Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Routere detinute in trecut si in ...

Teii din fața casei

E-Mail in serie prin Excel si Out...

Modul alimentare rulou/jaluzea ex...
 Recuperare fișiere dupa form...

Aplicatii stress test RAM

Asigurare auto hibrid

Asus B550M - PC-ul nu porneste di...
 Tzanca Uraganu - Inconjurat de Fe...

explicatie montaj breadboard

3 Doors Down - Kryptonite

Semnalizati cand virati pe un dru...
 Succesiune - mostenire apartament...

Donez Siofor de 1000mg ( diabet t...

Izolatie intre parter si etaj

Hranirea pasarilor din orase -pro...
 

Dacii si Romanii vorbeau limbi asemanatoare? partea a 2 a

* * * - - 2 votes
  • Please log in to reply
9960 replies to this topic

#919
florrea2

florrea2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,999
  • Înscris: 05.09.2011

View Postego_zenovius, on 25th June 2012, 06:16, said:

Pai, cam cand sa fi distrus ungurii si bulgarii aceste documente in Tara Romaneasca? Dupa instaurarea dinastiei Basarabilor, nu cred ca mai putem vorbi despre asa ceva. Adica, sa zicem rotund - 1300. Pai, daca pana la 1300 le-au distrus ungurii si bulgarii, de ce dupa 1300 nu mai apare nimic, nici un document scris in romaneste, vreme de peste 200 de ani, pana la Neacsu?
eu cred că ungurii nici nu puteau distruge documente prin Valahia. Puteau să le distrugă sau să le lase în plata domnului romînii pt că dacă s-a introdus slavona ca limbă oficială cele vechi nu mai aveau valoare.
Scisoarea lui Neacșu nu e document oficial.

View Postturcoctonul, on 25th June 2012, 14:46, said:

Asa ca nu cred ca vreun pui de daco-roman si-a dorit la 272 ca statul sa-l abandoneze la nord de Dunare, dar n-a avut de ales.
Așa, nu crezi tu și ce nu crezi tu nici nu a fost. Tipic.

#920
Baudolino_x

Baudolino_x

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 109
  • Înscris: 26.04.2012

View Postturcoctonul, on 24th June 2012, 14:04, said:

Esti sigur ca stii despre ce e vorba? Pentru ca nu vad legatura. Normanzii cuceresc Anglia de la anglo-saxoni, nu de la vikingi si da, toti astia erau popoare germanice inrudite, numai ca normanzii care au cucerit Anglia erau niste francezi acum, rezultatul amestecului dintre invadatorii vikingi (masculi) si femeile din Bretania si Franta care le-au fost date de neveste pe la 911 cand au incheiat un pact cu regele Frantei, s-au crestinat si s-au insurat.
De aia vorbeau franceza, era limba lor materna.

cum adică nu vezi legătura? păi și tu zici că normanzii au mers împotriva anglo-saxonilor, nu a vikingilor.
împotriva anglo-saxonilor au luptat danezii, au luptat norvegienii, după care s-au implicat și normanzii. de parcă William Cuceritorul nu era din dinastia lui Rollon și Rollon nu ar fi fost viking. în plus vikingii erau în Normandia încă de la începutul sec.IX., ei au înființat ducatul normand, tot ei îl cîrmuiau, atacau pe franci, vocabularul scandinav din engleză și franceză tot lor li se datorează. în sec. XII în Normandia încă se mai vorbea vechea limbă nordică, mențiune făcută în cronica normandeză.  
vezi și harta asta, sec. X http://en.wikipedia....se_language_map
vorbeau franceză, și? a zis cineva că franceza se trage din occitană? ))  

View Postturcoctonul, on 24th June 2012, 14:04, said:

Gresesti, vezi cum a fost cu Alfred cel Mare si cu primele scrieri in engleza veche, aka anglo-saxona. Aia au scris in limba nationala printre primii in Europa (de fapt si slavii si francezii si altii, cred ca de fapt noi am scris printre ultimii, nu ei printre primii, oricum nu conteaza).
Alfred n-are nici o legătură cu limbile oficiale și comune. așa ceva n-a existat în evul mediu mileniul I pe teritoriul britanic și francez de azi. exista însă un babilon de limbi și dialecte, mai ales în Franța. abia în sec.XI normanzii vor impune limba lor ca limbă oficială a Angliei. cu toate că nu s-a impus ca limbă comună, însă influențele ei se vor resimți mai tîrziu în limba engleză.
teoriile cu migrația masivă a anglo-saxonilor, despopularea Wessex-elui de autohtoni și repopularea cu saxoni, au fost teorii aruncate la gunoi. anglo-saxonii au fost o elită mică. pînă la urmă și Cerdic cu Cynric par a fi niște britoni cu nume celtice.

View Postturcoctonul, on 24th June 2012, 14:04, said:

De aia avem mormintele unor regisori daci la Roma, de aia Romula, mama romanizata a lui Galeriu s-a refugiat din Dacia natala la sud de Dunare? Nu erau atatia romani care sa doreasca a trai printre barbari cat erau barbarii care doreau cu orice pret sa se aseze in imperiu, la fel cum acum toata lumea vrea sa traiasca in America (chiar daca mai vine si cate un american boem sau cautat de justitie, sa traiasca prin Africa sau Europa).
auzi, tu, grăiești așă de parcă voi v-ați izghit "cu orice preț" în URSS, dar Ceașcă v-a închis vama. lol

Edited by Baudolino_x, 25 June 2012 - 19:47.


#921
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View PostEndinion, on 25th June 2012, 07:27, said:

Pai tiganii apar tarziu in T.Romaneasca, ce legatura are cu ei ce spui tu aici Zeno ?!  :console:
Una la mana - nu era vorba de tigani.
Doi - eu nu spun nimic acolo, eu intreb.
Trei - am pornit de la afirmatia Mustarului de Dijon (Am convingerea că am avut documente distruse de unguri și bulgari) pe care l-am intrebat cam cand zice el ca s-ar fi produs aceste distrugeri de documente.

Edited by ego_zenovius, 25 June 2012 - 21:37.


#922
turcoctonul

turcoctonul

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,867
  • Înscris: 07.12.2006

View PostBaudolino_x, on 25th June 2012, 20:47, said:

de parcă William Cuceritorul nu era din dinastia lui Rollon și Rollon nu ar fi fost viking.

Wiliam mai era ruda si cu regele anglo-saxon la tronul caruia avea pretentii datorita unor legaturi matrimoniale anglo-normande. Ti-am spus ca normanzii se integrasera in regatul francez, erau crestini, urmareau teluri mai inalte decat stramosii lor vikingi. Dar ce legatura or avea toate astea cu dacii si romanii, numai tu stii...

View PostBaudolino_x, on 25th June 2012, 20:47, said:

Alfred n-are nici o legătură cu limbile oficiale și comune.

Are legatura numai ce vrei tu. Pe vremea lui Alfred se generalizeaza scrisul in anglo-saxona, in detrimentul latinei ca limba culta.

View PostBaudolino_x, on 25th June 2012, 20:47, said:

așa ceva n-a existat în evul mediu mileniul I pe teritoriul britanic și francez de azi.

Nu, erau muti. De juramantul de la Verdun ai auzit? De actul ala intocmit in germana, latina si "limba romanilor" (adica franceza veche) sa inteleaga tot regatul urmasilor lui Carol? Nu stiu de ce discutam pe tema asta...

