mine si spunandu-mi: „Trezeste-te! Nu veti pati nimic, dar turcii vor intra in Cipru”. Deoarece unitatea noastra pricinuise pierderi grave in randul turcilor, acestia au promis o suma de cincizeci de mii de lire cipriote celui care avea sa ma predea lor viu sau mort. Pe data de 22 iulie turcii au propus sa inceteze atacul aerian, cu conditia ca noi sa-l incetam pe cel de artilerie.
Continuand apoi discutia cu Staretul Paisie, l-am intrebat despre turci. Atunci el mi-a raspuns ca turcii isi au „coliva pregatita”. Ca va veni o putere – nu mi-a precizat-o – care va ocupa Turcia. O treime din populatie va fi ucisa, o treime se va retrage in adancurile Asiei, iar cealalta treime se vor boteza crestini ortodocsi. Inainte de aceasta, va avea loc o ciocnire intre trupele turcesti si cele grecesti, dupa care turcii vor ocupa, temporar, doua insule grecesti.
- Dar eu, a continuat Staretul, nu voi trai pana atunci ca sa vad aceste lucruri.
- Gheronda, l-am intrebat eu, ce se va intampla cu Macedonia?
- Acest stat este o harababura. Sa nu te preocupe aceasta!
Apoi l-am intrebat pe Staret despre o problema familiala:
- Gheronda, fiul meu s-a logodit cu o fata si se pregateau sa se casatoreasca. Dar fata, deoarece nu se simtea curata fata de el, din punct de vedere moral, a stricat legatura.
Atunci Staretul s-a ridicat in picioare, si-a facut cruce si mi-a spus:
- Spune-i lui Grigore, fiul tau, sa nu priveasca inapoi, pentru ca aceasta fata avea sa-l lase singur cu doi copii. Eu o voi ruga pe Maica Domnului ca sa-i scoata in cale o fata buna.
Si intr-adevar, asa s-a intamplat.
***

Monah aghiorit

In vara anului 1991 am mers la chilia Panaguda impreuna cu niste colegi de-ai mei, politisti. Acolo l-am intrebat pe Staretul Paisie despre diferite subiecte nationale si mai ales despre nenumaratele provocari venite din partea turcilor. Atunci el ne-a raspuns:

“Turcii ne vor lovi dar Grecia nu va suferi prea mult. Nu va trece mult timp dupã atacul turcilor si rusii îi vor lovi pe turci si îi cor cãsãpi.
Asa cum rupi o coalã de hârtie tot asa va fi sfâsiatã Turcia. O treime din turci vor fi ucisi, o treime se vor încrestina, si o treime va merge în adâncurile Asiei. Folosirea apelor Eufratului de cãtre turci pentru irigatii va fi o preînstiintare ca a început pregãtirea marelui rãzboi care va urma.
Dupã destrãmarea Turciei, Rusia, va continua rãzboiul pânã va ajunge în Golful Persic si îsi va opri trupele lângã Ierusalim. Atunci puterile occidentale îi vor soma pe rusi si le vor da 6 luni. Rusia însã nu-si va retrage trupele si atunci puterile occidentale vor începe sã aducã trupe pentru ai ataca pe rusi.
Rãzboiul care va izbucni va fi mondial si in cele din urmã vor pierde rusii. Se va vãrsa mult sânge. Marile orase vor deveni ruine. Dar noi, grecii, nu vom participa la acest rãzboi. Toti cei din jurul nostru se vor sfâsia unii pe altii, însã noi vom sta de-o parte.”

A doua întâlnire a fost in vara anului 1992. Pe atunci eram încã politist. Am întrebat iarãsi despre problemele nationale si am primit acelasi rãspuns. Când am plecat Staretul mi-a spus: “Ei, stai aici! Unde mergi? Aici vei rãmâne”. Stia ca mai târziu aveam sã devin monah.
***

Antim Nicolae, Levkosia, Cipru

In luna septembrie a anului 1988 am mers la Panaguda impreuna cu un prieten de-al meu, Harambidis Iacov. Acolo Staretul Paisie ne-a primit cu bucurie.

„Sunteti din Cipru, ne-a spus el. Esti fratele parintelui Ioanichie de la Manastirea Dionisiu. Stiu ce vreti sa ma intrebati. Cipru va fi izbavit, caci este acoperit de rugaciunea a douasprezece suflete. Multe dintre ele se afla in Sfantul Munte. Grecia va plati”.

***

Atanasie Rakovalis, Tesalonic

[ http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/ag-arsenios-kappadokis-geron-paissios-201x300.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Staretul Paisie ne-a adus odata un caiet in care avea scrise unele proorocii ale Sfantului Arsenie Capadocianul. In ele, Sfantul descoperea evenimentele de la 1923 si spunea ca grecii se vor intoarce in Capadocia.
Apoi Staretul ne-a spus ca, in afara de faptul ca armenii si kurzii isi vor intemeia stat, va cadea si holera peste Turcia si ii va decima.
Alta data, Parintele Paisie ne spunea:

„Din ceea ce am observat, raul tine pana la trei generatii, nu mai mult. Si aceasta pentru ca sa ramana putin aluat si sa se plamadeasca societatea. Acelasi lucru s-a intamplat si cu Rusia. Inca nu au trecut trei generatii si a inceput deja intoarcerea la traditie. Nepotii invata traditia de la bunici. Exista, asadar aluat. Si evreii au stat in robie in Babilon tot trei generatii. In fìecare caz Dumnezeu pastreaza putin aluat. In Rusia poti sa vezi acum ca au inceput sa ingaduie multe lucruri legate de credinta. Au putrezit mrejele, nu mai pot subjuga poporul”.

(…)

***

Staretul Ioachim, Schitul Proorocul Ilie, Sfantul Munte

Consider o mare binecuvantare faptul de a spune si eu cateva cuvinte sarace despre Staretul Paisie, acest mare sfant al epocii noastre.
Despre Parintele Paisie am auzit mai demult, inca de cand eram predicator la mitropolia Kavalei si ma minunam de cele auzite. Ma intrebam cand va veni acea clipa binecuvantata ca sa-l cunosc si eu. Parin­tele Maxim de la Manastirea Iviron mi-a fost multi ani duhovnic. Pe acest om simplu, care a slujit multi ani la icoana Maicii Domnului – Portarita, l-am intrebat:
- Gheronda, ce aveti sa-mi spuneti despre Parin­tele Paisie?
- Vine aici adeseori si vorbim. Este un diamant duhovnicesc. Sa mergi sa-l cunosti, caci te vei folosi foarte mult.
Alta data a venit la mine un functionar ce lucra la biroul guvernatorului Sfantului Munte. Era foarte suparat.
-  Gheronda, imi spuse el, vreau sa-ti spun ceva care m-a mahnit foarte mult. Au venit in Sfantul Munte trei mitropoliti din Serbia, care au studiat in Grecia, au mers la Parintele Paisie si i-au spus ceva inadmisibil. In timp ce discuta cu ei, Parintele Paisie le-a spus ceva despre Marea Egee, dar ei l-au contrazis:

„Sa nu o numiti voi, grecii, Marea Egee, ci Marea Alba, pentru ca nu este a voastra, ci apartine tuturor popoarelor balcanice”.

- Nu mai spune, fiul meu! Nu pot sa cred aceasta. Voi merge chiar eu sa-l intreb pe Parintele Paisie”.
Pe unul dintre mitropoliti il cunosteam personal. Am plecat, asadar la Panaguda ca sa-l intreb pe Staret despre aceasta. Am ajuns cu greu la Coliba, deoarece era multa zapada si de multe ori m-am afundat in ea. Cand am ajuns acolo, l-am vazut pe Staret discutand in curtea Colibei cu Parintele Pavel de la Manastirea Lavra. Cand m-a vazut, Parintele Paisie m-a imbratisat si mi-a spus: „Bine ai venit, Parinte Ioachim!” Atunci mi-am spus in sinea mea: „Doamne miluieste! Nu cumva Parintele Pavel m-a vazut mai devreme si i-a spus Staretului Paisie numele meu?”
- Gheronda, i-am spus eu Parintelui Paisie, te voi retine numai doua minute. Te rog sa ma ierti pentru intrebarea pe care ti-o voi pune. Au venit aici trei mitropoliti sarbi si ti-au spus sa numim Marea Egee Marea Alba si ca ea apartine popoarelor balcanice?
Atunci Staretul s-a intors si mi-a aratat un tarus cazut la pamant.
- Vezi acest tarus? M-a intrebat el. Cu acesta i-am fugarit. Le-am spus sa plece si sa nu mai vina aici. Sa-mi spuna mie ca Marea Egee nu este a noastra! Nu numai Marea Egee este a noastra, ci si toate tinuturile pe care le locuiesc ei.
Auzind acest raspuns, am prins curaj si, indemnat de dragostea mea pentru patrie, i-am spus Sta­retului:
- Gheronda, unii greci gresesc atunci cand spun „tinuturile pierdute”. Sa-i sfatuiti sa spuna „tinuturile robite” sau „tinuturile neeliberate”.
Atunci Staretul s-a luminat la fata si, plin de bucurie, m-a imbratisat din nou. Atat de mult isi iubea patria! Cand imi aduc aminte chipul sau care stralucea, ma umplu de emotie.
- Iti multumesc mult, imi spuse el, ca vorbesti astfel. Putini greci accentueaza acestea. Intr-adevar, nu tinuturile sunt pierdute, ci pierduti sunt cei care spun acestea.
De atunci am inceput sa vorbesc tuturor despre Parintele Paisie. Oriunde ma aflu, nu incetez sa vor­besc despre el. Cartea pe care a scris-o Parintele Isaac despre Staretul Paisie am citit-o la masa. Undeva in aceasta carte se face referire la intalnirea aceasta pe care am avut-o cu Staretul. Dintr-o suta de oameni care veneau in Sfantul Munte in fiecare zi, optzeci mergeau la Parintele Paisie. Si aceasta pentru ca Sta­retul le spunea lucruri foarte folositoare. Acest magnet duhovnicesc ii atragea pe toti.

