Acumulatori cu Plumb pentru stocare energie fotovoltaica si eoliana.

Pentru a exista un dialog constructiv, rog pe utilizatorii de Pb sa spuna care sunt motivele pentru care trebuie sa existe o egalizare a bateriilor Pb. Ca si utilizatori ai plumbului, voi le stiti cel mai bine acestea si de aceea va invit sa le expuneti, spre deosebire de mine care le stiu doar teoretic.

@cavit,
Unde ai citit tu ca daca faci egalizare bottom trebuie apoi sa faci egalizari periodice si tot ce mai insiri tu pe acolo?
Iti respect cunostintele in domeniul electronicii si tot ce ti-ai construit acasa cu bateriile de Pb, dar in domeniul LFP-ului te cam arunci cu presupusul facand afirmatii fara sa fi experimentat aceste baterii.

@vast
Imi voi permite sa te contrazic nitel, scuza-ma ca o fac dar n-am incotro. Tu ai citit posturile acelor useri care au avut probleme si ai tras niste concluzii si ti-ai format o opinie nu foarte corecta, bazata doar pe acele experiente negative.

vast, on 16 septembrie 2016 - 22:02, said:

Nu, metoda egalizarii la top a aparut deoarece este foarte simpla. Mult, mult mai simpla decat cea bottom, si cu rezultate practic identice. Modul cum e aplicata insa conteaza (nitel).
Nu, bateriile nu e necesar sa fie identice, se pot folosi bunaoara baterii de 15Ah in serie cu altele de 30Ah sau de 60Ah. Nu are nici o importanta. Capacitatea bancului va fi insa egala cu a celei mai mici baterii folosite.

In timp, mai multi producatori de pachete de baterii s-au confruntat cu unele probleme datorita acestei mentalitati gresite. Inclusiv cei de la Nissan cu auto Leaf au avut de suferit cu modelele de inceput, avand un recall pentru schimbarea de baterii.

E inerent sa apara probleme la o tehnologie noua, mai ales cand e vorba de ceva atat de sensibil ca bateriiile, la care nu se pot face teste de zeci de ani inainte de a le scoate pe piata, si din aceasta cauza se testeaza prin ciclare rapida, temperaturi ridicate, etc, extrapolandu-se rezultatele.

Utilizatorii particulari s-au luat dupa marii producatori si au mers pe ideea de egalizare top, cu utilizarea de BMS-uri. Daca va uitati atent la BMS-urile vandute o sa observati faptul ca ele au fost concepute pentru domeniul auto, acolo unde are loc o incarcare separata de descarcare (circuitul lor prevede un fir pentru Charge si altul pentru Discharge !!!), deci NU SUNT pretabile pentru utilizare in sisteme de stocare energie (fotovoltaic - eolian - hidro), acolo unde are loc SIMULTAN incarcare si descarcare.

Doar partial corect; nu exista incarcare/descarcare simultana; acolo e un nod, si se aplica legea lui Kirchoff (aia a curentilor); din pacate BMS-urile, datorita folosirii MOSFET-urilor, care au caracteristica unei diode in sens invers, trebuie sa fie destul de complicate ca sa gestioneze corect trebusoara respectiva.

Dupa ce au inceput sa vada ca le pica rapid bateriile la utilizatorii particulari (in special celor cu EV, dar si celor cu sisteme fotovoltaice), studiind mai atent caracteristicile si chimia LFP-urilor au observat ca, daca aplica metoda Bottom plus utilizarea in spectrul de tensiuni cuprinse intre min. si max. nu mai au nevoie de electronica. Ca sa fie clar, repet concluzia: la metoda Bottom NU ESTE nevoie de electronica de gestiune !!!

Foarte gresit. Prefera sa faca operatiunile manual, cu riscul inerent al stricarii bateriilor prin sub sau supraincarcare. Este nevoie de electronica de gestiune. Cine sta (si se si pricepe!!) sa masoare mereu (la fiecare cateva zile) incarcarea si descarcarea? E un risc imens.

Tot ceea ce trebuie sa faci, indiferent ca vorbim de EV sau stocare energie, este sa utilizezi bateriile in domeniul de tensiuni cuprins intre 3V si 3,45-3,65V per celula (functie de producatorul de LFP).