#923
leogoto

leogoto

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,001
  • Înscris: 01.12.2010

View Postflorrea2, on 25th June 2012, 17:37, said:

eu cred că ungurii nici nu puteau distruge documente prin Valahia. Puteau să le distrugă sau să le lase în plata domnului romînii pt că dacă s-a introdus slavona ca limbă oficială cele vechi nu mai aveau valoare.
Scisoarea lui Neacșu nu e document oficial.
Scrisoarea lui Neacsu, surprinzator pt mine cel putin, a fost gasita in Brasov, la Arhivele Nationale, in 1894. Da' in 1894 in Brasov limba oficiala nu era romana. Deci, de ce n-ar mai fi fost si altele? De distrus documente, oportunitati ar tot fi fost, in Moldova se stie precis ca pe vremea lui Alexandru cel Bun - 1400-1432 - "“Teoctist de neam bulgar și diacon a lui Marcu din Efes, pentru a dezrădăcina din Moldova sămânța catolicismului și să ridice pentru totdeauna tinerilor putința de a citi sofismele latinilor, a încredințat pe Alexandru cel Bun să surghiunească din țară pe oamenii de altă credință și să scoată literele latine din toate scrierile și cărțile și să introducă în locul lor, pe cele slavone.”
Deci distrugeri au tot fost - pornite si dinauntru, si dinafara. Lista-i lunga. Scrisoarea lui Neacsu e o scriere rutinata, fara poticneli, denota obisnuinta scriitorului care foloseste un stil curgator si inflorat - si implicit si destinatarul trebuie sa fi fost destul de obisnuit cu citirea in limba romana si in chirilice, ca n-are sens sa trimiti o scrisoare  in asa fel facuta incat destinatarul ei sa nu o inteleaga. Deci e evident ca scrierile anterioare in romana trimise catre judele Hanas Benckner din Brasov si antecesorii lui in functie s-au pierdut - dintr-un motiv, sau altul.

#924
Baudolino_x

Baudolino_x

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 109
  • Înscris: 26.04.2012

View Postturcoctonul, on 26th June 2012, 00:01, said:

Dar ce legatura or avea toate astea cu dacii si romanii, numai tu stii...
tu ești singurul care te-ai băgat cu comparații dac vs. englez. citește tema mai atent și nu mă bate la cap.

View Postturcoctonul, on 26th June 2012, 00:01, said:

Are legatura numai ce vrei tu. Pe vremea lui Alfred se generalizeaza scrisul in anglo-saxona, in detrimentul latinei ca limba culta.
Nu, erau muti. De juramantul de la Verdun ai auzit? De actul ala intocmit in germana, latina si "limba romanilor" (adica franceza veche) sa inteleaga tot regatul urmasilor lui Carol? Nu stiu de ce discutam pe tema asta...
tot o ții cu alfred, ce vrei să dovedești?

de "jurămîntul" de la Verdun n-am auzit. am auzit de un tratat. tu de unde știi în ce limbă era scris dacă textul s-a pierdut?
nu cumva și Carol cel Mare vorbea franceza? lol

Quote

Les serments de Strasbourg (Sacramenta Argentariae), 14 février 842. (jurămîntul de Strasbourg după o copie din sec.XI, nu există original)

« Pro Deo amur et pro christian poblo et nostro commun salvament, d'ist di in avant, in quant Deus savir et podir me dunat, si salvarai eo cist meon fradre Karlo et in aiudha et in cadhuna cosa, si cum om per dreit son fradra salvar dift, in o quid il mi altresi fazet, et ab Ludher nul plaid nunquam prindrai, qui meon vol cist meon fradre Karle in damno sit. »

« In Godes minna ind in thes christianes folches ind unser bedhero gealtnissi, fon thesemo dage frammordes, so fram so mir Got geuuizci indi mahd furgibit, so haldih tesan minan bruodher, soso man mit rehtu sinan bruodher scal, in thiu, thaz er mig sosoma duo ; indi mit Ludheren in nohheiniu thing ne gegango, zhe minan uuillon imo ce scadhen uuerhen. »
ai văzut vreo franceză mai sus?


vezi aici franceza veche:

Quote

Texte du Notre Père
Li nostre Perre ki ies es ciels, seit seintefiez li tuns nuns.
Avienget le tuens regnes. Seit feite la tue volentez, si cum en ciel, e en la terra.
Nostre pein chaskejurnel dune nus hoi, e pardune a nus les noz detes,
si cum, nus pardununs a noz deturs,
E ne nus meines en tenteisun, meis delivre nus de mal.
latina era o limbă moartă.

#925
Endinion

Endinion

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007

View Postego_zenovius, on 25th June 2012, 22:37, said:

Una la mana - nu era vorba de tigani.

Daca nu ma insel Dijon este d-l hindus de etnie roma, chiar el ne-a spus, nu s-a ascuns cu nimic in fata noastra de aceea are respectul nostru.

... si se referea la 'citeste mai jos':




View PostDijonnais, on 24th June 2012, 14:58, said:

Nu îmi dă pace chestia asta că suntem ultimii (după noi țiganii, nu știu dacă și albanezii) care am scris în limba maternă și vorbită.
Am convingerea că am avut documente distruse de unguri și bulgari.

Trebuie adăugat că fiscul e mult mai dur, evaziunea fiscală este mult mai mică în Occident decât în „Dacia”.  Și totuși avem emigranți cu grămada.


#926
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postleogoto, on 26th June 2012, 00:23, said:

De distrus documente, oportunitati ar tot fi fost, in Moldova se stie precis ca pe vremea lui Alexandru cel Bun - 1400-1432 - "“Teoctist de neam bulgar și diacon a lui Marcu din Efes, pentru a dezrădăcina din Moldova sămânța catolicismului și să ridice pentru totdeauna tinerilor putința de a citi sofismele latinilor, a încredințat pe Alexandru cel Bun să surghiunească din țară pe oamenii de altă credință și să scoată literele latine din toate scrierile și cărțile și să introducă în locul lor, pe cele slavone.”

Este incredibil cum unele minciuni penibile și vechi ale propagandei latinomane mai pot înșela și în ziua de azi pe cei creduli. Orice afirmație a unui latinoman (iar Dimitrie Cantemir a fost unul din precursorii latinomaniei) trebuie analizată, pentru că i se poate descoperi foarte ușor falsitatea. Afirmația că Alexandru cel Bun ar fi fost convins să distrugă scrierile cu alfabet latin de teama influenței catolice în rîndurile populației este o minciună fără bază reală. Ea a fost demontată încă din secolul 19 de junimistul moldovean George Panu, cel care a făcut o critică foarte pertinentă a situației istoriografiei de la acea vreme, din care au ieșit șifonați toți istoricii care puseseră pe primul plan scopul patriotic și nu cel științific al istoriei.

Leogoto, te pui într-o situație cel puțin delicată afirmînd în 2012 că "se știe precis [că au fost distrugeri de scrieri cu alfabet latin în timpul lui Alexandru cel Bun]", cînd de fapt se știe că totul nu este decît o minciună latinomană a lui Dimitrie Cantemir. Nici un cititor avizat de istorie din ziua de azi nu mai înghite o astfel de gogoașă propagandistică putrezită de mult.

Am să dau mai jos un fragment dintr-un articol scris de G. Panu (1848-1910) în care acesta ia în discuție falsificarea istoriei romînilor de către adepții Școlii Ardelene. El demonstrează foarte simplu că Dimitrie Cantemir a mințit pe față în legătură cu distrugerea scrierilor cu alfabet latin, iar minciuna lui a fost preluată de Școala Ardeleană care avea nevoie de ea pentru a justifica niște puncte slabe ale teoriei latiniste. Am îngroșat unele pasaje care mi s-au părut semnificative și am adăugat unele cuvinte în paranteze drepte pentru a face textul mai ușor de înțeles.