[ http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/IGP6343-199x300.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Cand am mers la Suroti si am ingenuncheat la mormantul sau, am simtit ca imi vorbeste din nou, asa cum l-am auzit vorbindu-mi si prima data la Panaguda. Foarte multi oameni care s-au inchinat la mormantul sau mi-au marturisit ca au simtit binecuvantarea Staretului si ca indata dupa aceasta li s-au rezolvat problemele. El nu este un monah simplu si virtuos, ci un mare sfant al zilelor noastre. Cred ca nu vor trece multi ani si Patriarhia Ecumenica il va declara oficial sfant. In inima mea, el este deja sfant. Il iubesc mult si simt multa evlavie pentru el. Uneori, cand intalnesc vreo greutate, il chem in ajutor. „Parinte Paisie, ii spun, ajuta in cutare problema nationala sau in cutare problema aghiorita!” Si vad mult ajutor.
(…)
Inainte de a incheia, vreau sa mai adaug ceva despre acest om sfant. La cateva zile dupa ce l-am intalnit pe Parintele Paisie, am vorbit cu Parintele Pavel de la Marea Lavra. El mi-a spus ca, in timp ce urcam spre Panaguda, Staretul Paisie se-ntorcea adeseori catre carare si spunea: „Vine Parintele Ioachim. Vine Parintele Ioachim”. Acestea le spunea fara sa ma vada si fara sa fi fost iìnstiintat de venirea mea. Cum sa nu propovaduiesc tuturor ca am intalnit un sfànt si ca intalnirea mea cu el a fost o minune? Pa­rintele Paisie iubeste patria noastra si Sfantul Munte, care se numeste astfel nu pentru alt motiv, ci pentru sfintii pe care i-a nascut. In toata lumea un singur munte este sfant. Sfantul Munte este si va fi „atelierul” sfinteniei. Amin.
***

Fotiadis Omiros, functionar al Sfantului Munte

Parintele Paisie spunea ca Bizantul a inceput sa faca Sfantul Munte, dar acum a venit timpul ca Sfantul Munte sa refaca Bizantul. „Cand ii vei vedea pe turci, spunea Staretul, construind bisericile noastre, sa stiti ca o fac ca sa mergem noi acolo”. In anul 1992, cand am auzit aceasta, nu puteam sa inteleg cum se va putea intampla asa ceva, dar nici nu am indraznit sa-l contrazic pe Staret. Dar in anul 2000 am mers in Imvros, la biserica Sfìntilor Teodori, unde ieromonahul Pavel, pe atunci egumen al Schitului „Sfantul Andrei” din Sfantul Munte Athos, intretinea icoane si obiecte. Atunci s-a intamplat sa se afle acolo si ministrul culturii al Turciei, care a spus ca vrea ca de Pasti sa fie trase clopotele de la acea biserica. Tot astfel, intr-o vizita de-a mea in Mira Lichiei, m-am intalnit cu primarul acestui tinut, care mi-a spus ce biserici se repara acolo. Acelasi lucru l-am auzit de la inca sase sau sapte persoane foarte influente din diferite orase ale Turciei, precum Aivali, Smirna si altele. Se vede ca aceasta s-a intamplat ca sa mi se spulbere necredinta de mai inainte. Acum mai mult de saizeci de biserici din Turcia sunt reparate chiar de catre turci pentru scopuri turistice. Astfel de reparatii am vazut facandu-se si in orasul Procopi, unde a trait Sfantul Ioan Rusul. In unele biserici, unde merg multi greci, s-a dat de catre primarii acelor orase permisiunea de a savarsi Sfanta Liturghie, asa cum este cea de la Panaghia-Sumela. Turcii fac toate acestea numai si numai pentru a lua bani de la turistii care merg sa vada aceste biserici. Si astfel, dupa ani de zile a inceput sa se implineasca proorocia Staretului Paisie”.

(Extrase din: Nicolae Zurnazoglu,Cuviosul Paisie Aghioritul. Marturii ale inchinatorilor, Editura Evanghelismos, 2006)

[ http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/zurnazoglu_nicolae-cuviosul_paisie_aghioritul_marturii_ale_inchinatorilor.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

NOTA:
In discutia cu pelerinul din Cipru, Cuviosul Paisie spune la un moment dat:

Acestea se vor petrece nu acum, dar în curând, când va trece această generaţie care guvernează acum Turcia şi va veni un nou guvern la conducere.

In acel timp, inceputul anilor ’90, guvernul Turciei era alcatuit din forte politice laice. Armata supraveghea indeaproape orice apropiere a partidelor politice de islamism si a generat mai multe lovituri de stat. Ultima din ele a avut loc chiar in 1997, primul ministru Erbakan, acuzat de vagi tendinte islamiste, fiind inlaturat de la putere.

[ http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/10/Erdogan-Ataturk.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

In 2002 alegerile sunt castigate de partidul conservator AK (Dreptate si dezvoltare) condus de fostul primar al Istanbulului (Constantinopol) Recep Erdogan. AK-ul condus de Erdogan va castiga alegerile urmatoare, atat cele parkamentare cat si cele prezidentiale si incepe sa duca o politica din ce in ce mai “islamista” sau chiar, cum spun unii observatori, “otomana.”
De aceasta data Armata, gardianul secularismului in Turcia, nu mai da lovituri de stat, ci este supusa unui masiv proces de epurare:(scandalul Ergenekon), in care zeci de generali si de membri ai Statului Major sunt aruncati in inchisoare, acuzati de complot si de pregatire a unei lovituri de stat. Practic, avem toate motivele sa identificam in guvernul Erdogan acea schimbare de generatie de care vorbea Cuviosul Paisie. Cu siguranta, venirea la putere a AK a schimbat fundamental Turcia si rolul armatei. Efectele acestei schimbari se vad cu ochiul liber…
In ceea ce priveste descrierea profetica a modului in care incepe conflictul dintre Turcia si Grecia, acesta seamana foarte mult, trebuie sa o recunoastem, cu evolutiile recente din zona:

• GRECIA SI RUSIA sustin Ciprul. REPLICA TURCIEI
  
• “Hiliarmenul in apele grecesti”? Noutati despre TENSIUNILE TURCIA – CIPRU – GRECIA si despre PREGATIRILE MILITARE ALE RUSIEI (video)
  
• DETERMINAREA TURCIEI, PUSA LA INCERCARE. Turcia va incepe propriile exploatatii in apele teritoriale disputate cu Cipru
  
• SPRE UN RAZBOI TURCIA – GRECIA? “Intamplator”, Rusia a inceput niste exercitii militare de amploare
  
• TURCIA AMENINTA CU INGHETAREA RELATIILOR CU U.E. PE MOTIV DE… CIPRU! Imperiul Otoman renaste? Cuviosul Paisie: “Turcii isi au coliva pregatita”
  
• NORI DE FURTUNA IN ORIENTUL MIJLOCIU. Noul Imperiu Otoman – sau ambitiile Turciei/ TENSIUNILE ESCALADEAZA IN CHESTIUNEA CIPRIOTA: Turcia vs Cipru si Israel

• CIPRU, SCANTEIE A RAZBOIULUI MONDIAL? Turcia, Grecia si Israel, angrenate intr-un posibil conflict asupra apelor teritoriale ale Ciprului: PROFETII ANTIHRISTICE ALE NEOPROTESTANTILOR, MESIANISM IUDAIC SI VIZIUNEA ORTODOXA ASUPRA CONFLICTULUI

[ http://3.bp.blogspot.com/__K3uo7ylakY/SddGR8jm96I/AAAAAAAAA_o/OA9sBigvAJI/s400/Parintele+Josif+de+la+Vatoped.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Profetiile lui Gheronda Iosif Isihastul (Vatopedinul):

Părintele Iosif: Ne bucuram sa va primim. Aveti respectul nostru profund si cele mai bune urari din partea noastra.

Un pelerin: Multumim, parinte, ca ne-ati primit. Vremurile in Rusia, acum, sunt pe de o parte teribile si pe de alta parte complexe.

Părintele Iosif: Noi ne rugam ca poporul rus sa se intoarca la starea sa naturala, care a existat inaintea distrugerii, pentru ca avem radacini comune si punem la inima situatia in care se afla poporul rus.

Un pelerin: Exista multe suferinte, desigur. Dependenta de droguri este agresiva. Exista o stare de degenerare a natiunii noastre.

Părintele Iosif: Lucrurile sunt acum intr-o stare de deteriorare – conditie care in momentul de fata este comuna pentru lumea intreaga. Si ca urmare a acestei conditii va incepe mania lui Dumnezeu. Am atins limita. Si acum se va intampla ceea ce Dumnezeu, in mila Sa, a indurat. El acum va pedepsi aspru, datorita dreptatii sale, pentru ca a venit timpul pentru aceasta.
Va fi un razboi, si mai multe razboaie, si vom trece prin mari dificultati. Puterea lumii a fost preluata acum de evrei, iar scopul lor este de a anihila Crestinismul. Mania lui Dumnezeu va face astfel incat toti dusmanii secreti care au condus la aceasta stare sa se autodistruga. Mai ales de aceea este trimisa mania lui Dumnezeu peste noi: pentru a-i distruge, intr-un fel sau altul. Dar acest lucru nu trebuie deloc sa ne inspaimanteze, pentru ca trebuie sa avem mereu nadejde in Dumnezeu. Pentru ca mii si milioane de martiri, inclusiv Noii Martiri, au suferit exact in acelasi mod, si trebuie sa fim pregatiti pentru aceasta si sa nu ne inspaimantam. Trebuie sa existe rabdare, rugaciune si nadejde in pronia Divina, din partea noastra. Sa ne rugam pentru renasterea Crestinismului dupa acest razboi, dupa tot ceea ce ne asteapta, pentru ca Domnul sa ne dea cu adevarat puterea sa restauram toate acestea. Dar acest rau (razboiul) trebuie indurat.

Un pelerin: Si cat de repede va renaste Rusia dupa aceasta?

Părintele Iosif: Totul a inceput acum, acum va fi o mare explozie. Dupa aceasta va urma renasterea.

Un pelerin:Acum multe icoane izvorasc mir. Noi avem o icoana a Mantuitorului din care curge sange.

