Gramatica limbii române

AdiJapan, on 05 ianuarie 2015 - 05:05, said:

Da , aveti dreptate , am gresit . Gura mea vorbeste citeodata prostii .
Va rog sa-mi acceptati scuzele .

tiopedi, on 05 ianuarie 2015 - 11:33, said:

Aș crede că e vorba, totuși, de alt organ pentru că gura vorbește cu... diacritice.
Doar nu spui:''O apuca de tate si fugi''. Sigur, spui: ''O apucă de tâțe și fugi''.

Buna ziua.
Va rog sa-mi spuneti cum este corect gramatical:
- cand anunti o reducere, mai are sens sa pui si minusul (-) in fata ?

Ex.    Reducere ! -20 %, -30 %, -50% sau Reducere ! 20 %, 30 %, 50%

Multumesc,
Ionut

Nu are sens deoarece nu poți spune Reducere + 20%

Buna ziua! Spuneti-mi va rog care exprimare este corecta si in ce context: ”in data de”, ”pe data de”, ”la data de”. Multumesc mult!

daianamaria, on 30 martie 2015 - 22:32, said:

Toate trei sînt corecte. Mie personal varianta pe data de mi se pare cam urîtă, dar din alte discuții pe tema asta am aflat că unora li se pare cît se poate de bună. Diferența dintre în data și la data e de nuanță, dar mult prea fină în practic toate contextele (e mai mică decît diferența dintre în Cluj și la Cluj).

Care e acea diferență fină? Folosirea lui "în" îmi sugerează mai multă precizie și are loc în situații mai formale, dar nu neapărat.

"Pe data de 1 aprilie" sună urât, dar "pe 1 aprilie" mi se pare cea mai familiară exprimare.

Rabbit, on 02 aprilie 2015 - 03:25, said:

De acord. Tocmai recitam în gând „la 24 septembrie (expiră termenul etc.)”. Sună fals și anacronic.

Rabbit, on 02 aprilie 2015 - 03:25, said:

Deci vedeți o diferență fină. :-)

Ca să o vedeți și mai bine, iată un exemplu clar:

- Azi sîntem în 2 aprilie.
- Azi sîntem la 2 aprilie.

Varianta cu la nu merge nicicum, apare un conflict între momentul prezent și distanța pe care o presupune la. Dacă însă vorbim de un eveniment mai îndepărtat în timp amîndouă merg la fel de bine. La fel și în spațiu: dacă ne aflăm în capitală putem spune Conferința a avut loc aici, în București, dar e puțin mai ciudat să spunem Conferința a avut loc aici, la București.

Rabbit, on 02 aprilie 2015 - 03:25, said:

Mie și pe 1 aprilie îmi sună prost, și anume îmi sună în stil de conțopist. Mă aștept s-o găsesc într-un proces verbal completat cu creionul chimic de un polițist comunal. Exagerez puțin, dar numai ca să înțelegeți direcția. N-aș putea spune, de exemplu, George Coșbuc a murit pe 9 mai 1918. Pur și simplu nu mă lasă sufletul, exprimarea nu se potrivește cu subiectul.

Cazimi, on 02 aprilie 2015 - 03:46, said:

Dimpotrivă, mie îmi sună elegant și îngrijit. De fapt nu pot spune altfel fără să-mi sune prost.

Asta demonstrează cel puțin două lucruri: că limba e în continuă evoluție și că fiecare vorbitor are idiolectul lui.

Quote

Iubit acest "pe"...nu gluma.

daianamaria, on 30 martie 2015 - 22:32, said:

Sa zicem ca aceste fraze le citeste un strain. Incearca si el sa le inteleaga, insa cunoaste doar citeva cuvinte in limba romana. Printre care..IN (in sensul de-inauntru)...La (in sensul de- inspre) si PE (in sensul de- deasupra). Tine insa cont uneori si de verbele in miscare din limba lui...extraterestra. Si apoi se intreaba: Cum pot fi uneori "LA 16 iunie", sau se va intimpla ceva atunci, daca nu ma voi misca prin verb? La fel este si cu miscarea INSPRE ceva sau undeva...adica ma duc LA cinema (in sensul de -inspre) sau ma duc IN cinema (in sensul de- inauntru)....ma duc LA Bucuresti (inspre), cu sint deja IN Bucuresti.  

Iar in tema -Pe- trebuie sa intelegem si pe ce ne putem "sui". Ma pot duce PE o insula, dar nu cred ca PE o padure. In ce priveste tema- IN...unele limbi le au in functie de articol pentru cuvint...adica altfel intrati IN lectie, altfel INtr-o incapere mica, privata (in casa de pilda) si altfel IN oras mare sau IN padure (spatiu deschis).  

Am condus cu 80 de km, LA ora sau PE ora....cred ca le cunoasteti.

Buna seara.
am si eu o intrebare, daca se poate.

o anumita doamna m-a contrariat atunci cand s-a exprimat public acreditand ideea ca ultimele "descoperiri" in materie de gramatica a limbii romane prevand forma "a intaia" ca fiind totusi corecta.
ESTE ADEVARAT? Sau e doar cacialma?

dark, on 28 aprilie 2015 - 19:13, said:

Ori doamna a explicat prost, ori dumneavoastră ați reținut greșit. În limba literară nu există a întîia. E la fel de ciudat ca a spune a prima. Există, la limita corectitudinii, formulări ca clasa întîia (care figurează și în DOOM2), dar vorbitorii care se exprimă îngrijit preferă în continuare de departe varianta clasa întîi.