<------------Începutul citatului------------>
Punctul de luptă era latinitatea neamului pe care [străinii] ne-o tăgăduiau cîteodată în parte, altădată în totul; nici numele de român nu-l admiteau a fi o moștenire de la latini, ci îl credeau a fi un nume mai modern luat de la Romei [romani], ai Imperiului Bizantin. Așa fiind, toate argumentele apărătorilor [din Școala Ardeleană] au trebuit să se îndrepte numai asupra acelui punct. Educația ce primise în latinește, călătoriile la Roma unde vedeau vechile și mărețele monumente romane le mai exalta încă patriotismul. În orice întîmpinare făcută asupra oricărei părți din viață, ei căutară a răspunde nu din viața poporului român, ci din aceea a poporului roman, ei amestecară român și roman, viața română o căutară excluziv în cea romană, pentru ei nu mai sînt două națiuni ieșite, ce e drept una din sînul celeilalte, dar care erau despărrțite de veacuri, în care cea nouă s-a dezvoltat în împrejurări străine de originea ei. Patrioții români înfocați, pentru care originea istorică era totodată și o chestie de interes social, fiindcă printr-însa cereau ca frații lor să aibă dreptul de a trăi ca popor deosebit cu deopotrivă privilegiu în mijlocul celorlalte [popoare din Transilvania], se sprijineau în această luptă de trunchiul roman din care se trăgeau și către care își îndreptau toată nădejdea. Astfel ei credeau că, de vreme ce coloniștii, cînd se așezaseră în Dacia avuseseră toate elementele de viață, urmează că românii ca strănepoți ai lor să le fi păstrat neschimbate: deci toate obiceiurile, instituțiile sînt curat romane, nici limba nu e un produs nou și mai tîrziu ieșit din transformarea limbei latine, ea nu este formată în Dacia, ci este un dialect rustic din Italia, adus de legionari, ea era răspîndită și știută așa încît chiar împărații romani în românește se adresau către legionari.

Cum se vede, pentru dînșii colonizarea Daciei se făcuse mai ieri și, trecînd peste veacurile trăite în Dacia și peste schimbările ce au putut suferi, ei luară pe românul de la începutul veacului al 9-lea drept legionarul din veacul al 2-lea. Cu acest mijloc, totul fiind roman, învățații Transilvaniei se puseră mai cu seamă limba să o latinizeze, ea fiind oglinda cea mai curată în care se poate vedea viața unui popor adăpostită sau nu de alte atingeri străine. Astfel "slava" vine de la "salve", "Ardeal" de la "arie" și "deal", "Crăciun" de la "Creatio", etc., etc., toate asemănările fonetice fuseră puse în mișace în această grea lucrare. Pe cele pe care nu le putură romaniza, le scoaseră afară din limbă, se înțelege din limba numai a lor.

Odată această teorie [latinistă] primită, se iveau o mulțime de greutăți care o încurcau. Se năștea întrebarea dacă noi am fost așa de bine adăpostiți [de influențele nelatine], de unde și cum s-a furișat în limbă acea mulțime de cuvinte străine, mai cu seamă slavone [slave], căci oricîtă osteneală își dăduse pe unele a le romaniza, pe altele a le alunga, totuși, mai rămăsese încă o bună parte cu care nu mai știau ce să facă. De cînd am lăsat alfabetul strămoșilor noștri ca să împrumutăm pe cel chirilic? Și la aceste întrebări trebuia un răspuns priincios și potrivit cu teoria [lor] istorică. Un loc din Dimitrie Cantemir fu găsit care descurcă toată greutatea. Iată-l:

Mai înainte de soborul de la Florența aveau moldovenii slove latinești după pilda tuturor noroadelor a căror limbă este alcătuită din cea romană, iar apoi, după aceea, unindu-se la acest sobor Mitropolitul Moldovei, cu latinii, urmașul său Teoctist Bulgarul, arhidiaconul lui Marko Efeseanul "pentru ca să lipsească aluatul latinilor din biserica moldovenească și să le ridice prilejul să poată citi oamenii cei tineri amăgiturile lor, de aceea a îndemnat el pe Domnul Alexandru cel Bun ca nu numai pe oamenii ce aveau cugete străine la credința pravoslavnică, "ci încă și slovele latinești să le lipsească din țara lui și să primească în locul lor pe cele slavone".
(Dimitrie Cantemir: "Descriptio Moldaviae" - Cap. V. "Pentru slovele sau buchele moldovinești")

Pentru orice om serios ce s-ar gîndi cît de puțin, aceste rînduri sînt un amestec de neadevăruri. Sinodul nu s-a ținut pe timpul lui Alexandru cel Bun, ci după moartea lui, la 1430, apoi să ne întrebăm pentru ce se alungară literele latinești din Moldova?

Pentru ca:
Să le ridice prilejul să poată citi oamenii cei tineri amăgiruile lor (ale latinilor).

Dar de cînd înțelegerea unei limbi atîrnă de la literile sau buchile cu care se scrie ea? Înțelegem noi limba franceză etc. de vreme ce scriem cu aceleași litere [ca ea] astăzi? Și înțelegeam pe cea rusească cînd scriam pînă mai deunăzi cu slovele ei? Dar istoricii patrioți nu se gîndeau la de-alde astea. Ei aveau nevoie să-și explice înrîurirea limbei slavone și zisele lui Cantemir se potriveau minunat pentru aceasta Petru Maior istorisește pe larg această poveste a lui Cantemir în cartea sa, dar el vede că cu dînsa se dezleagă numai chestiunea slovelor, iar nu și a limbei slavone. Deci, el continuă tot sub scutul lui Cantemir:

Dar răul nu se opri aci. Ci precum slovele strămoșești, cele latinești, fură cu totul dezrădăcinate dintre romani, așa și limba românească fu izgonită de prin bisericile romane și în locul lor băgară pe cea slavonă.

De unde Petru Maior a luat acestea? Nu se știe; destul că ea trebuie să-și aibe începutul în același sentiment de cucernicie patriotică care ne-a înzestrat cu cronica latinească a lui Hur și cu o mulțime de alte asemenea [falsuri].

George Panu : Studiul istoriei la români (4 articole publicate în revista "Convorbiri literare" între 1872-1873)
republicate în cartea
Eugen Lovinescu: Antologia Ideologiei Junimiste - pag. 203-206 (Editura Institutului Cultural Român, București, 2010)
<-----------------Sfîrșitul citatului------------->

Cred că e clar pentru toată lumea că Dimitrie Cantemir a mințit, iar Școala Ardeleană i-a folosit minciuna pentru a-și sprijini cu ea propaganda latinomană. Dar chiar dacă ar fi fost adevărat că au fost distruse din ordin de sus toate scrierile românești cu alfabet latin din Molodva și Țara Romînească, cum se face că nu se găsesc scrieri foarte vechi cu alfabet latin în Transilvania, unde ungurii nu ar fi văzut nici o problemă din moment ce ei înșiși foloseau alfabetul latin? În privința asta latinomanii sînt total descoperiți, pentru că n-au venit nici măcar cu o minciună care să explice fenomenul după care alfabetul latin s-a pierdut tocmai în Transilvania, care a fost centrul provinciei romane Dacia și practic locul unde a existat activitatea scriptică cea mai intensă din moment ce acolo era și capitala provinciei.