Părintele Iosif: Si aici in Grecia de asemenea, multe izvorasc mir. Aceasta simbolizeaza ca Mantuitorul plange, si Maica Domnului plange, si icoanele plang.

Un pelerin: Au dus o icoana pe hartie cu o urma de sange pe ea sa fie analizata si s-a descoperit ca era plasma.

Părintele Iosif: Acesta este inceputul acestor evenimente, evenimente tulburatoare, evenimente militare. Cei care pun in miscare acest rau sunt evreii. Ei sunt indemnati de catre diavol sa faca aceasta, pentru a distruge samanta ortodoxiei in Grecia si in Rusia. Acesta va fi principalul lor obstacol in dominarea lumii. Si fara indoiala ei ii vor obliga pe turci sa vina aici, in Grecia, pentru a-si incepe lucrarea lor; iar Grecia, desi are teoretic un guvern, nu are un guvern cu adevarat. Ii lipseste puterea, iar turcii vor veni aici. Acesta va fi momentul cand Rusia de asemenea isi va pune in miscare fortele sale pentru a se impotrivi turcilor. Evenimentele se vor desfasura astfel: cand Rusia vine in ajutorul Greciei, americanii si NATO vor incerca sa previna aceasta, pentru a nu se forma nici o alianta intre doua tari ortodoxe. De asemenea ei vor provoca la lupta alte puteri, cum ar fi Japonia si altele. Va fi mare sacrificiu pe teritoriul fostului Imperiu Bizantin. Vor pieri 600 de milioane de oameni. Vaticanul de asemenea se va implica mult, pentru a impiedica rolul crescand al ortodoxiei si pentru a preveni o alianta intre tarile ortodoxe. Astfel se va implini pronia Divina.

Un pelerin: Desigur. Toate premizele pentru aceste evenimente sunt create. Dar trebuie luat in considerare si faptul ca exista o opozitie in mass-media. Cat timp va mentine presedintele Rusiei calea pe care merge acum? Este buna calea pe care merge?

Părintele Iosif: Dumnezeu va permite distrugerea tuturor celor care seamana aceste tentatii, pornografia si dependenta de droguri. Iar Domnul le va intuneca mintile astfel incat sa se distruga unii pe altii fara nici o satisfactie. Domnul va permite aceasta special pentru a putea aduce o mare “epurare”. In ceea ce-l priveste pe Putin, nu va fi mult la putere, si apoi va urma un razboi, iar el nu va rezista mult. Dar dupa aceasta “epurare” va urma o mare renastere a ortodoxiei, nu numai in Rusia, ci peste tot in lume. Dumnezeu isi va arata binecuvantarea Sa, ca si in primele secole de crestinism. Atunci oamenii se duceau la Dumnezeu cu inima deschisa. Aceasta va dura pentru 3-4 decade (decenii), apoi dictatura lui Antihrist va incepe brusc. Acestea sunt evenimentele teribile pe care trebuie sa le induram, sa nu le permitem sa ne sperie, pentru ca Dumnezeu ne va adaposti. Da, cu siguranta vom trece prin dificultati, foame, si chiar persecutii, si multe altele, dar Dumnezeu nu ne va abandona. Iar cei care sunt la putere ar trebui sa-i indemne pe subordonatii lor sa fie cu Dumnezeu, sa respecte rugaciunea, iar Dumnezeu ne va adaposti. Starea care va urma “epurarii” va fi una de mare renastere.
Noi păstorii trebuie, atat cat ne sta in putinta, sa-i facem pe oameni sa renunte la pacatele lor, pentru ca gratia Divina sa nu se indeparteze de la noi. Pentru a fi cat mai aproape posibil de Dumnezeu, in rugaciune. Atunci Dumnezeu va fi intotdeauna cu noi, indiferent de cat de grele vor fi circumstantele. Dumnezeu nu ne va abandona.

Edited by Angevidy, 06 September 2012 - 14:53.

Grecia chiar nu are nici o problema!
Sa le fi furat turcii euroii?

Prezicatorii si-au predat unii altora stafeta de-a lungul timpului. De data asta s-a pus unul suficient de puternic de-a curmezisul si a cam intors prezicerile pe dos!
Prezicatorii nu trebuie sa fie partinitori poporului caruia ii apartin, pot ascunde sau deforma putin adevarul pentru a proteja anumite evenimente, ei apartin intregii omeniri.

Una este sa te rogi pentru poporul tau si alta este sa faci ce scrie in text. De multe ori Dumnezeu are alte planuri sau raspunsul sau este in conformitate cu cererea noastra, dar cererea noastra poate fi formata gresit.

Rugaciunile calugarilor nu vor fi zadarnice...

Poezie profetică a Părintelui Iosif Vatopedinul

[ http://lh6.ggpht.com/__K3uo7ylakY/S47kWQzSjII/AAAAAAAACNc/EHw_RIOeWFk/s512/Modificata.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Părintele Iosif Vatopedinul
(1921-2009)

Auziţi Neamuri şi Popoare din Lumea întreagă
şi tu cititorule ia aminte la ceea ce vei citi.

Sunt dureroase şi triste, dar sunt destinate
să se întâmple câte în Scripturi sunt scrise.

Le-au scris Parinţii noştri ca lumea să afle
ce din acest război urmează să păţească.

Ca la Dumnezeu să meargă şi să se pocăiască
dacă doreşte a se salva şi fericit să trăiască.

Deodată focul se va aprinde din cauză prea mică
strigare de război din Bulgaria vine.

Iar deodată Rusia intră în Turcia
şi ca un torent puternic mătură Persia (Iran).

Şi înaintează neîncetat ajunge-n Palestina
Dumnezeu vrea Antihristul lumii să vină.

Atunci coboară împreună ţările din Apus
vai de Neamurile din Nord toate devin cenuşă.

Cu turbare se apără puternic ursul (Rusia) în Turcia
ce a neîndreptăţit pe Grecia şi toată se aprinde şi arde ca lumânarea.

Zadarnic se luptă ursul să menţină
cunoscutele Strâmtori (Suez)(1) până la sfârşit

Pentru că de la Răsărit, Koreea, Manciuria
intră America şi cu Japonia
şi înaintează cu viteză în Siberia
în timp ce-n partea de Apus învinge Germania
şi atunci e imposibil să se ţină Rusia
şi părăseşte strâmtorile, Egipt şi Turcia.

Este lovit ursul peste tot şi pleacă
cum se risipeşte o turmă dezordonată.

Atunci şi Turcia cea înşelătoare
Pentru că va înfăptui cu vicleşug mare trădare.

Pentru că după ce va fi cucerită toată de către Rusia
Se va alia cu ea şi cu Bulgaria.

De aceea câţi creştini se află în Cetate
şi în împrejurimile ei, trebuie să plece toţi.

Pentru că Cetatea (Constantinopolul) va arde şi niciun
locuitor nu va rămâne viu în interiorul ei.

Numai Biserica va rămâne
(casa aceasta şi Biserica Înţelepciunii lui Dumnezeu (Sf. Sofia)

încât va rămâne farul pururea luminos al Bisericii Ortodoxe
de unde se va răspândi în toată lumea
a Împărăţiei lui Hristos pe care lumea o aşteaptă).

Prima parte a groaznicului război s-a încheiat
atâtea suferinţe de cinci luni nu-s suficiente Dumnezeul meu?
şi iarăşi nou război va începe să se stârnească
vai de om ce are să tragă

Problema Cetăţii iarăşi va fi în centru
şi lumea se va încurca şi nu se va mai descurca.

Imediat discordia intră în Creta
şi imediat se vor aprinde ura şi patimile.

Dupa ce puternicii pământului vor fi dezamăgiţi
atunci va fi război ce nu a fost niciodată.

Vai de cei necredincioşi niciunul nu va scăpa
Atunci Grecia neutră şi mereu neîndreptaţită
îşi va cere dreptatea
şi pregătită va aştepta fără să se amestece.

Şi va vorbi atunci când trâmbiţa lui Dumnezeu
din cer va trâmbiţa pentru a i se face dreptate.

Atunci Neamurile sălbatic se vor măcelări
la marginea Cetăţii pentru Strâmtori(2) în principal.

Atunci va înota şi se va îneca în sânge viţelul
atunci se va curăţa grâul de pleavă.

În mare oriunde se va afla vas nu va rămâne
şi de la sânge marea va deveni roşiatică.

Cetatea va fi arsă şi nici urmă nu va exista
mai mult omul materialist pentru că multe a făcut.

Singura va rămâne Biserica Înţelepciunii lui Dumnezeu
podoaba Miresei Lui a Sfintei Lui Biserici.

Trei zile şi trei nopţi lupta va ţine
oricine iese viu mare noroc va avea.

Optsprezece ţări furioase cu încăpăţânare
se vor măcelări ieşite din minţi, în sânge afundate.

Exact a treia zi toţi istoviţii
de luptă vor vedea surprinşi
acolo sus pe cer în partea dreaptă
că străluceşte mai mult decât soarele o mare stea.

Şi de la stea dedesubt o cruce ce fulgeră
mai roşu decât focul şi surprinse Ţările
vor auzi din cer o voce ca de tunet
a îngerului neaşteptat căruia vor sta la picioare.

Vom arunca armele la pământ şi speriaţi
vom privi steaua ca înmărmuriţi fiind.

Staţi se va auzi voce. Staţi pe loc
pentru că mult s-a rugat sângele omului.

Alergaţi acolo în partea dreaptă
urmaţi arcul ce iese din stea.

Şi acolo veţi găsi om sfânt de-al meu.
Păstor pe acesta am ales pentru a mea turmă.

Pe acesta şi voi aţi ales păstor să păstorească
oile mele ce colindă pustiuri fără stână.

Noaptea se va auzi vocea mea şi lumea speriată
din sunetul trâmbiţei va rămâne dezorientată.

Şi direct arcul se va întoarce spre sud spre Grecia
ce din lumina cea cerească luminează ca lumânarea.

Atunci vor veni Ambasadori în Grecia
Grecia cea plină de har, cu violenţă şi rapiditate.

Atunci prima se va ridica Grecia cu armata ei
Să împlinească sfânt scopul ei.