Da, dar daca preferi sa te bazezi pe suma tensiunilor pentru reglarea pragului de sus si a celui de jos, exista mereu riscul ca una din baterii sa slabeasca mai repede decat te-ai astepta (cu doua-trei zile in avans si doar cateva zeci de miliamperiora, e de ajuns!) si te trezesti ca gata, a coborat sub 2,4V si a facut dendrite si s-a scurtcircuitat; sau a trecut de 4,2V si a explodat.

Aceasta este o metoda simpla si sigura de protejare a bateriilor ce a fost probata de foarte multi utilizatori particulari. Este mult mai simplu sa ai doar circuitele de deconectare LVD si HVD decat o multime de circuite intermediare.

Circuitele intermediare sunt cele simple si ieftine. Complexitate? 9 fire sau 17 fire? E chiar atat de greu?
Circuitul de deconectare LVD si HVD este cel scump deoarece contine electronica de foarte mare putere.

Respect parerile colegilor de forum care cred in continuare ca trebuie neaparat sa monteze circuite suplimentare de egalizare, gestiune, etc, dar eu unul merg totusi pe mana celor care au trebuit sa invete din greseli pe banii lor. Prefer sa trag invataminte din greselile lor si sa nu le repet la randul meu.
La ora aceasta la care scriu, bancul meu de baterii masoara o tensiune de 52,5 V si o tensiune de 3,28V/celula. Din pacate, aparatul meu de masura indica doar doua zecimale in spectrul 0-20V si o zecimala in spectrul 0-200V. Am cumparate doua bucati de Cell Log8, dar nu am apucat inca sa le montez ca sa pot vedea tensiunea instantaneu pe orice celula cu pana la 3 zecimale.

Eu nu consider necesara aceasta precizie. Bateriile au o plaja permisiva de cca 0,2V. Adica nu e nici o problema daca decuplarea se face intre 2,5 si 2,7, respectiv intre 3,5 si 3,7V
E o plaja "imensa", indraznesc sa spun.
Circuite foarte simple pot asigura o plaja de precizie de 25mV, de 8 ori mai mica.

cavit, on 17 septembrie 2016 - 08:28, said:

nu, varianta bottom micsoreaza (nu elimina) riscul de a supradescarca celula cu capacitatea cea mai mica. La electrovehicul, unde soferul are tendinta sa "traga de baterie" chiar daca a primit avertizare sonora. Cand sunt egalizate la "baza", scaderea finala a tensiunii e foarte pronuntata (in doar cateva minute) la toate elementele simultan, ducand la o scadere de putere a motorului cu 20-30%, si apoi decupleaza protectia bottom pusa de acei useri la tot bancul de baterii. Daca sunt egalizate la "varf", scaderea tensiunii pe tot bancul este insesizabila pentru conducatorul vehiculului, si daca userul nu are BMS pe fiecare celula e cert ca una din celule va intra in inversiune inainte ca protectia de pe tot bancul sa considere ca e necesar sa taie curentul.

Pot fi rulate fara bms sau egalizare activa dar trebuie monitorizate la inceput mai des cam o data pe saptamina pentru a analiza comortamentul si a stabili viteza dezechilbrarii, eventual inlocuirea celulelor faulty, uzual dupa inlocuirea celulelor cu probleme echilibrarea este acceptabila caa 3 luni.

Cine crezi ca e ca noi, sa se priceapa sa faca chestia asta in mod corect, sa piarda timp si sa riste? Pentru cateva (8-16) circuite de doi bani? Oricum circuitele de putere (care costa cel mai mult ) tot trebuie sa fie prezente.

Eu nu mai am nici o grija la acumulatori plante" pe care Ii testez NU mie frica de supraincarcare s-au de descarcare sub un anumit prag ca la LFP.

@Vast:
--------------------------------------------------------------------------------
Pentru a exista un dialog constructiv, rog pe utilizatorii de Pb sa spuna care sunt motivele pentru care trebuie sa existe o egalizare a bateriilor Pb. Ca si utilizatori ai plumbului, voi le stiti cel mai bine acestea si de aceea va invit sa le expuneti, spre deosebire de mine care le stiu doar teoretic.