Treaba asta cu distrugerea scrierilor în timpul lui Alexandru cel Bun este o minciună jalnică și faptul că mai este invocată și în ziua de azi nu arată decît că spălarea creierelor cu șamponul latinoman făcută în școli și-a atins scopul, ba chiar l-a depășit, pentru că o bună parte din populație nu mai e în stare să gîndească critic și ia de bune toate scornelile propagandistice, chiar și pe cele vechi de sute de ani. După 200 de ani de spălare neîntreruptă a creierelor tuturor generațiilor de romîni, latinomanii au obținut un popor care funcționează intelectual după principiul "crede propaganda și n-o cerceta".

Edited by Crugasic, 26 June 2012 - 18:29.


#927
florrea2

florrea2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,999
  • Înscris: 05.09.2011
O analiză bună și bine scrisă.

#928
Dijonnais

Dijonnais

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,941
  • Înscris: 03.03.2012

View PostCrugasic, on 26th June 2012, 18:27, said:

Cred că e clar pentru toată lumea că Dimitrie Cantemir a mințit,

e foarte clar că nu ai nicio dovadă că Dimitrie Cantemir a mințit. Nu se știe pe ce s-a bazat. Dar mie, cel puțin, îmi e clar că în secolul al X VIII- lea existau la Constantinopol, cred că chiar la Patriarhie, documente despre români, documente care s-au pierdut.

View PostCrugasic, on 26th June 2012, 18:27, said:

unde ungurii nu ar fi văzut nici o problemă din moment ce ei înșiși foloseau alfabetul latin? În privința asta latinomanii sînt total descoperiți,

Un istoric serios sugerează că Anonymus se credea ungur, dar nu știa vorbi ungurește, în schimb vorbea românește. Anonymus habar nu avea că trebuie să știi maghiara pentru a fi ungur. El scria o istorie politico-militară. Altfel documentele păstrate erau exclusiv în latină. În maghiara s-a scris accidental.
Adică întrebarea este pusă de un necunoscător.

Edited by Dijonnais, 26 June 2012 - 19:27.


#929
leogoto

leogoto

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,001
  • Înscris: 01.12.2010

View PostCrugasic, on 26th June 2012, 19:27, said:

Este incredibil cum unele minciuni penibile și vechi ale propagandei latinomane mai pot înșela și în ziua de azi pe cei creduli. Orice afirmație a unui latinoman (iar Dimitrie Cantemir a fost unul din precursorii latinomaniei) trebuie analizată, pentru că i se poate descoperi foarte ușor falsitatea. Afirmația că Alexandru cel Bun ar fi fost convins să distrugă scrierile cu alfabet latin de teama influenței catolice în rîndurile populației este o minciună fără bază reală. Ea a fost demontată încă din secolul 19 de junimistul moldovean George Panu, cel care a făcut o critică foarte pertinentă a situației istoriografiei de la acea vreme, din care au ieșit șifonați toți istoricii care puseseră pe primul plan scopul patriotic și nu cel științific al istoriei.

Leogoto, te pui într-o situație cel puțin delicată afirmînd în 2012 că "se știe precis [că au fost distrugeri de scrieri cu alfabet latin în timpul lui Alexandru cel Bun]", cînd de fapt se știe că totul nu este decît o minciună latinomană a lui Dimitrie Cantemir. Nici un cititor avizat de istorie din ziua de azi nu mai înghite o astfel de gogoașă propagandistică putrezită de mult.

[...]

Cred că e clar pentru toată lumea că Dimitrie Cantemir a mințit, iar Școala Ardeleană i-a folosit minciuna pentru a-și sprijini cu ea propaganda latinomană. Dar chiar dacă ar fi fost adevărat că au fost distruse din ordin de sus toate scrierile românești cu alfabet latin din Molodva și Țara Romînească, cum se face că nu se găsesc scrieri foarte vechi cu alfabet latin în Transilvania, unde ungurii nu ar fi văzut nici o problemă din moment ce ei înșiși foloseau alfabetul latin? În privința asta latinomanii sînt total descoperiți, pentru că n-au venit nici măcar cu o minciună care să explice fenomenul după care alfabetul latin s-a pierdut tocmai în Transilvania, care a fost centrul provinciei romane Dacia și practic locul unde a existat activitatea scriptică cea mai intensă din moment ce acolo era și capitala provinciei.

Treaba asta cu distrugerea scrierilor în timpul lui Alexandru cel Bun este o minciună jalnică și faptul că mai este invocată și în ziua de azi nu arată decît că spălarea creierelor cu șamponul latinoman făcută în școli și-a atins scopul, ba chiar l-a depășit, pentru că o bună parte din populație nu mai e în stare să gîndească critic și ia de bune toate scornelile propagandistice, chiar și pe cele vechi de sute de ani. După 200 de ani de spălare neîntreruptă a creierelor tuturor generațiilor de romîni, latinomanii au obținut un popor care funcționează intelectual după principiul "crede propaganda și n-o cerceta".
Nu stiam ca afirmatiile lui Cantemir au fost criticate. Insa, chiar si daca critica e intemeiata, nu vad de ce afirmatia mea ca s-ar fi distrus foarte multe documente in decursul veacurilor ar fi neintemeiata. Moldova a batut multa vreme moneda inscriptionata cu caractere latinesti, spre deosebire de Tara Romaneasca. De ce?
Apoi, cine ar fi avut interes si ocazii sa distruga deliberat documente, sau documente odata cu edificiile care le adaposteau? E o lista practic nesfarsita. Ungurii lui Carol Robert de Anjou; turcii; tatarii; rusii; austriecii; polonezii; muntenii in Moldova; moldovenii in Tara Romaneasca; biserica ortodoxa insasi, cand intra in conflict cu ceva domnitor (biserica, la manastiri, episcopii si mitropolii, pastra fel de fel de documente fie in folos propriu, fie ca "garant echidistant" al feluritelor probleme ivite intre boieri si domnitori s.a.m.d.) sau cu enoriasi care se dadeau cu catolicii sau alte confesiuni. Simplul fapt ca cel mai vechi document scris in romana apare intr-o limba romana impecabila la Brasov si nu in alta parte e un indiciu puternic ca in alte parti [si de asemenea si in Brasov] documentele in limba romana anterioare scrisorii lui Neacsu au fost pierdute sau distruse deliberat.

#930
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View PostDijonnais, on 26th June 2012, 20:25, said:

e foarte clar că nu ai nicio dovadă că Dimitrie Cantemir a mințit. Nu se știe pe ce s-a bazat. Dar mie, cel puțin, îmi e clar că în secolul al X VIII- lea existau la Constantinopol, cred că chiar la Patriarhie, documente despre români, documente care s-au pierdut.

Se pare că tu nu te împaci cu ideea că istoria înseamnă încă de la Herodot analiză, cercetare, investigare, nu vorbe în vînt. Oricine poate veni să spună că s-a întîmplat așa și pe dincolo, însă un istoric adevărat nu va face niciodată asta, ci va veni cu dovezi în sprijinul afirmațiilor sale și va evita să lanseze ipoteze pe care nu le poate susține cu argumente. Dacă în istorie s-ar fi lăsat deschisă Cutia Pandorei a afirmațiilor neargumentate, acum nu am mai fi avut o istorie științifică, ci una mitologică, fantezistă, în care s-ar fi putut spune orice despre trecut din moment ce nu ar fi fost nevoie să vii cu probe. De exemplu, am putea să susținem cu tărie că dacii aveau o scriere proprie pe care au folosit-o pentru scrieri de tot felul, literare, istorice, științifice, etc., însă Traian după cucerirea Daciei a dat ordin să fie distruse toate aceste scrieri inestimabile și i-a obligat pe daci să-și abandoneze alfabetul, amenințîndu-i că altfel le vor fi tăiate mîinile. În acest fel silnic a început romanizarea dacilor, prin distrugerea limbii lor scrise și a creațiilor lor culturale. După cum vezi, Dijonnais, dacă orice ipoteză este luată drept adevăr, atunci nu doar Alexandru cel Bun ar putea fi învinuit fără probe, ci și Traian sau oricine altcineva.