Va ocupa neînvinsă teritoriile ei
ce i le-au luat duşmanii ei, ce lumea-ntreagă ştie.

Atunci refugiaţi împreună de bucurie sărind
vor alerga la glia lor ca vulturi zburând.

Atunci Regele grec, alesul Domnului
în toate va fi excelent şi de sus
va stăpâni şi conduce cu dreptate
şi pământul se va bucura de pace îndelungată.

Armele de luptă vor deveni unelte
şi pluguri agricole şi pace şi fericire.
va împărăţi peste tot şi ca fraţii vor trăi
oamenii pe pământ fără să întrebe
unul pe altul dacă nu cumva este străin
ci se va numi frate şi din neamul lui Adam.

Greci treziţi-vă ăsta-i adevărul
să nu vă înşele necredincioşii cum că sunt poveşti.

Toate acestea se vor întâmpla timpul vine
pământul se cutremură şi pe voi nu vă sperie:

Nenorocirea ce vine pe necredincioşi să rănească
şi de pe pământ fără milă să-i şteargă.

Luaţi hotărârea şi raţional gândiţi
toţi pocăiţi-vă întorceţi-vă la cele sfinte
pentru că în niciuna din astea nu este mântuire.

Războiul ce vine niciodată nu a fost
atât de mare şi groaznic şi pace nu va fi.

Dacă nu se va curăţa grâul de pleavă
şi neghina nu va arde ca iarba uscată.

Traducere din limba greacă
(vezi aici textul original in greacă)

[NOTǍ]

Dintr-o altă mărturie a unei monahii care l-a cunoscut pe Părintele Efrem Filotheitul ucenic al lui Gheronda Iosif am înţeles că în momentul în care Rusia va cuceri Turcia, aceasta va fi aliatul S.U.A. Redau aici textul integral în engleză:

I'm new to this site. I have been Orthodox for ten years, almost to the day. I live in the United States. In case you don't know (I don't know were your from?) Elder Ephreim, one Elder Joesph's fellow novice monks under Elder Joesph the Hesychast, is here in the United States. He has built 17 monasteries, and his last monastery is only 2 hrs. away from my home (in Texas, 2 hrs. means right next door)! Anyways, the monks say there has been a cry for Orthodoxy in the United States, and God has sent Elder Ephreim from Mount Athos. I have been forunate to be one his spirtual childern. And, I believe, if I remeber correctly, a nun told a friend of mine that when Russia takes Turkey U.S. will be her ally (at the time). I just read recently that the U.S. wants to move military bases from Germany to Bulgaria. [textul l-am preluat de aici]


(1)În textul grec acolo unde se face referire la strâmtori este menţionat în paranteză canalul (Suez) din Egipt.
Nu ştiu dacă această paranteză a fost adăugată de altcineva sau dacă în primă fază poezia Părintelui Iosif includea şi această paranteză. Oricum am lăsat textul cu tot cu paranteza respectivă unde apare (Suez).

Este foarte posibil însă, să fie vorba despre Strâmtorile Bosfor şi Dardanele deoarece în poezie apare cuvântul "strâmtori" deci la plural ci nu "strâmtoare" la singular. Iar canalul Suez fiind unul singur personal cred ca nu poate fi vorba despre el. Tot în poezie Părintele Iosif face referire la bătălia de la marginea cetăţii (adică Constantinopol/Istanbul) care se va da pentru strâmtori în special [a se vedea punctul(2)]. La marginea Constantinopolului nu există alte strâmtori decât Bosfor care traversează oraşul Istanbul (Constantinopol) şi puţin mai departe strâmtoarea Dardanele.

Strâmtorile Bosfor şi Dardanele leagă Marea Neagră prin Marea Marmara cu Marea Mediterană. Pentru aceste strâmtori s-au dus lupte sângeroase, începând cu renumitul Război Troian. Mai târziu au urmat războaiele dintre turci şi Imperiul Bizantin şi războaiele dintre Imperiul Otoman şi Veneţia. Marile descoperiri geografice au fost determinate, între altele, de blocarea drumului maritim spre est de către Imperiul Otoman care stăpânea aceste strâmtori.

Marea Neagră prin sistemul de strâmtori Bosfor-Marea Marmara-Dardanele comunică cu Marea Mediterană. Strâmtoarea Bosfor (cunoscută şi ca Strâmtoarea Istanbul) o leagă de Marea Neagră, iar Strâmtoarea Dardanele de cea Egee. Strâmtoarea Bosfor separă totodată Istanbulul în partea sa asiatică şi cea europeană.
Pentru mai multe informatii vezi si Wikipedia: (Despre Strâmtorea Bosfor şi Despre Strâmtorea Dardanele)

Edited by Angevidy, 06 September 2012 - 23:34.

Cei care au facut primul set de preziceri au intrebat pe greci ce vor? Calugarii s-au rugat pentru ce vor ei!
Angevidy, zic sa stai linistit ca s-au inselat cei mari, ce ai postat tu este in contradictie cu prezicerile vechi ale unor prezicatori consacrati.

De la razboiul din Asia, care nu a mai avut loc, previziunile au fost cam date peste cap. Singurul lucru care s-a implinit in prezicerile babei Vanga a fost poluarea radioactiva, dar sursa a fost alta.

Prezicatori consacrati......... Voi sunteti crestini? Aaa, era retorica intrebarea. Nu sunteti. Trebuiesc condamnati si infierati acesti prezicatori nemernici.

Prezicerile fie ca-s ortodoxe, catolice sau protestante, sau chiar extra-crestine ca sa zicem asa, cum ar fi cele nostradamice, se cam contrazic in detalii dar cam toate vorbesc de un mare razboi in care o mare tara orientala e implicata, sau mai multe, sau toata Asia si Islamul. Si un monarh providential care ar salva Crestinatatea. Si de o renastere a crestinatatii dupa cataclismul asta.

Acuma, se cade sa fim prudenti.

Si Biblia vorbeste de un razboi, iar Gog-Magog inseamna China. Si Biblia spune ca va fi foame in partile Nordului adica cele euro-americane din optica Ierusalimului. Si Biblia vorbeste despre implicarea tarilor azi islamice intre agresori.
Totusi, exista un mare semn de intrebare: monarhul asta providential, chiar va fi asa ceva... sau va fi Anticrist?
Oare vom beneficia de o "pauza" de reculegere spirituala cu un monarh ok, pana sa vina A., sau va veni direct el facand-o pe providentialul?
Mare atentie.
Nu de alta dar Biblia nu mi se pare ca vorbeste de un asemenea monarh. Spune VT doar ca monarhul nordului va distruge sudul dar ca apoi se va baga in alte razboaie si va fi "cam" tiranic si narcisic. NT insista mai ales pe caracterul mondial si totalitar al dominatiei ultimului monarh.
E drept ca prin "monarhul zonei x" Biblia nu intelege decat rareori un individ anume si are mai mult in vedere suita conducatorilor acelor plaiuri de-a lungul istoriei, dar tocmai asta e, nu stim daca regele nordului va fi unul sau mai multi.
E posibil sa fie mai multi, unul providential si ala de dupa el rau.
Dar se poate sa fie doar unul, adica un fals providential.

Edited by searcher-star, 07 September 2012 - 11:22.

 barbu78, on 07 septembrie 2012 - 09:24, said:

Prezicatori consacrati de catre cine ??
De catre mass-media iudeo-masonica...
Ti-ai pus vreodata intrebarea, fireasca dealtfel, de ce in presa nu apar niciodata profetii din aria ortodoxa in schimb presa este plina de profetii in genul celor ale babei Vanga ?

Pentru un ortodox adevarat posibilitatea ca un om sa primeasca descoperiri profetice si sa putem pune in discutie daca acela este profet sau nu, trebuie ca mai intai de toate sa aiba credinta dreapta si sa duca o viata de sfintenie numai dupa ce sunt stabilite aceste doua criterii esentiale se poate lua in discutie posibilitatea ca acea persoana sa fi primit sau sa nu fi primit darul proorociei..

Pentru ortodocsi prezicatorii in genul celor ca Nostradamus, Baba Vanga, Sundar Singh, Gupta Swami si altii asemenea lor , nu sunt alceva decat niste sarlatani de care mass media se foloseste pentru a imprastia confuzie ca niste manipulatori si formatori ai opiniei publice...

 searcher-star, on 07 septembrie 2012 - 11:19, said:

Amice pentru mine detaliile acelea sunt extrem de importante pentru ca asta face diferenta intre falsii profeti si adevaratii profeti..
Sa spui ca va fi razboi sau foamete sau alte lucruri asemanatoare care sau generalizat si care sunt scrise in Biblie, nu trebuie sa fii profet, asta pot sa spun si eu daca urmaresc cu atentie evenimentele, fara sa fiu profet, pot sa deduc, dar de acolo pana la a intra in detalii e diferenta mare...

Detalii nu pot sa de-a decat adevaratii profeti care traiesc o viata sfanta in credinta ortodoxa si au primit de la Dumnezeu descoperiri profetice ci NU sarlatani ca Nostradamus, Baba Vanga, Sundar Singh, Gupta Swami etc etc

Edited by Angevidy, 07 September 2012 - 14:39.

 Angevidy, on 07 septembrie 2012 - 14:26, said:

Pai si pentru mine. Doar ca in detalii se contrazic uneori si ortodocsii. De pilda sunt calugari care vestesc o mare marire a Rusiei altii care din contra vestesc ca doar o ramasita va mai ramane de ea.

Quote

O minciuna. Povestea pamanteasca are un inteles ceresc. Daca Gog inseamna tot un lucru pamantesc, e o ineptie. Toti martalogii astia care se dau teologi povestesc numai unora care nu au cap si care pot credea tampenii. Pamantesc-pamantesc este pentru cei care nu inteleg Scriptura.
Ca dovada, cer proba biblica China=Gog. Si nu exista, deci este o inventie.

 searcher-star, on 07 septembrie 2012 - 14:31, said:

Nu inseamna ca orice calugar care isi da cu parerea are si darul profetiei...