AdiJapan, on 29 aprilie 2015 - 03:39, said:

Multumesc pentru raspuns.

Imi puteti recomanda o carte de gramatica (preferabil ebook, poate fi si in engleza) in vederea insusirii conceptelor generale gramaticale (adica nu ma intereseaza neaparat gramatica lb. romane, cat gramatica in general, in vederea insusirii mai usoare a lb. straine). Pentru ca incerc a invata o limba straina, insa nu mai am cunostinte despre conceptele gramaticale asupra carora se stipuleaza reguli... (as dori sa fac corelatii: lb. romana - lb. X - lb.Y ...) pentru o mai usoara invatare. Spre ca-mi intelegeti "nevoia"

Multumesc anticipat.

72788, on 09 mai 2015 - 18:39, said:

Problema asta se rezolvă altfel. Învățați limba respectivă după ce manual doriți, iar cînd dați peste termeni pe care nu-i cunoașteți mergeți la dicționar sau găsiți explicații pe internet (eventual întrebați pe un forum ca acesta). Nu are rost să învățați un domeniu întreg – iar gramatica e imensă – doar pentru a învăța o limbă.

Dacă totuși vreți să învățați gramatică, există nenumărate resurse pe internet. Puteți începe cu articolele din Wikipedia (în engleză, de preferat) pe subiectele care vă interesează.

72788, on 09 mai 2015 - 18:39, said:

Bineinteles se "prinde" mai intii limba (fara reguli) ex. Adi....dar sigur gramatica (si sistemul) va prind enom de bine sa o invatati mai repede si fara profesor. Or fi destule, dar citeva.. Grammar for language Arts aveti insa I & me, apoi acestea de aici https://www.pinteres...-language-arts/

AdiJapan, on 24 aprilie 2012 - 19:07, said:

Un japonez care învață limba română, Hiro先生, zice așa:

Quote

Ce părere aveți despre ce spune Hiro先生?

Edited by iani2004, 15 May 2015 - 22:24.

iani2004, on 15 mai 2015 - 22:07, said:

Există mai multe feluri de a descrie aceeași realitate. Ca să dau un exemplu simplu, putem descrie pronunția cuvîntului fier în două moduri:

1. Consoana [f] obișnuită este urmată de diftongul [je].

2. Consoana [f] este palatalizată sau „înmuiată”, adică se pronunță [fʲ], și este urmată de vocala simplă [e].

Descrierile diferă între ele, dar rezultatul e același.

Mulți ani pentru limba română s-a preferat descrierea 2, cu consoane palatalizate, iar lingviștii care se ocupă de fonetica limbii ruse, de exemplu, o preferă în continuare. Eu pentru română prefer descrierea 1, pentru că e mai apropiată de felul în care percep sau intuiesc eu lucrurile.

Se pare că și Hiro-sensei preferă descrierea 2, de aceea face afirmațiile în modul respectiv. În plus, Hiro-sensei nu e vorbitor nativ de română și deci nu percepe lucrurile la fel ca vorbitorii nativi de română. Mai mult, în japoneză descrierea 2 este mai apropiată de percepția vorbitorilor nativi de japoneză, probabil de aceea lui Hiro-sensei i se pare mai natural să înțeleagă lucrurile ca în limba lui.

În amănunt Hiro-sensei face cîteva greșeli:

- Ea și ia se pronunță de fapt [ja], dacă e să scriem în IPA (pe românește AFI: Alfabetul Fonetic Internațional).

- Consoanele urmate de vocalele e și i nu se „înmoaie” neapărat. Unele consoane se înmoaie mai mult decît altele, în funcție de locul de articulare. De exemplu o consoană ca [h] se palatalizează așa puternic încît devine altă consoană, în timp ce una ca [b] e practic neschimbată. În plus gradul de înmuiere este diferit la e și la i, iar Hiro-sensei ar fi trebuit să știe asta, pentru că în japoneză consoana [n] este neînmuiată în [ne], dar înmuiată în [ni]. Și în definitiv palatalizarea este doar o chestie de context fonetic: consoanele se înmoaie înainte de pentru că în mod involuntar pregătim gura pentru acel deja în timp ce pronunțăm consoana.

- Consoana [ʃ] are o mai largă varietate dialectală decît celelalte consoane. În unele graiuri se pronunță mereu moale, în altele mereu tare. Dar în limba română standard de azi există ambele pronunții: moale în reușea sau și-a spus, dar tare în șarpe sau mușama. Afirmația lui Hiro-sensei că ș+a și șe+a au aceeași pronunție e falsă. (În schimb în japoneză e adevărată.) În orice caz, eu pot să pronunț și așază, și așează, cu o diferență clară (dar în mod natural pronunț așează; îl alternez pe e din așez cu ea din așează, așa cum alternez e / ea în leg / leagă). La fel, pot să pronunț și greșală, și greșeală, diferit.

- Diferența fonetică dintre [i]așază și [i]așează se poate scrie foarte ușor în AFI: [aˈʃazə], respectiv [aˈʃe̯azə].

Una peste alta cred că Hiro-sensei ar trebui să extrapoleze mai puțin fonetica japoneză în fonetica românească și să încerce să audă diferențele fonetice proprii limbii române. din experiența mea, japonezii au în general mari dificultăți în a învăța fonetica altor limbi, pentru că japoneza are o structură fonetică mai simplă (consoane mai puține, vocale mai puține, combinații mai puține).