Dimitrie Cantemir nu s-a bazat pe nimic, pentru că el n-a fost un istoric adevărat, ci unul care în scrierile sale istorice a folosit la greu propagandă latinomană, pe urmele cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin. Uite un fragment din George Panu, din care îți poți da seama de "profesionialismul" în materie de istorie al celor pomeniți mai înainte.

<------------------Începutul citatului--------------------->
Cea dintîi întrebare ce-și pune oricine se îndeletnicește cu istoria unui popor este: De ce origine și de unde este el?

Cronicarul Ureche are cunoștinți, nici se poate mai încîlcite, asupra locuirii acestor țări din vechi[me]. El știe că ele împreună cu alte dimprejur se numeau odată Scitia și crede că Moldova, după ce a stat vreo 600 de ani deșartă, Traian, venind cu oștile lui pe aici, au trimis să o locuiască oameni din domniile ce au fost pe acele vremi la Rîm. Atîta tot.

Miron Costin este foarte bine încunoștiințat în această privință; el descrie războaiele lui Traian cu dacii, apoi vorbind de cel din urmă din ele, își explică începuturile noastre astfel:

La care război stînd tare dacii și Craiul, de sine singur a pierit Decebal la acel război și așa a purces după acel război pierdut și pieirea Craiului lor și a tot neamul dacilor cu risipa de pe aceste țări unde este acum țara Muntenească și Țara noastră Moldovenească. Cîtă țară a și rămas pe loc, prostime, țărani, toată a scos-o Traian de pe aceste locuri peste munții care despart Țara Ungurească despre noi.

Miron Costin asigură o origine curat romană numai muntenilor și moldovenilor, el își făcea teoria sa istorică după ideile așa-zicînd politice de atunci, în care Transilvania ca Țară Românească se vede că nu prindea mult loc. Cu toate acestea, cunoștința ce avea el că se află și acolo români, precum și patriotismul lui de român îndeobște nu-l ierta ca să-i lase pe ei a fi în totul scoborîtorii dacilor fugăriți peste munți, ci îi mîngîie și pe dînșii cu următoarele cuvinte:

Măcar că capetele dacilor, domnii cu toate casele lor s-au tras toți peste munți în Ardeal și de acolo s-au închinat cu toții lui Traian împărat, dar tot nu i-a crezut, ci și peste munți printre daci au descălicat rîmleni pentru ca să nu-și mai poată ridica capul dacii împotriva împăratului.

Dimitrie Cantemir, al cărui patriotism este, ca să zic așa, mult mai studiat, făcînd erudiție mai multă, urmează totuși aproape întocmai părerii lui Costin:

Deci voi mărturisi precum poporul român nu din glogozala [amestecul] a nașterii de strînsură să fi scornit, ci din cetățeni romani, din ostași veterani și din mari familii să fie ales.

Și aiurea:

Și rămășița dacilor cîți scăpase din oșteni și altă prostime, pe toți pînă la unul, precum să-i fi trecut mai spre fundurile Țării Ungurești.

Cum se vede latinitatea neamului nostru a cărui legătură tradițională nu s-a fost pierdut, nici nu se putea pierde o vedem îndată proclamată de cei dintîi scriitori ai noștri, se înțelege, după cum s-a observat, învelită în acea pătură de egoism sădit în inima omenească, care face pe un individ ca și pe o nație de a-și statornici o origine cît se poate mai strălucită și cît se poate mai curată de orice amestec cu vreun alt neam socotit mai neînsemnat, atît prin sîngele, cît și prin faptele lui.

George Panu : Studiul istoriei la români (4 articole publicate în revista "Convorbiri literare" între 1872-1873)
republicate în cartea
Eugen Lovinescu: Antologia Ideologiei Junimiste - pag. 198-199 (Editura Institutului Cultural Român, București, 2010)
<-----------------------Sfîrșitul citatului-------------------->


După cum vezi, Dijonnais, cei doi cronicari moldoveni pomeniți și Dimitrie Cantemir aveau o viziune moldocentrică, în care ardelenii erau socotiți mai puțin importanți și tocmai de aceea în cazul lor se accepta un oarecare amestec cu dacii. Practic în cazul lui Miron Costin cucerirea romană și colonizarea are loc pe invers, mai întîi și mai important în Moldova și Țara Românească și abia apoi în Transilvania, unde sînt împinse și rămășițele dacilor. Uite cum minte Miron Costin despre o colonizare romană ce ar fi avut loc de la Carpați pînă la Nistru:

<------------------Începutul citatului--------------------->
Iară aicea, îmbe aceste țări, și Țara Muntenească și țara Moldovei, de la Dunăre pînă sub munți și pînă în Marea Neagră și de la apa Nistrului pînă iară sub munți, tot cu rîmleni și căsași au așezat și mai mulți oșteni, precum zic ei: colonia romana, adecă discălicarea Rîmului. Și așa ieste discălicatul cel dintîi acestor țări cu rîmleni.

Miron Costin : "De Neamul Moldovenilor" (capitolul 4)
<-----------------Sfîrșitul citatului------------->

Dar asta nu-i nimic, pentru că Miron Costin delirează și despre modul în care romanii ar fi umplut tot imperiul cu coloniști, din cauza excesului de populație al teritoriului peninsular italian, datorat beșugului produs de bogăția deosebită a solului. Evident că e vorba de pure invenții latinomane care nu au nici o legătură cu realitatea istorică.

De Neamul Moldovenilor (text prezent pe Wikisource)

Moldocentrismul sare în ochi și în povestea cu înlocuirea alfabetului latin cu cel chirilic. Dimitrie Cantemir vorbește de parcă numai în Moldova ar fi existat romîni alfabetizați. În momentul în care Moldova a trecut obligatoriu la alfabetul chirilic, soarta scrisului a fost decisă și pentru Țara Românească sau Transilvania, pentru că cei de acolo aparent nu știau încă să scrie, și deci au început să scrie direct cu alfabetul chirilic, așa cum era legea în Moldova, cea care a adus scrisul și în Țara Românească și Transilvania. Nu știu ce adult rațional ar putea să mai creadă în ziua de azi astfel de povești ridicole...

View PostDijonnais, on 26th June 2012, 20:25, said:

Un istoric serios sugerează că Anonymus se credea ungur, dar nu știa vorbi ungurește, în schimb vorbea românește. Anonymus habar nu avea că trebuie să știi maghiara pentru a fi ungur. El scria o istorie politico-militară. Altfel documentele păstrate erau exclusiv în latină. În maghiara s-a scris accidental.