Pentru ca una este sa ai darul profetiei sa scrii sau sa spui personal profetii care ti-au fost revelate si in acelasi timp sa intelegi si celelalte profetii in duhul in care au fost scrise  si alta este sa faci o analiza proprie pe profetiile care sau scris sau sa-ti dai cu parerea fara sa fii profet.

Sunt doua lucruri total diferite.

Calugarii si cuviosii ortodocsi cu viata aleasa care au ajuns la trepte duhovniceste inalte si care au facut profetii sunt cunoscuti printre ortodocsi si sunt consacrati in Ortodoxiei printre ei se numara si cei doi cuviosi din care am citat mai sus.

Pe langa asta trebuie tinut cont de timpul pentru care a fost facuta profetia.
Pentru ca sunt profetii diferite pentru timpuri diferite, la subiecte diferite, neavand legatura una cu alta..

Alta poate fi profetia pentru Rusia alta pentru Grecia si alta pentru Romania daca ne referim la state...
Daca ne referim la oameni alta poate fi profetia pentru tine si alta pentru mine pentru ca viata ta nu este asemanatoare cu a mea si nici viata mea nu se aseamana cu a ta pentru ca mergem pe drumuri diferite...

Asa ca trebuie vazuta exact profetia cu privire la rusia la care ai facut referire de la cine provine, pentru ce vremuri a fost facuta, cui i s-a adresat (poate tarului, poate despre antihrist, poate altcuiva) si daca ea se refera la marimea teritoriala a Rusiei sau la marirea spirituala adica la slava ortodoxiei, la renasterea ortodoxiei la trepte duhovnicesti foarte inalte in vremea lui Antihrist sau in alte vremuri.

Edited by Angevidy, 07 September 2012 - 15:11.

 searcher-star, on 07 septembrie 2012 - 11:19, said:

Da va exista o perioada scurta de timp 30-40 ani, insa numai dupa cel de al 3-lea mare razboi mondial, asa spun mai multe pofetii din aria ortodoxa considerate de unii hiliaste, insa nu si de mine, in aceasta perioada va exista o renastere a Ortodoxiei in intreaga lume.

Aceasta renastere va avea rolul expres pentru ca sa ii pregateasca pe oameni pentru venirea lui Antihrist .
Insa nu se stie cati vor intelege sa fructifice aceasta perioada de timp, sa foloseasca acest timp pentru folosul lor duhovnicesc si pentru a ajunge la o stare inbunatatita cand va veni vremea Antihristului

Cert este ca Ortodoxia va fi cunoscuta tuturor oamenilor asa incat nu va exista cineva sa nege ca n-a stiut sau nu a auzit despre Biserica Ortodoxa. Pentru ca Dumnezeu este Drept si va da tututor posibilitatea sa vina la Ortodoxie dar fiecare va fi liber sa aleaga.

Sf. Ioan Maximovici a fost intrebat odata de un ucenic:

Evanghelia a fost propovaduita deja aproape tuturor popoarelor. Inseamna asta ca a inceput sfarsitul lumii?

Nu, a raspuns Sf. Ioan. Evanghelia lui Hristos trebuie propovaduita mai intai in toate limbile pamantului in talcuirea ei ortodoxa. Abia dupa aceea va veni sfarsitul lumii.”

Din aceleasi cuvinte evanghelice referitoare la faptul ca propovaduirea Evangheliei in intreaga lume va precede sfarsitul istoriei, Fericitul Teodoret al Cirului a conchis ca antihrist nu va putea aparea inainte de eradicarea idolatriei. “Sa nu credeti ca vrajmasul se va arata acum, caci mai intai va fi nimicita ratacirea idolatriei, care intarzie (sfarsitul lumii) si se va instaura propovaduirea Evangheliei. Abia apoi va aparea nelegiuitul.”

Edited by Angevidy, 07 September 2012 - 16:01.

 searcher-star, on 07 septembrie 2012 - 11:19, said:

In ceea ce priveste versetele biblice acestea pe langa intelesul literar au si un inteles duhovnicesc.

Si, da ai dreptate, parintii ortodocsi spun ca Gog sau Magog in special cand apare in Vechiul Testament la Iezechiel sau Ieremia nu mai stiu exact (dupa care se ghideaza in special jidovii) face referire la China iar acolo cand spune despre Israel nu se refera la Israelul geografic la statul care si-a luat singur denumirea de Israel ci are cu totul alt inteles...

Israel reprezinta poporul lui Dumnezeu si se refera la poporul ortodox indiferent ca este Rusia, Grecia, Romania, Serbia, Bulgaria etc
Poporul ortodox este poporul lui Dumnezeu.

Israelul de astazi nu mai are legatura cu vechiul Israel decat genetic, pentru ca au rupt legamantul pe care Dumnezeu il incheiase cu ei cand le-a promis ca le va trimit Un Izbavitor oe Fiul Sau, pe Hristos care este Mesia.
Pe care ei l-au refuzat, l-au rastignit strigandu-si singuri blestemul in curtea lui Pilat: „Sângele Lui asupra noastră și asupra copiilor noștri.” (Matei 27:24-25).

Asadar Israelul din zilele noastre infiintat abia in anul 1948 nu mai este vechiul Israelul din vechime, pentru ca a cazut din har, rabinii nu mai au nici har nici preotie. Preotia este acum la preotii ortodocsi primita prin succesriune apostolica direct de la Sfintii Apostoli ci preotia NU este la rabini.

Duminica trecuta tocmai s-a citit "Pilda lucratorilor celor rai" Pilda in care se spune foarte explicit despre atitudinea evreilor fata de legamantul pe care Dumnezeu la incheiat cu ei .
In pilda se spune foarte concis :

Evanghelia de la Matei 21, 33-44

33. Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe.
34. Când a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucrători, ca să-i ia roadele.
35. Dar lucrătorii, punând mâna pe slugi, pe una au bătut-o, pe alta au omorât-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre.
36. Din nou a trimis alte slugi, mai multe decât cele dintâi, şi au făcut cu ele tot aşa.
37. La urmă, a trimis la ei pe fiul său zicând: Se vor ruşina de fiul meu.
38. Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui.
39. Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis.
40. Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători?
41. I-au răspuns: Pe aceşti răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor.
42. Zis-a lor Iisus: Au n-aţi citit niciodată în Scripturi: “Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri”?
43. De aceea vă spun că împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va face roadele ei.
44. Cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cine va cădea îl va strivi.


Slugile sunt Proorocii Vechiului Testament pe care Dumnezeu ia trimis la evreii din trecut la Vechiul Israel ca sa propovaduiasca Adevarul si sa ii mustre cand era cazul dar pe care i-au ucis cu pietre probabil tot din mandrie i-or fi considerat antisemiti acceasi placa pe care o folosesc si astazi contra oricui le arata bubele sau ii critica pentru faradelegile pe care le savarsesc...

Apoi Stapanul care este Dumnezeu-Tatal Il trimite pe Insusi Fiul Sau crezand ca astfel ei se vor rusina si vor da cinstea cuvenita Fiului Stapanului dara acestia vazand pe Fiul planuiesc sa-l omoare gandind ca vor avea ei mostenirea Sa.

Iar dupa ce le spune pilda Insusi Hristos ii intreaba pe fariseii si carturarii care erau de fata: "Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători? iar acestia raspund, cum era si firesc: "Pe aceşti răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor."

Exact asta s-a intamplat cu vechii evrei cu preotia, harul si mostenirea ce le-a fost data.
Iar acum mostenirea este la ortodocsi. Ortodocsii sunt poporul lui Dumnezeu.
Si daca vom face si noi la fel ca evreii de odinioara acelasi lucru ni se va intampla.

Cu toate acestea exista profetii care vorbesc despre faptul ca in vremurile din urma o parte din evrei care isi vor da seama de ratacirea lor, se vor cai si se vor crestina,
Este vorba despre o ramasita din vechiul Israel care se va mantui.

Edited by Angevidy, 07 September 2012 - 16:59.

In legatura cu Gog si Magog aici puteti vedea mai multe despre;

Care este perspectiva ortodoxa,

si care este perspectiva iudeo-sectanta raspandita in special in mass-media iudeo-masonica care de fapt vorbeste despre Antihrist ca Mesia al iudeilor deoarece pe Hristos Adevaratul Mesia L-au rastignit...
MESIA IUDEILOR (ANTIHRIST), razboiul lui Gog si Magog (“Armaghedon”) si Imparatia Universala a Israelului, dupa PROFETIILE RABINICE (IUDAICE)


Din profetiile Parintelui Paisie Aghioritul:

Se vor desfăşura multe evenimente: ruşii vor ocupa Turcia, iar Turcia va dispărea de pe hartă, pentru că o treime de turci se vor creştina, o treime va pieri şi o treime va lua calea Mesopotamiei. Orientul Mijlociu va deveni arenă a unor războaie cu participarea ruşilor. Mult sânge se va varsa. Chiar şi chinezii vor trece râul Eufrat cu o armată de 200.000.000 şi vor ajunge până la Ierusalim. Drept semn caracteristic al apropierii acestor evenimente va servi distrugerea moscheii lui Omar, deoarece nimicirea ei va însemna începutul lucrărilor de reconstruire a templului lui Solomon, care s-a aflat exact pe acel loc. La Constantinopol va fi un mare război între ruşi şi europeni şi se va vărsa mult sânge. Grecia, în acest război, nu va fi pe primele roluri, însă ei i se va da Constantinopolul nu pentru că ruşii vor avea un respect adânc faţă de noi, ci pentru că nu se va găsi o soluţie mai bună; totodată, ei nu vor fi forţaţi de circumstanţe grele. Oraşul va fi dat armatei greceşti, înainte va aceasta să reuşească să ajungă acolo. Evreii, având puterea şi ajutorul conducerii europene, se vor obrăznici, îşi vor arăta neruşinarea şi mândria şi vor face tot posibilul pentru a conduce Europa. Atunci şi două treimi din evrei se vor creştina.

Fragment din: "Profeţiile Părintelui Paisie şi Proiectul Anatoliei de Sud-Est"

Edited by Angevidy, 07 September 2012 - 17:40.