Chiar daca nu sunt utilizator de Pb, voi raspunde totusi, deoarece am ceva experienta cu plumbul.
Bateriile cu Pb au rezistenta interna de scurgere (leakage), practic daca le lasi fara nimic la borne se autodescarca, intai rapid (cca 10-20% intr-o luna, depinde de temperatura dar si de uzura celulei) apoi mai lent, dar continua sa se descarce pana la completa epuizare (intr-un an-doi-trei... mai rar trei...)
Aceasta "scurgere" variaza de la celula la celula.
Implicit, in doar cateva zile diverse celule intr-un set de 12/24/48V vor avea diferite grade de descarcare (1...2 ....poate chiar 5!%), chiar daca le incarcam pe toate corespunzator pana la 2,35 (sau 2,45 pt cele care permit aceasta) V per cell. (L.E.calculat pe tot ansamblu si setat pe incarcator)

Celulele care nu sunt complet incarcate deoarece incarcatorul stie doar sa treaca in float cand tensiunea intregului banc a atins pragul setat, se sulfateaza.

De aceea, o data la 2...6 saptamani este recomandat sa se supraincarce toata bateria pentru cateva ore (chiar pana la 48 de ore se facea mai demult! cu un curent destul de mic, totusi; timpi atat de mari nu se mai folosesc acum deoarece corodeaza celulele mai bune.); astfel toate celulele care nu au fost complet incarcate ajung la 100% si sulfatarea incipienta este remediata.

Edited by addysoftware, 18 September 2016 - 19:12.

Iata cam cum ar trebui sa arate 1 circuit din cele 8 (sau 16) care controleaza 1 celula LFP, real time, zi si noape, 24/7/365, fara sa oboseasca, fara sa faca greseli...

 Image3.gif   24.33K   49 downloads

Ramane doar ca userul sa faca niste conexiuni de calitate la bornele celulelor. Treaba deloc grea, avand cate 1 singur fir de cuplat la fiecare interconexiune (intre 2 celule consecutive). Probabil cu un papuc, sa se "pupe" la bornele tip surub ale celulelor. Apoi acest multi-modul (contine 8 sau 16 astfel de "placute" pe o monoplaca) are 2 "'iesiri'" : una se duce catre charger, cealalta catre circuitul care "taie" sarcina (invertorul.. etc)

Inca ma gandesc la un circuit suplimentar care sa "stie" sa comande chargerul real-time a.i. dupa ce tensiunea pe un element oarecare a crescut si a atins 3,55V bunaoara, sa comande chargerul a.i. acesta sa "stea in float", livrand catre "nodul" bateriei fix atata curent cat iese din acelais nod spre invertor. Si cred ca stiu cum sa-l fac...dar e deocamdata doar un gand. Oricum, e "pe vine", adica o sa fac si chestia asta.

Ady, nu e vorba ca ma contrazici, ci doar ai o alta parere fata de mine bazata pe experienta ta de electronist si a utilizarii bateriilor in regim de EV's. Nu ma voi supara niciodata cand cineva va avea o alta parere fata de mine, caci e normal sa existe si alte pareri, in schimb ceea ce conteaza este respectul reciproc si tonul discutiei.

Eu m-am documentat cel mai mult pe forumurile dedicate regenerabilelor si nu electrovehiculelor. Pe la EV am trecut doar tangential. Pe mine ma intereseaza cel mai mult ca toate bateriile sa lucreze simultan la acelasi SOC in functie de bateria cea mai slaba (adica cu capacitatea cea mai mica). Nu ma intereseaza sa lucreze simultan dupa aceeasi valoare a tensiunii.

Ce am observat in tot acest timp de cand am baterile LFP este faptul ca undeva de pe la cca. 53V in jos celulele au aceeasi tensiune, deci lucreaza simultan. Pentru LVD si HVD se ocupa invertorul, unde am setat valorile de 48, respectiv 54V.