Nu contează cît de accidental s-a scris sau nu în ungurește în timpurile vechi. Cert este că s-a scris și există dovezi pentru asta. Iar aceste dovezi arată că la scrierea în ungurește s-a folosit alfabetul latin, nu cel slavon. Deci ungurii n-ar fi avut nici o problemă ca romînii transilvăneni să-și scrie limba cu litere latine, din moment ce ei înșiși o făceau. Cum se face însă că aceste scrieri în romînă cu litere latine lipsesc cu desăvîrșire? Cine a jucat rolul lui Alexandru cel Bun în Transilvania? Cine le-a interzis romînilor de acolo să-și scrie limba cu litere latine? Nimeni, nu le-a interzis nimeni, așa cum nu le-a interzis nici în Moldova și nici în Țara Romînească. Explicația est esimplă. Nu au existat scrieri cu alfabet latin pentru că limba scrisă s-a pierdut încă de la plecarea romanilor. Nemaiexistînd timp de o mie de ani un stat care să necesite o birocrație și să sponsorizeze cultura, este normal ca scrierea cu litere latine să fi dispărut pur și simplu, limba devenind una exclusiv orală pînă la apariția celor două state medievale romînești. Nu trebuie să mire pe nimeni asta, din moment ce limba armînă (aromână) a fost în aceeași situație, iar faptul că armînii nu au un stat al lor a făcut ca și în ziua de azi limba lor să fie una mai mult orală. Și nu trebuie să surprindă faptul că la început limba armînă a fost scrisă cu alfabet grecesc (primele texte sînt atestate în secolul 18), fără să existe în cazul armînilor vreo poveste după care ei ar fi fost obligați să renunțe la scrisul cu alfabet latin pentru a-l prelua pe cel grecesc. O astfel de poveste ar fi fost mult mai plauzibilă în cazul armînilor și totuși nici un istoric armîn nu s-a gîndit să se compromită inventînd-o.

View Postleogoto, on 26th June 2012, 23:09, said:

Nu stiam ca afirmatiile lui Cantemir au fost criticate.

Nu numai că au fost criticate, dar au fost și abandonate, ele rămînînd doar în arsenalul de argumente false al latinomanilor. Nici un istoric sau lingvist serios din ultima sută de ani nu le-a mai acordat vreo atenție, tocmai pentru că multe afirmații de-ale lui Cantemir sînt pur și simplu invenții latinomane pe care el nu le sprijină cu nici un argument valabil. Dimitrie Cantemir s-a compromis singur din cauza infectării cu virusul latinomaniei. El ar fi putut să fie primul mare istoric sau primul mare scriitor romîn, dar a dat cu șutul ambelor oportunități, preferînd să îmbrățișeze cauza latinomană, cea care l-a dus la pierzare. Așa se face că primul mare scriitor romîn este considerat pe bună dreptate Ion Neculce, cel care a scris în limba romînă naturală și nu Dimitrie Cantemir, cel care a scris într-o limbă romînă artificială, greoaie, avînd sintaxa plagiată după latină. Și nu se poate spune spune că Dimitrie Cantemir era mai puțin talentat la scris ca Ion Neculce, ba dimpotrivă, însă latinomanizarea romînei l-a costat pe Cantemir foarte mult, cărțile lui fiind foarte greu de citit, în timp ce Letopisețul lui Neculce este o plăcere să-l citești.

Uite și un alt citat din materialul lui George Panu, unde vorbește despre latinomania din cărțile de istorie de la vremea lui și amintește din nou de povestea cu interzicerea scrisului cu litere latine în Moldova.

<------------------Începutul citatului--------------------->
Și apoi mai este, cum am zis, o slăbiciune omenească obștească care face pepopoare ca să înceapă prin a-și împodobi cu tot felul de fapte măgulitoare trecutul lor și a căror ivire, oricît s-ar părea de curioase, față cu adevărul, este cu toate acestea cel dintîi semn al conștiinței de sine a popoarelor, al dezvoltării lor naționale. Astfel și la noi latinitatea excluzivă a neamului este hotărîtă, precum și fala pentru trecutul nostru tălmăcită cu foarte multă bunăvoință. Răul fu însă că, prin aceasta și aici se statornici, dacă se poate zice, metoda de a nu se avea în vedere la povestirea întîmplărilor istorice nici un fel de control sau spirit critic, cu atît mai puțin vreun alt principiu științific. Odată ce s-a introdus acest chip de a cerceta lucrurile, justificat pînă la oarecare punct de împrejurările de atunci, el deveni ceva statornic și neschimbat, ceva tradițional și național care se păstra cu sfințenie de toți ce continuară mișcarea istorică. Evenimentele fură puse prin cărți nu după puterea dovezilor, ci după interesul națiunii; cele ce nu prea veneau la cale pentru gloria strămoșească fură trecute cu vederea, întunecate cu înțelepciune, punîndu-se în locul lor altele mai potrivite cu nevoile naționale. Ideile se primiră fără nici un control; pentru ca să fie bune, era de-ajuns să le fi exprimat și alții înainte; cele noi care se mai adăogară fură statornicite pe sprijinul celor vechi care nu încetară se a se păstra cu sfințenie. Cunoștințele istorice crescură fără a se îmbunătăți. Cu alte cuvinte, nu numai fondul acelor cunoștințe rămase același, dar chiar cerectările noi fură făcute potrivit acelui fond. Un singur scriitor, Nicolae Bălcescu se deosebește. Acesta, cu toate că trăiește și scrie în curentul patriotic de la 1848, totuși nu este decît puțin atins de el, și scrierile sale înseamnă prin un spirit și printr-un mod de cercetare adevărat științific. Pentru a ajunge la depline rezultate i-au lipsit numai timpul și mijloacele. Cît despre restul mișcării, în zadar împrejurările politice se schimbară, dînd fiecărui individ o deplină libertate de gîndire, în zadar se dădură la lumină cărți și documente noi, istoria nu ieși din calupul ei cel dintîi și impulsia dată de Miron Costin etc., apoi de Petru Maior și ceilalți fu continuată fără nici o schimbare: același spirit însuflețindu-i pe toți în cercetări, fără nici o deosebire de timp și de împrejurări. Pentru a se vedea aceasta să trecem drept la cercetarea istoricilor noștri contimporani.

S-au văzut ideile lui Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Petru Maior, etc. referitoare la daci, iată și ale lui V.A. Urechia [...]. Istorisind cel din urmă război al lui Traian cu dacii ne spune:

Astă dată, Traian nu se mai înduplecă la pace, ci cuprinse cetatea lor cea mare, Sarmisegetuza, apoi una după alta pe toate celelalte cetăți și "alungă pe toți dacii din țară pînă nu rămase nici unul în părțile acestea".

Fiindcă d-lui Urechia îi place a face asemănări între istorici și cronicari, să facem și noi una din acestea între d-sa (istoric) și între cronica anonimă atribuită lui [Nicolae] Milescu despre care amintisem la început. Iată ce zice aceasta asupra evenimentului de mai sus:

Însă nu doară că din daci nici unul nu a mai rămas, cît pustiindu-se de tot și nemiarămînînd nimeni cine a locuit acestea pămînturi, a pus Traian și a așezat romani, ci numai a lor crăie [a dacilor] să nu mai fie, nici capete dintr-însă poruncitori să nu rămîie, nici a lor nume de stăpînire să nu se audă, ci numai de romani.

Și mai peste cîteva pagini:

Că nu s-au putut stinge toți oamenii dintr-o țară, cum nici se poate, ci tot au rămas.

Cu cine este oare, nu știința, dar bunul-simț? Cu d-l Urechia, istoricul, sau cu X, cronicarul? Petru Maior și Șincai, cînd sprijineau fabula cu litere latinești pînă la Sindoul de la Florența, aveau măcar o scuză, poate ei nu văzuseră documente slavone din Țările Românești înainte de acea dată, această greșeală sau neadevăr istoric într-o stare normală a lucrurilor ar fi trebuit să se îndrepte de cel dintîi ce a tipărit vreun manual de istorie, îndată ce documente anterioare scrise în acea limbă s-ar fi văzut publicate. Cu toate aceastea d-l [August Treboniu] Laurian, vorbind despre urmările Sinodului de la Florența, zice:

În Moldova, călugărul Teoctist produse o reacțiune așa de mare în contra latinilor încît românii arseră toate cărțile scrise cu litere latine.