[ http://invitatielaortodoxie.files.wordpress.com/2012/08/sf-serafim-de-virita-2.jpg?w=1200 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Din Profețiile Sfantului Serafim de Virița

La întrebarea unui fiu duhovnicesc despre viitorul Rusiei, staretul i-a zis sa se apropie de geam si sa priveasca. Acela a vazut Golful Finic si o multime de vapoare care navigau sub diferite pavilioane.
- Cum sa înteleg aceasta? l-a întrebat el pe batiuska.
Staretul a raspuns:
- Va veni o vreme când va fi în Rusia o înflorire duhovniceasca. Se vor deschide multe biserici si manastiri si chiar cei de alte credinte vor veni sa se boteze la noi pe astfel de corabii. Dar aceasta nu va fi pentru mult timp, ci pentru aproximativ 15 ani, iar apoi va veni antihristul.
- Va veni vremea când Rusia va fi sfâsiata în bucati. La început o vor împarti, iar apoi vor începe sa jefuiasca bogatiile ei. Occidentul va concura în toate felurile posibile la distrugerea ei si va da partea ei rasariteana pâna la o vreme în stapânirea Chinei. Extremul Orient îl vor acapara în mâinile lor japonezii, iar Siberia – chinezii, care vor veni în Rusia, se vor face casatorii mixte, iar în final prin viclenie si perfidie vor lua teritoriul Siberiei pâna la Urali. Când China va voi sa treaca mai departe, Occidentul se va opune si nu va permite. Multe tari se vor întoarce împotriva Rusiei, dar ea va rezista, pierzând mare parte din pamânturile sale.
Acesta este razboiul despre care spune Sfânta Scriptura si proorocii ca va deveni pricina pentru unirea întregii omeniri. Oamenii vor întelege ca nu se poate trai asa pe mai departe fiindca tot ce este viu va pieri si vor alege un guvern unic care va fi antecamera împaratiei lui Antihrist. Apoi vor începe prigoanele asupra crestinilor; când în adâncul Rusiei vor iesi primele esaloane din orase trebuie sa se grabeasca cineva sa iasa între primii, caci multi dintre cei ce vor ramâne vor pieri. Va veni împaratia minciunii si raului. Va fi atât de greu, atât de dificil si îngrozitor încât sa nu dea Dumnezeu sa traiesti pâna atunci. Dar noi nu vom prinde acele vremuri.
Daca oamenii din toata lumea, toti pâna la unul, în acelasi timp s-ar fi pus în genunchi sa se roage macar cinci minute lui Dumnezeu spre a prelungi viata, ca sa mai dea Domnul vreme de pocainta….
Daca poporul rus nu va veni la pocainta, se poate întâmpla iarasi sa se ridice fratele împotriva fratelui. Va veni vremea când nu prigoana, ci banii si înselaciunile lumii acesteia îi vor îndeparta pe oameni de Dumnezeu si vor pieri mai multe suflete ca în vremea prigoanei ateiste.
Pe de o parte vor înalta cruci si vor auri cupole, iar pe de alta parte se va instaura împaratia minciunii si raului. Biserica adevarata totdeauna va fi prigonita, iar sa se mântuiasca cineva va putea numai prin boli si amaraciuni, caci prigoanele vor avea un caracter cât mai subtil si neprevazut; înfricosator va fi sa ajunga cineva la acei ani”.
Staretul vorbea despre rolul important al tineretului în viitoarea renastere a Bisericii. El spunea ca vor veni vremuri (si deja au venit!!) când destrabalarea si decaderea moravurilor tinerilor vor atinge ultimele limite, cele mai de jos. Aproape ca nu vor ramâne din cei nedepravati. Ei vor considera ca totul le este permis pentru satisfacerea poftelor si placerilor, în bande si gasti, vor jefui si corupe.
Dar va veni vremea când se va auzi glasul lui Dumnezeu, când va întelege tineretul ca în continuare nu se mai poate trai asa si vor ajunge la credinta pe diferite cai, se va întari râvna pentru nevointa. Cei care erau pâna atunci pacatosi, betivi vor merge la biserica, vor simti o mare sete de viata duhovniceasca, multi se vor face monahi, se vor deschide manastirile, iar bisericile vor fi pline de credinciosi. Atunci vor merge tinerii în pelerinaj prin Sfintele Locuri, va fi o vreme slavita. Iar pentru faptul ca acum pacatuiesc, mai apoi se vor pocai fierbinte.Ca si lumânarea care înainte de a se stinge pâlpâie mai luminos, luminând totul cu ultima lumina, asa va fi si viata Bisericii. Si acest timp este aproape“.

 zexelica, on 07 septembrie 2012 - 09:47, said:

Cred ca te refereai si la persoana ta. Ca si tu ai facut preziceri privind sfarsitul lumii. Ba inca tu te-ai mai si inselat ca a trrecut deja termenul...

Edited by mario_bril, 07 September 2012 - 21:09.

[ http://prosistemhaha.files.wordpress.com/2011/08/imagescahmozh3.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Cuviosul Paisie Aghioritul: „Ortodocsii se vor ciocni cu cei din NATO”

“Focul care s-a aprins în Balcani se va extinde. Stăpânirea rusească de astăzi se va răsturna și popoarele ortodoxe ale Balcanilor se vor ciocni cu popoarele din NATO, pe terenul Turciei, care va dispărea de pe hartă. Ciprul va primi o palmă vremelnică de la turci. Din această conflagrație generală, însă, se va naște Bizanțul. Toate sunt conduse de Logosul divin, nici de americani, nici de evrei. Aceștia se impun câteodată, pentru că Dumnezeu îngăduie, ca să-i pedepsească pe ai Săi. Vechiul Israel, evlavioșii din vechime, evreii, au fost pedepsiți de 7 ori. Și au fost robi timp de 70 de ani la perși. Când s-a încheiat pedeapsa, aceștia au revenit. A fost o pedeapsă, o palmă dată de Dumnezeu, ca să se trezească. Acești evrei au fost vechiul Israel. Astăzi, noul Israel suntem noi, și pedeapsa noastră este de 70 de ori câte 7 și nu înșeptită, pentru că noi am avut cunoașterea dumnezeiască. Robia noastră de 70 de ori câte 7 (1453 de la cucerirea Constantinopolului) concretizată prin Islam, de-abia acum se încheie. Acesta a fost canonul lui Dumnezeu pentru păcatele noastre.
Ceva asemănător s-a întâmplat cu poporul rus. Înainte cu 50 de ani m-am întâlnit împreună cu Bătrânul meu, Iosif Zăvorâtul, cu un călugăr rus, bătrân de vârstă. Ca să-l întărim despre cele înfricoșătoare întâmplate poporului rus, prin încercarea credincioșilor de către comunism, am vrut să-i dăm curaj, spunându-i cuvinte de mângâiere. Acesta însă a zis: „Nu este nimic, este o pedeapsă care va ține 70 de ani“. „De unde știi?” l-am întrebat. Și răspunsul lui a fost: „În 1917, când s-a instaurat comunismul, creștinismul a fost scos în afara legii și cel care ucidea creștini era socotit erou. Creștinii au intrat în panică și cei bogați au evadat spre Europa, alții au alergat către biserici, nădăjduind că Dumnezeu va face minunea să-i salveze. Într-o mare biserică, a Sfnților Apostoli, au intrat aproape 5000 de creștini. Bolșevicii, când i-au găsit, au pus foc bisericii. Unul dintre creștini n-a murit, ci a reușit să se urce pe turle, a stat lângă o fereastră și a respirat. Deci, acesta mi-a zis că atunci când se apropia moartea și oamenii și plângeau și strigau, s-au arătat cei 12 Apostoli și le-au spus că nu pot să-i ajute, pentru că Dumnezeu nu îngăduie. «Este pedeapsa pentru păcatele voastre, care va ține 70 de ani!» au zis ei.
Acestea ni le-a spus călugărul rus, cu 50 de ani înainte. În perioada care s-a scurs de atunci aproape că am uitat cuvintele lui. Când a căzut însă turnul de hârtie al «bunăstării răsăritene», atunci mi-am amintit. Am stat și am numărat și am văzut că erau exact 70 de ani. Acum și canonul nostru al celor 70 de ori câte 7 se încheie și lucrurile vor reveni. Acum legea duhovnicească va fi aplicată în diferite chipuri. Întâi de toate, Dumnezeu va pedepsi pe marii vrăjmași ai Ortodoxiei: Islamul și Catolicismul. Aceștia care lovesc nemilos Ortodoxia vor fi nimiciți. Chiar și cei care au distrus civilizația bizantină nu sunt turcii care au cucerit cetatea, ci cruciații europenii, catolicii, care i-au încurajat pe turci să distrugă Bizanțul. Așadar, pe urmașii lor, Dumnezeu îi va aduna acolo înlăuntru și vor fi uciși. Voi sunteți mai tineri și veți vedea, de vreme ce veți fi în viață.
Acum va fi marea conflagrație, Armaghedonul. Ceea ce s-a pornit acum în Balcani nu se va opri. Ceea ce-l împiedică să se răspândească este stăpânirea rusească împărțită, care stă în coasta americanilor. Însă poporul rus îi va arunca și popoarele creștinești ale Balcanilor vor reveni. Rușii vor acum să iasă la Marea Mediterană, acesta va fi imboldul. Însă nu va fi acesta adevărul, ci faptul că Dumnezeu îi provoacă precum instrumentele Lui. Aceștia coborând vor stinge și vor pierde într-o săptămână vijelia turcească. Și, când vor ajunge prietenii Turciei (adică urmașii cruciaților), adică popoarele din NATO, ca s-o salveze, atunci acolo va fi marea conflagrație și vor fi nimiciți. Ciprul va primi palma de la turci (pentru că acum este neatins), dar va fi vremelnică. Turcia se va stinge, și nu va exista nicio pagină în istoria universală care să amintească faptul că a existat acest neam osândit.
Îmi iubesc mult patria și mă întristez mult că astăzi fiii grecilor se rușinează să spună că sunt greci. Cuvântul grec nu înseamnă rasist. Această trăsătură poate fi pusă pe seama oricărui alt neam, în afară de greci. Acum însă nu mai suntem greci, romei, bizantini, suntem oameni îndumnezeiți. Ne-am înălțat pe culmi. Este păcat faptul că astăzi diavolul a reușit și ne-a înrobit cârmuitorii. Deplâng Grecia vremurilor de acum, nu mai are nimic sfânt. Ca să se salveze țara, ar trebui ca toți conducătorii ei, oriunde s-ar găsi, să fugă în exil, să plece, pentru că cei care sunt astăzi sunt corupți. În acest timp toate au fost vândute, sionismul internațional își aplică astăzi programul pus la punct aici vreme de 180 de ani. Astăzi, însă când toți suntem îngenunchiați și nu mai există nădejde, Dumnezeul părinților noștri va interveni pentru sângele și moaștele Sfnților noștri. Sângele grecesc care s-a scurs pentru Ortodoxie, unit astăzi, va deveni un râu năvalnic care îi va îneca pe canibalii care se numesc astăzi „mai-marii lumii”.
Când a fost dezagregat pentru prima dată atomul și s-a construit bomba atomică, l-am auzit pe însuși Eisenhower declarând: „Astăzi ne găsim la porțile matematicii grecești!” Și canibalul a spus adevărul! Cât despre situația din Iugoslavia de dinainte, aceasta este mâna Vaticanului, sunt „binecuvântările” Papei, ale „Marelui creștin“. Mașinațiile din spatele tuturor acestora le zămislește sionismul internațional, finanțatorul internațional, care se numește America. Sioniștii sunt America, ea de fapt nu există. Deci, aceștia după ce primesc mesajele sataniste, le pun înainte Vaticanului, acesta le preschimbă în planuri și în continuare cheamă Islamul să le aplice. Acesta este modul în care funcționează astăzi planurile satanice. Aceștia au reușit să-i înrobească pe conducătorii noștri. Nădejdile noastre sunt doar în Dumnezeu, iar voi să viețuiți creștinește, pentru că vă spun cu mâna pe inimă, și veți vedea, că nu mai avem zile multe. Ceea ce s-a aprins acum în Balcani va continua. Acesta este mobilul prin care Dumnezeu în felul Său îi va elibera pe creștini și-i va înălța din nou la linia de plutire. Și Bizanțul va reveni. Și știți de ce? Pentru că popoarele europene se vor reuni la loc. Cine le va dirija? Nimeni! Noi doar să păstrăm credința ortodoxă“.