48 si 54 sunt bune; implica 3V si 3,375V per element.
Insa eu nu ma voi baza niciodata pe citirea tensiunii pe tot bancul deodata pentru a face LVD si HVD. E periculos pt sanatatea bateriilor. Cand se vor dezechilibra putin, una din ele o sa scada sub 2,5 inainte de a scadea toata tensiunea sub 48V. La fel si "sus".
Cum nu mai e mult pana revin in Ploiesti, sfatuiesc pe toti cei ce vor partea de monitorizare per-cell sa-mi scrie in privat, voi face prima data acest sistem (a carei imagine am prezentat-o mai sus). Iesirile de LVD si HVD le pot face cam in orice fel, dar preferabil de tip logic (adica de exemplu un tranzistor open-collector, care se comporta ca un contact normal-deschis de releu in starea "All Ok" si care se "inchide" adica lasa sa treca curentul in starea "Protectie!"; sau un optocuplor, sau ceva de genul. Depinde ce "vrea' invertorul si chargerul persoanei, dar in orice caz informatie simpla, ON-OFF, nu ceva codat pe I2C sau alte sisteme de comunicatie.

addysoftware, on 20 septembrie 2016 - 11:04, said:

Asta poate fi un aspect mai greu de inteles pentru nespecialisti. Poate ar trebui insistat ca ecartul dintre celulele cu SOC-ul maxim si minim creste cu cate putin la fiecare ciclu de descarcare/incarcare in absenta egalizarii - la inceput, chiar insesizabil aparatului de masura. In functie de neuniformitatile dintre celule, cateodata mai devreme, cateodata mai tarziu, invariabil se ajunge la situatia in care cea mai buna celula devine supraincarcata, sau cea mai slaba, supradescarcata - pentru a nu ajunge aici, egalizarea trebuie facuta periodic pentru orice tip de baterie care nu accepta supradescarcare - deci chiar si la LFP.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/0KSFitqvap0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Deoarece am lucrat ceva cu LFP mai ales in auto unde utilizarea este mai haotica si distructiva fata de stationare se prefera egalizarea in partea de jos

Edited by cristiBMW320, 20 September 2016 - 23:40.

Da, in situatii diferite se impun solutii diferite, iar cazurile back-up/solar power si EV (masini electrice) sunt destul de diferite, tipul din clipul asta explica pe larg motivele utilizarii TOP si/sau Bottom balancing in diferite cazuri de utilizare a unui banc de baterii (a se citi acumulatori). :
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/mNwLeRx1P1Q?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


+ un tool interesant cu care va puteti juca fara a strica baterii adevarate   http://liionbms.com/balance/index.html

Edited by pexic, 21 September 2016 - 11:09.

Cica gata, am rezolvat-o si p-asta:
http://www.yoda.ro/s...tehnologia.html
Nu 400, macar 50 de ani si 20000 de cicluri si tot e excelent!

Edited by doega, 21 September 2016 - 19:41.

@doega: maybe, deoarece bateriile nu se strica doar prin ciclare, ci si prin imbatranire (chiar neutilizate); imbatranirea depinde de stabilitatea chimiei....

it's a bird? it's a plane?

Quote

http://m.businessmag...vesnic-15743137

Salut

Intrebare pentru cei ce folosesc baterii cu plumb-acid: ati incercat sa puneti in paralel cu bancul de baterii (si cat mai aproape de invertor) niste condensatori "babani" ?  Daca da - detalii despre setup si ce imbunatatiri ati observat ?
Ma gandesc ca ar ajuta la prelungirea vietii bateriilor eliminand socurile cauzate de pornirea consumatorilor mari.
multumesc!

Acelasi lucru am propus si eu cu mult timp in urma, cand au fost cateva discutii pe forum. Din pacate, totul s-a rezumat la discutii.

Personal o sa testez sa vad cu "cat ajuta" un cond de 82.000uF/63V pus in paralel pe bancul de 48V/100Ah LiFePo4 folosit de mine insa cred ca ar ajuta mult mai mult pe cei ce utilizeaza baterii cu plumb deoarece acelea stau mai prost la varfuri de curenti mari.
In aceeasi idee cred ca ar ajuta mult pe cei a caror bancuri de baterii au capacitate mica dar au consumatori mari  ( ex 10-30Ah si consumatori cu motoare > 1000W )

Edited by pexic, 27 September 2016 - 14:58.

C=Q/U => Q = U*C = 48V*0,082F = 4A*s
adica nimica toata....

ti-ar trebui vreo 2 farazi sa simti diferenta..

Pai si un farad este in jur de 150ron.
Merita investitia sau iti iei mai multe baterii?
http://www.seleniu.r...-esx-1000-p-512