Eliade-[Rădulescu] în istoria sa, ediția de la 1870, merge cît mai departe:

Pînă aici [pînă la Sinodul de la Florența] românii învățau latinește, servicul divin se făcea latinește după cum se făcură mai înainte de dezbinarea Apusului actele guvernului, decretele domnilor, tractatele se făceau toate în limba latină: Mitropolitul însă ce urma lui, Damian, fiind foarte gelos apărător al dogmelor Răsăritului, alungă limba latină din biserică și introduce pe cea slavonă.

Dacă ar fi întrebat cineva pe Eliade-[Rădulescu], sau ar întreba încă pe d-l Laurian, în taină, de unde a scos toate acestea, desigur ar răspunde că deși lucrurile de mai sus nu au fost, poate, dar este bine ca tinerimea română să le învețe pentru cauza națională... Este bine ca tinerimea să învețe neadevăruri!

Numirile de localități din țară, de orice origine, în mintea învățaților noștri se prefac toate în latinește. Pe cînd în Europa este o știință filologică cu legile ei, d-nealor [latiniștii] rezemîndu-se pe asemănări întîmplătoare, pe desfaceri și uniri de cuvinte, acoperiră întreaga țară cu urbi și sate romane. Moldova se derivă de la Molis Dava, Milcovul de la Melocavus, Calmațui de la Calametum etc. Ceea ce este de admirat în toate aceste derivări, este dibăcia cu care apropie potrivirea întîmplătoare a sunetelor, o știință foarte dezvoltată la d-lor. În istoria d-lui Laurian, Alexandru Lăpușneanu murind fu îngropat la "Monasterul Stellatina".

Monasterul Stellatina? Poate e vreo greșeală de tipar? Nu, căci și soția acelui domn autorul ne spune că a fost îngropată tot la "Stellatina". În zadar ai căuta această mănăstire prin țară; d-l Laurian vorbește despre Slatina, și dacă îi zice Stellatina, este că Slatina e o corupție a acelei vorbe! Să nu se uite că d-l Laurian lucrează la Dicționarul Academic [al Limbii Române], biblia naționalității noastre după expresia fiului său!

Repausatul Eliade-[Rădulescu] deduce numele lui Mailat descompunîndu-l în Mai-Lat. D-l Urechia [deduce] Tîrnova de la "terra nova".

Temelia tuturor acestor cărți, și a altora, nefiind adevărul, ci împodobirea neamului românesc cu tot ce poate fi mai frumos și mai glorios, vedem la fiecare pagină povestindu-se lucruri nu știm de unde scoase; vedem combinații făcute pentru se regula cum ar fi trebui să fie soarta trecută a poporului, iar nu a se povesti cum a fost.

George Panu : Studiul istoriei la români (4 articole publicate în revista "Convorbiri literare" între 1872-1873)
republicate în cartea
Eugen Lovinescu: Antologia Ideologiei Junimiste - pag. 211-214 (Editura Institutului Cultural Român, București, 2010)
<-----------------------Sfîrșitul citatului-------------------->

View Postleogoto, on 26th June 2012, 23:09, said:

Insa, chiar si daca critica e intemeiata, nu vad de ce afirmatia mea ca s-ar fi distrus foarte multe documente in decursul veacurilor ar fi neintemeiata.

S-au distrus documente de-a lungul vremii, însă aici se vorbește de o distrugere intenționată și totală care nu a avut loc decît în mintea de propagandist a lui Dimitrie Cantemir, cel care voia astfel să arate că moldovenii, latini puri în opinia lui Cantemir, nu au renunțat la alfabetul "strămoșesc" decît printr-o acțiune de distrugere completă a scrierilor cu alfabet latin. Este o poveste cusută nu cu ață albă, ci cu odgonul, într-atît de fabricată este. Nu mai reiau argumentația de mai sus, dar este evident faptul că distrugerea chiar și totală a scrierilor cu alfabet latin din Moldova nu avea cum să însemne dispariția totală de peste tot (adică și din Țara Românească sau Transilvania) a scrierilor în romînă cu alfabet latin dacă ele chiar ar fi existat. Dar existența lor nu poate fi dovedită în nici un fel, astfel încît în Enciclopedia Limbii Române (Editura Univers Enciclopedic, București, 2001), publicată de Institutul de Lingvistică "Iordan-Rosetti" al Academiei, se menționează în articolul despre alfabetul latin: "Afirmații nefondate despre folosirea scrierii cu alfabet latin înaintea celui chirilic".

View Postleogoto, on 26th June 2012, 23:09, said:

Moldova a batut multa vreme moneda inscriptionata cu caractere latinesti, spre deosebire de Tara Romaneasca. De ce?
Apoi, cine ar fi avut interes si ocazii sa distruga deliberat documente, sau documente odata cu edificiile care le adaposteau? E o lista practic nesfarsita. Ungurii lui Carol Robert de Anjou; turcii; tatarii; rusii; austriecii; polonezii; muntenii in Moldova; moldovenii in Tara Romaneasca; biserica ortodoxa insasi, cand intra in conflict cu ceva domnitor (biserica, la manastiri, episcopii si mitropolii, pastra fel de fel de documente fie in folos propriu, fie ca "garant echidistant" al feluritelor probleme ivite intre boieri si domnitori s.a.m.d.) sau cu enoriasi care se dadeau cu catolicii sau alte confesiuni. Simplul fapt ca cel mai vechi document scris in romana apare intr-o limba romana impecabila la Brasov si nu in alta parte e un indiciu puternic ca in alte parti [si de asemenea si in Brasov] documentele in limba romana anterioare scrisorii lui Neacsu au fost pierdute sau distruse deliberat.

Dacă se distruge sau pierde ceva nu înseamnă că dispare brusc și îndemînarea de a face din nou lucrul respectiv. În plus de asta dacă ar fi existat scrieri în romînă cu alfabet latin ar fi rămas măcar o urmă a lor, așa cum au rămas monedele cu legendă latină din Moldova de care vorbești tu. Nu toată scrierea din vechime era pe materiale ușor de distrus. Se scria și pe piatră sau pe metal și în mod sigur ar fi rămas o bucățică cu scriere latină dacă ea ar fi existat, așa cum au rămas inscripțiile de la coloniștii romani, deși majoritatea edificiilor romane din Dacia au fost distruse complet.

Motivul pentru care Moldova a avut și monezi cu legendă în latină este probabil unul de ordin pur practic. Moldova se învecina cu două țări unde se folosea latina ca limbă oficială, și era mai simplu pentru comerțul cu aceste două țări ca banii molodovenești să aibă și legendă în latină pentru a fi mai ușor de deosebit între ei. În nici un caz nu a existat latinomanie în Moldova înainte de perioada cronicarilor care și-au făcut studiile la școlile catolice din Polonia. Domnitori moldoveni nu au fost latinomani, pentru că nici unuia din ei nu i-a trecut prin cap să abandoneze slavona (inclusiv la nivel de alfabet) și să preia latina ca limbă oficială. Ștefan cel Mare conducea Moldova cu mînă de fier și n-ar fi crîcnit nimeni (nici măcar popii cărora le tot făcea mînăstiri) dacă ar fi preluat latina ca limbă oficială a statului. Și totuși n-a făcut-o, pentru că nu avea fumuri latiniste precum cronicarii moldovenii de mai tîrziu care se credeau urmașii coloniștilor romani, ce nici măcar nu puseseră piciorul în Moldova.

Edited by Crugasic, 27 June 2012 - 21:21.