Care este diferenta dintre profetie si prezicere? Cred ca mai este inca ceva insa am uitat cum ii zice.

„Cand oceanul raului va inunda intreaga lume, atunci va veni sfarsitul lumii”

“Toate se vor umple de Antihrist…”

Extras din cartea “Cugetarile unei inimi smerite. Un document din secolul al XV-lea despre viata duhovniceasca“, continand profetia cutremuratoare, de o insemnatate exceptionala, a unui batran duhovnicesc anonim din zona Constantinopolului de pe la 1400, consemnata de un anume monah Vasile:

[ http://www.cartiortodoxe.ro/coperta/cugetarile-unei-inimi-smerite-_file0027.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

“Monahul Vasile scrie: Asa cum am zis mai-nainte, batranul de vrednica pomenire arareori iesea din singuratate, si numai dintr-o nevoie oarecare, miscat de dragostea pentru ucenicii sai, venea la noi si ne zidea cu dulceata si intelepciunea cuvintelor sale. Fusesem plecat timp de multi ani si, dupa ce m-am intors in Constantinopol, am aflat ca batranul cuvios nu se simtea bine, drept care am dorit tare mult sa-l vad inainte ca Domnul sa-l cheme din viata aceasta. Cativa dintre fratii nostri au vrut sa-l viziteze impreuna cu mine.
Sosind la usa chiliei sale, l-am intrebat pe batran prin slujitorul chiliei daca ne-ar putea folosi cu binecuvantarea si cu unele cuvinte de invatatura. Batranul si-a aratat bunavointa sa se supuna cererii noastre si, cerand sa ni se aduca ceva de-ale gurii, ne-a indemnat sa sedem pe iarba, aproape de chilia sa, si sa ne odihnim de calatorie. Indata a venit si el. Era tot numai par alb, era de statura medie, oarecum aplecat de spate; avea un zambet calduros si se uita cu bunatate in jur la fiecare dintre noi. Adesea ochii lui se umpleau de tristete, caci i se facea mila de intreaga lume care se afundase in pacate si nenorociri. Ori de cate ori vorbea de acestea, batranul isi pleca capul si plangea.

Ne-am asezat in semicerc si l-am ascultat pe batran atent cufundati in cuvintele lui. Ne vorbea de cat de mult doreste Dumnezeu mantuirea noastra, si cum a facut toate cele de trebuinta pentru aceasta. Mila si ajutorul Sau plin de har sunt fara masura si se intind atat catre pacatosi, cat si catre drepti, fara partinire, cerand din parte-ne foarte putin pentru mantuirea sufletelor noastre. Masa ospatului credintei este plina pana la refuz, dar oamenii nu se ingrijesc de mantuirea sufletelor lor si nu vor sa auda chemarile Domnului.
Chiar cuvintele “mantuire” si “a te mantui” arata o primejdie cumplita: alaturam aceste cuvinte unei intelegeri conform careia ele ar prevesti o mare primejdie sau nenorocire; de pilda “mantuit de foc”, “mantuit de la pieire”, “mantuit in timpul unui atac vrajmas” etc. Iar ele trebuie sa dea pricina omului sa fie deosebit de prevazator in viata si sa aiba o dorinta arzatoare de a se mantui; ele trebuie sa ne aprinda credinta in Mantuitorul si dragostea pentru El. Dar acum, oamenii nu au nici o grija de aceasta, zicand ca aceasta lume pamanteasca, cea care ni se arata ochilor, este singura lume care exista. Ei nu stiu ca lumea intelegatoare este temeiul si esenta lucrurilor. Asadar intreaga lume pamanteasca, materialnica, cuprinsa in masuri precum inaltimea, latimea, adancimea si greutatea, fiinteaza pe taramul timpului, care pe toate le duce spre nimicire, caci timpul este slujitorul mortii. Timpul a inceput odata cu caderea omului in pacat si va dainui numai pana la sfarsitul istoriei acestei omeniri muritoare. Prin contrast, lumea intelegatoare este in afara acestor marginiri, in afara legaturilor si masurilor; este nesfarsit de imbelsugata, vesnica si nestricacioasa.
Cuviosul batran mai zicea si ca vremuri groaznice se apropie. Vrajmasii Domnului Iisus Hristos vor lua in captivitate intreg pamantul, iar Marea Biserica[1] va inceta sa fie biserica a lui Dumnezeu. Mari nenorociri se vor abate pe pamantul romeilor[2], si, prin marea judecata a lui Dumnezeu, va inceta sa mai fie. Oamenii vor pieri, orase vor fi nimicite, chiar neamuri intregi vor pieri, caci nimic nu este nou sub soare decat sufletul omului, care este facut dupa chipul si [spre] asemanarea lui cu Dumnezeu. Nu cautati ajutor la crestinii din Apus, nadajduind ca ei sa ia armele si sa apere mostenirea crestina obsteasca. Nu nadajduiti in aceasta. Caci crestinii apuseni nu sunt crestini; ei sunt pagani. Chiar si noi, ortodocsii, avem multe lucruri care sunt pagane.
Frate, nu te intrista la cuvintele mele, ci cerceteaza-ti sufletul. Uita-te numai cati idoli primesti: Mercur – zeul lacomiei; Afrodita – zeita concupiscentei; Ares – zeul maniei etc.; si, in centru, Zeus – tu cu iubirea de sine si iubirea placerilor. Da, frate, avem multe paganatati, caci noi, ortodocsii, suntem pacatosi, atat din parte cat si ca neam. Totusi, noi suntem pagani la suprafata, in vreme ce in adancul sufletelor suntem crestini, caci in smerenia noastra noi il avem pe Hristos in inimile noastre. Si, de aceea, in ciuda pacatelor noastre, intru smerenia noastra adusu-Si-a aminte de noi Domnul[3]. Neamurile apusene sunt crestine la suprafata, dar in inimile lor, in sufletele lor, ei sunt pagani. Noi, ortodocsii, ne intristam pentru idolii care traiesc in sufletele noastre, dar intru smerenia noastra cadem inchinandu-ne inaintea Domnului, dorind din toata inima sa fim ai Lui. Cu toate acestea, in cazul apusenilor, crestinismul lor este ca o arama cu un strat subtire de aur; restul este cu totul pagan, caci inauntrul sufletelor lor ei se pleaca idolilor lor, iar acesti idoli imparatesc intru ei. Sunt mandri, si Hristos nu locuieste in inimile lor. Din aceasta pricina, noi, ortodocsii, suntem cu adevarat pagani – la suprafata – dar in adanc suntem crestini; in vreme ce latinii apuseni sunt crestini la suprafata, dar pagani pe dinauntru. De aceea, nu va asteptati ca ei sa ne ajute. Noi, ortodocsii, le suntem straini.
Bineinteles, in fiecare neam exista oameni buni si smeriti care-L poarta pe Hristos in inimile lor si in modul lor de viata. Dar nu exista nimic in stare sa egaleze sau care sa se compare cu harul Ortodoxiei. Aceasta este o credinta de-suflet-mantuitoare; aceasta este o credinta care ne aduce smerenie; aceasta este o credinta care ne ridica la Hristos; aceasta este o credinta plina de bucurie, o credinta care imbratiseaza pe toti oamenii, o credinta de o frumusete de negrait, o credinta dumnezeiasca! O, crestini ortodocsi, fiti recunoscatori lui Dumnezeu ca sunteti ortodocsi! O, ce fericiti suntem noi, crestinii ortodocsi, ca suntem ortodocsi!
Dar aceasta inca nu este sfarsitul lumii. Sfarsitul lumii va veni mai tarziu, iar timpul venirii sfarsitului sta in mainile lui Dumnezeu - dar si in mainile oamenilor.
Atunci cand raul omenesc isi atinge punctul culminant, Dumnezeu Isi va trimite secera pentru seceris. Cata vreme sunt impreuna cu cei rai, dreptii inca vor trai pe pamant, si cata vreme Biserica lui Hristos va dainui, fara a-Si manji hainele (cf. Apoc. 3: 4), raul din lume n-are nici o putere sa se desavarseasca. Dar atunci cand nici un drept nu va mai fi pe pamant, cand oceanul raului va inunda intreaga lume, atunci va veni sfarsitul lumii; va arde si va disparea in uitare pentru ca o lume noua si desavarsita sa se nasca si in care dreptatea sa locuiasca (cf. II Petru 3: 9-12).

La venirea sfarsitului lumii, toate suferintele prin care lumea si neamurile au trecut pana atunci nu se pot compara cu acele suferinte care vor veni asupra lor in aceasta vreme. Un timp de nenorociri va cuprinde intreaga lume; oamenii se vor uri unii pe altii, se vor teme unii de altii, nu se vor increde unii intr-altii; suferintele vor lasa loc altor suferinte si mai mari: frica – unei frici mai mari; primejdia – unei primejdii mai mari; durerea – unei dureri mai mari; tristetea – unei tristeti mai mari. Dar oamenii nu se vor invata minte; nu vor alerga la Dumnezeu, Care-i poate izbavi. Dimpotriva, oamenii se vor impietri din ce in ce mai mult, si toata viata duhovniceasca se va vesteji.
Omul va deveni atât de plin de răutate, atât de înjosit ca urmare a întărâtării şi stăpânirii patimilor celor josnice asupra sa, atât de împietrit la inimă, întunecat şi cu totul epuizat de singura grijă de a supravieţui, încât pentru viaţa duhovnicească el nu va avea nici bunăvoinţă, nici loc în inima sa. Nu va mai rămâne nici o călăuză duhovnicească, deoarece şi aceştia vor urma căile lumii. Bisericile lui Dumnezeu vor deveni fie goale, fie duhovniceşte profanate de către păstori nevrednici. La apogeul acestor suferinţe şi al haosului din lume va apărea Antihrist.
El va veni ca un făcător de pace, un conducător bun şi înţelept, care poate aduce lumea în rânduială. Cu toate acestea, de fapt, el va fi un vrăjmaş al tuturor, un urâtor a tot ceea ce este bun, un tiran şi un făcător de rău, un distrugător a toate; asemenea lui, lumea n-a văzut pe nimeni niciodată şi nici nu va vedea vreodată.

Fiecare persoană va fi pecetluită; fiecare amănunt sau element al muncii sale şi al vieţii acesteia, ba şi fiecare cuvânt, fiecare mişcare a facultăţilor mintale va fi sub supraveghere neîncetată, astfel încât ea [persoana] nu va mai avea obiceiul de a cugeta la sine, de teamă ca nu cumva înfăţişarea feţei să reflecte fără voia sa ceva nepotrivit cu autoritatea conducătorului lumii, adică a Antihristului. Toată lumea va purta „măşti de piatră”. Toată munca, fiecare metru pătrat de pământ, fiecare bob de grâu va fi sub controlul lui Antihrist.
Vor fi dezastre naturale: valuri chinuitoare de căldură vor alterna cu perioade de ger aspru, seceta cu inundaţiile; tornade şi furtuni cumplite vor pricinui distrugeri înspăimântătoare; erupţii vulcanice, cutremure şi boli între oameni, animale şi plante; toate acestea vor fi atât de îngrozitoare, încât îi vor duce pe oameni la disperare. Pământul, nemaiprimindu-şi binecuvântarea pentru a da roade, va fi lovit de foamete îngrozitoare, şi astfel se va sărăci cu totul. Şi numai celor care au primit pecetea Fiarei, adică a Satanei, li se va îngădui să existe pentru o vreme, deşi în cele mai slugarnice şi josnice condiţii de sărăcie totală şi dispreţ pentru demnitatea umană, pe care omul a primit-o de la Făcătorul său. Toate se umplu de Antihrist: pământul, marea, aerul. Toate se vor face cu singurul scop de a înlătura cu totul numele lui Hristos din inima omului. Aceasta va fi cu adevărat o împărăţie drăcească pe pământ. Vor veni nenorociri cum n-au mai fost, un timp de agonie intensă nu numai pe pământ, ci în tot universul, căci ele [stihiile] sunt împreunate într-un singur plan al creaţiei, iar tot acest univers urmează să piară pentru ca, după aceasta, să poată fi îmbrăcat în nestricăciune, în statornicie, în veşnicie, după cuvintele Apostolului: Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune (I Cor. 15: 53)”.

Ati auzit cuvintele Mantuitorului:

Iar indata dupa stramtorarea acelor zile, soarele se va intuneca si luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cadea din cer si puterile cerurilor se vor zgudui (Matei 24: 29).

Iar Proorocul zice:

Soarele se va intuneca si luna va fi rosie ca sangele, inainte de venirea zilei celei mari si infricosatoare a Domnului (Ioil 2:31).

Un alt Prooroc zice:

Luceferii de pe cer si gramezile de stele nu-si vor mai da lumina lor; soarele se va intuneca in rasaritul lui si luna nu va mai straluci (Is. 13: 10).

Si iarasi:

Pentru aceea, blestem va manca pamantul, ca au pacatuit cei ce locuiesc pe dansul: pentru aceea, saraci vor fi cei ce locuiesc pe dansul, si vor ramane oameni putini…Trecut-a toata bucuria pamantului…Tulbura-se-vor apele marii… Se vor clatina temeliile pamantului, cu tulburare se va tulbura pamantul, si cu lipsa se va lipsi pamantul… Si se vor cutremura toate puterile cerului, si se va invalui cerul ca o hartie. Si toate stelele vor cadea ca frunzele pe vita, si cum cad frunzele de smochin.

(Is. 24: 6, 11, 14, 18-19; 34: 4).

Iar in Apocalipsa citim:

Si m-am uitat cand a deschis pecetea a sasea si s-a facut cutremur mare, soarele s-a facut negru ca un sac de par si luna intreaga s-a facut ca sangele. Si stelele cerului au cazut pe pamant, precum smochinul isi leapada smochinele sale verzi, cand este zguduit de vijelie. Iar cerul s-a dat in laturi, ca o carte de piele pe care o faci sul, si toti muntii si toate insulele s-au miscat din locurile lor (Apoc. 6: 12-14).

Dupa cuvintele unui vechi scriitor, va veni

“o astfel de vreme in care nimeni nu va mai dori sa traiasca; nelinistea va creste de pe-o noapte pe alta, iar ingrijorarea de pe-o zi pe alta”.

Inainte de sfarsitul lumii, neamurile vor vedea agonia universului care trebuie sa piara pentru ca Dumnezeu sa le faca din nou pe toate nestricacioase si nepieritoare. Si intocmai cum trupurile noastre se vor face la Inviere nestricacioase, tot astfel este cu putinta ca si noul univers sa fie patruns de materia duhovniceasca. In zilele noastre, prin “materie” si “duh” intelegem doua lucruri fara legatura intre ele, dar ele se vor uni intr-o singura intelegere, fara deosebire.
Aceasta lume a imbatranit si s-a istovit din pricina pacatului si a raului din lumea intreaga. Noua lume va fi condusa prin dreptatea lui Dumnezeu, drept care ea va fi vesnica si frumoasa. Marele Apostol zice:

Si am vazut cer nou si pamant nou. Caci cerul cel dantai si pamantul cel dintai au trecut.. Si Cel ce sedea pe tron a grait: Iata, noi le facem pe toate (Apoc. 21: 1, 5).

Dar inainte ca aceasta sa vina, vor fi nenorociri infricosatoare, iar Biserica lui Hristos va fi prigonita pana la limita, pana la a incerca sa o stearga de pe fata pamantului, dar atata vreme cat dumnezeiasca Liturghie se va savarsi de catre preoti plini de har, imparatia lui Satan nu se poate instaura pe pamant. In fiecare dumnezeiasca Liturghie, Dumnezeu este prezent pe pamant, iar Liturghia este o vestire a biruintei lui Hristos asupra diavolului si a mortii.
Prigonirea Bisericii va fi pe fata si intr-ascuns, in taina si aratata, lovind in oameni luati in parte si lovind in toti, peste tot si prin toate mijloacele. Vor fi un anumit numar de mucenici: cati la numar, numai Dumnezeu stie; vor fi de asemenea si multi apostati, care vor primi pecetea Fiarei; intr-un numar foarte mare vor fi cei indiferenti, care si ei se vor supune in toate lui Antihrist. Puterile raului i-au pregatit pe acesti apostati cu mult timp in urma, pe aceste fiinte slabe si bune de nimic. Secole de-a randul puterile raului au sapat la temelia Bisericii. Asa cum a trebuit sa treaca secole pentru a se pregati venirea lui Hristos, tot asa si pregatirile pentru venirea lui Antihrist au inceput inca din primii ani ai crestinismului, dupa cum scrie Sfantul Apostol Pavel: Taina faradelegii se si lucreaza (II Tesal. 2:7).
Dar sa stiti ca chiar si cele mai mari puteri ale iadului, portile iadului, nu vor birui Biserica (Mt. 16: 18), impreuna cu care Domnul nostru Iisus Hristos a fagaduit sa fie pana la sfarsitul veacului (cf. Mt. 28: 20). Aceasta Biserica va fi prigonita neincetat si fara mila; ea se va ascunde in pesterile si adancurile deserturilor. Harul lui Dumnezeu se va odihni peste slujitorii Ei, si Dumnezeu nu va ingadui ca marele vrajmas sa-i ucida. Dumnezeiasca Liturghie va fi savarsita pana in ultima zi a existentei acestei lumi. Fratilor, luati aminte la semnele venirii sfarsitului lumii, semne pe care Domnul Iisus Hristos ni le-a descoperit, si nu va slabiti credinta in Dumnezeu”.

[1] Sfanta Sofia
[2] Bizantinii se numeau pe sine “romei”, Constantinopolul fiind considerat a doua Roma.
[3] Ps. 136: 23.

Edited by Angevidy, 08 September 2012 - 14:41.