#931
florrea2

florrea2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,999
  • Înscris: 05.09.2011

View PostCrugasic, on 27th June 2012, 21:14, said:

Se pare că tu nu te împaci cu ideea că istoria înseamnă încă de la Herodot analiză, cercetare, investigare, nu vorbe în vînt. Oricine poate veni să spună că s-a întîmplat așa și pe dincolo, însă un istoric adevărat nu va face niciodată asta, ci va veni cu dovezi în sprijinul afirmațiilor sale și va evita să lanseze ipoteze pe care nu le poate susține cu argumente. Dacă în istorie s-ar fi lăsat deschisă Cutia Pandorei a afirmațiilor neargumentate, acum nu am mai fi avut o istorie științifică, ci una mitologică, fantezistă, în care s-ar fi putut spune orice despre trecut din moment ce nu ar fi fost nevoie să vii cu probe. De exemplu, am putea să susținem cu tărie că dacii aveau o scriere proprie pe care au folosit-o pentru scrieri de tot felul, literare, istorice, științifice, etc., însă Traian după cucerirea Daciei a dat ordin să fie distruse toate aceste scrieri inestimabile și i-a obligat pe daci să-și abandoneze alfabetul, amenințîndu-i că altfel le vor fi tăiate mîinile. În acest fel silnic a început romanizarea dacilor, prin distrugerea limbii lor scrise și a creațiilor lor culturale. După cum vezi, Dijonnais, dacă orice ipoteză este luată drept adevăr, atunci nu doar Alexandru cel Bun ar putea fi învinuit fără probe, ci și Traian sau oricine altcineva. .
El se împacă sau s-ar împăca cu ideea asta. Chestia e că nu prea își dă seama care analiză făcută de istorici e bună.În mod normal ei gîndesc așa: prost= amatori, bine = profesioniști, în acest caz profesori universitari și academicieni.Dacă citește diverse erori scrise de istorici romîni sau străini nu își dă seama cine minte, cine greșește grav, unde e adevărul.Nici eu nu mi-am dat seama zeci de ani de asta deși în tot acest timp am citit diverse cărți de istorie.
Problema mare este că istorici adevărați nu prea sînt.
Tu susții că avem istorie științifică. Eu susțin că nu. Puțini istorici fac știință. Majoritatea copiază . Își aranjează unii altora doctorate, ajung profi universitari și academicieni și așa ni fericesc norodul cu chipul lor isteț de oaie creață. Unii din Romînia iau doctorate cu teze despre Ardeal. Iau și alții cu astfel de teze, din Ungaria, numai că aceia le scriu cu totul altfel.Unde e știința?

#932
turcoctonul

turcoctonul

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,867
  • Înscris: 07.12.2006

View PostCrugasic, on 27th June 2012, 22:14, said:

Se pare că tu nu te împaci cu ideea că istoria înseamnă încă de la Herodot analiză, cercetare, investigare, nu vorbe în vînt.

Si de ce nu aplici aceste principii cand vorbesti despre daci si despre influenta lor in formarea popoarului rom^n? Iti spun eu de ce, pentru ca daca le aplici, nu poti gasi aproape nicio urma a aceste sublime dar neatestate influente. Eu sunt indulgent si cred ca au avut o influenta ca material biologic (romanii le-au luat pamanturile si femeile si asa au aparut rom^nii si Romania) si 2-3% ca vocabular, plus ceva accent si ceva elemente de folclor. Dar daca esti riguros asa cum vrei sa pari, nici astea nu pot fi dovedite negru pe alb, doar le presupunem pentru ca sunt plauzibile si asa ar fi logic sa fie.

#933
Trogldyte

Trogldyte

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 748
  • Înscris: 30.04.2011

View Postturcoctonul, on 28th June 2012, 14:04, said:

Eu sunt indulgent

... cu tine insuti,probabil.



Gotii s-au asezat in Transilvania d-abia DUPA 380 e.n(pg.9).
Cine i-a gonit pe romani din Dacia Traiana?
Nu cumva populatia autohtona, ajutata de dacii liberi,carpi  si sarmati?(pg. 1)


http://www.istoriatr...o/vol1/v1c3.pdf





TYPE: IMPERIAL VICTORY TITLES

http://en.wikipedia..../Carpi_(people)

#934
florrea2

florrea2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,999
  • Înscris: 05.09.2011

View Postturcoctonul, on 28th June 2012, 13:04, said:

Si de ce nu aplici aceste principii cand vorbesti despre daci si despre influenta lor in formarea popoarului rom^n? Iti spun eu de ce, pentru ca daca le aplici, nu poti gasi aproape nicio urma a aceste sublime dar neatestate influente. Eu sunt indulgent si cred ca au avut o influenta ca material biologic (romanii le-au luat pamanturile si femeile si asa au aparut rom^nii si Romania) si 2-3% ca vocabular, plus ceva accent si ceva elemente de folclor. Dar daca esti riguros asa cum vrei sa pari, nici astea nu pot fi dovedite negru pe alb, doar le presupunem pentru ca sunt plauzibile si asa ar fi logic sa fie.
păi, ce să aplicați voi? Visări?
Romanii le-au luat femeile? În visele voastre   le-au luat.

View PostTrogldyte, on 28th June 2012, 15:27, said:

... cu tine insuti,probabil.
Gotii s-au asezat in Transilvania d-abia DUPA 380 e.n(pg.9).
Cine i-a gonit pe romani din Dacia Traiana?
Nu cumva populatia autohtona, ajutata de dacii liberi,carpi  si sarmati?(pg. 1)
pt ce ii pui linkuri? Tot ce visează el e adevărat.Cică dacii romanizați tare s-u supărat pe romani adică pe alți romanizați.Singurii romanizați care se băteau cu alți romanizați....asta e logica lor.

#935
turcoctonul

turcoctonul

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,867
  • Înscris: 07.12.2006

View PostTrogldyte, on 28th June 2012, 16:27, said:

Gotii s-au asezat in Transilvania d-abia DUPA 380 e.n(pg.9).
Cine i-a gonit pe romani din Dacia Traiana?
Nu cumva populatia autohtona, ajutata de dacii liberi,carpi  si sarmati?(pg. 1)

Gotii se asaza in Dacia mult mai devreme, deja la 370 si ceva il omoara pe Valens undeva prin Bulgaria de azi in urma unei rascoale pentru ca si acolo se asezasera mai devreme. Pe la 250 Deciu murise si el la Durostorum in lupta cu gotii. Dupa cum vezi acesti goti le-au dat de furca romanilor si i-au facut sa se retraga din Dacia, gotii si nu dacii liberi. Dacii liberi au fost si ei angrenati in astfel de conflicte fiind cand impinsi de goti, cand subordonati acestora, cand aliati cu romanii, cand refugiati in imperiul roman. Nu ii gasim nicaieri ca pol de putere independent capabil sa ameninte cu adevarat stapanirea romana in Dacia sau prin imprejurimi. Gotii sunt cei care dau adevarata bataie de cap romanilor, cu ei poarta cele mai grele lupte, ei le omoara cativa imparati, le devasteaza Balcanii, pun stapanire pe Dacia care devine Gothia, etc.
Imi pare rau pentru tine dar asa arata istoria...

#936
Baudolino_x

Baudolino_x

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 109
  • Înscris: 26.04.2012

View Postflorrea2, on 28th June 2012, 17:22, said:

păi, ce să aplicați voi? Visări?
Romanii le-au luat femeile? În visele voastre le-au luat.
Turcoctonu îmblă cu hîtrenia. chipurile la noi prin intermediul femeilor s-a trecut la limba cuceritorului, dar despre vikingi spunea invers că s-au însurat cu normandeze și s-au franțuzit.

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

1 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 1 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate