Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN
 Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD
 Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android

Recomandare bicicleta e-bike 20&#...
 Bing-Content removal tool

Nu pot accesa monitorulsv.ro de l...

Cum sa elimini urmele de acnee?

Wc Geberit
 

Gramatica limbii române

- - - - -
  • Please log in to reply
1334 replies to this topic

#1261
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008

View Postcstrife, on 12 februarie 2014 - 15:21, said:

Analizați cuvintele îngroșate:

- "Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;
Eu, și de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată:
Mica mea oștire fuge sfărămată.

Eu zic că sunt fiul este predicat nominal, iar sfărămată este (funcția sintactică nu o spun pentru că nu dau totul din casă) exprimat prin adjectiv.
Învățătoarea i-a zis elevului de clasa a IV-a că fiul este subiect reluat iar sunt este predicat verbal. Sfărămată ar fi adverb, cică.
Nu. Nu e predicat SUNT FIUL. E cum a zis profa. Fii atent aici:
1) - Cine e acolo?
  -Eu sînt, paznicul.
2) -Cine ești tu?
    - Eu sînt paznicul.
Sper că sesizezi diferența.

#1262
cstrife

cstrife

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,075
  • Înscris: 20.04.2009
@florincroitoru
Nu e profesoară, e învăţătoare şi dacă ar fi zis că e predicat nominal ar fi fost o gafă mai mică decât să spună că „fiul” e subiect reluat. Oricum, suspectez că ştie că adverbul e parte de vorbire neflexibilă. A şi predat aşa ceva. Ar fi trebuit să deosebească adjectivul respectiv chiar dacă era grăbită sau obosită.

View PostAdiJapan, on 12 februarie 2014 - 18:15, said:

După ce eliminați vocativul, iată ce rămîne: Eu sînt, fiul tău iubit. Observați virgula dintre sînt și fiul? E foarte importantă, pentru că reflectă structura sintactică a frazei. Acolo nu se face afirmația Eu sînt fiul tău, ci se răspunde la întrebarea Cine bate?. Răspunsul e Eu sînt, iar partea fiul tău iubit vine să aducă o precizare suplimentară (care anume eu).
Predicatul este totuși nominal, doar că lipsește subiectul, care se subînțelege din întrebare. Fraza întreagă ar fi fost: Cel care bate în poartă sînt eu, fiul tău iubit. Astfel se vede că eu e nume predicativ.

Virgula se observă, dar ea ar fi fost prezentă oricum pentru că vocativul se separă prin virgulă, în caul respectiv virgule. Asta e mai puţin important. Pentru mine e clar că „eu” din „eu sunt” este subiect. În exemplul dat de tine (Cel care bate în poartă sînt eu, fiul tău iubit.), consider că propoziţia „cel care bate în poartă” este predicativă şi că subiectul celei de-a doua propoziţii este „eu”.

Cum analizaţi predicatele în situaţia în care bate cineva cunoscut la uşă şi apare întrebarea. „Cine-i?” cu răspunsul „Sunt eu.”? După ce-am verificat nişte noţiuni care se şterseseră aproape complet din memorie, consider că în cazul „Eu sunt, fiul tău iubit, „sunt” este predicat verbal, pentru că are sensul de a se afla (la poartă).
Valabil şi pentru primul exemplu a lui Florin Coritoru. Repet că virgula aia cu care-mi scoateţi ochii are un dublu sens şi că cel mai evident este cel că separă vocativul de restul propoziţiei.

Edited by cstrife, 13 February 2014 - 00:05.


#1263
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Postcstrife, on 13 februarie 2014 - 00:05, said:

Virgula se observă, dar ea ar fi fost prezentă oricum pentru că vocativul se separă prin virgulă, în caul respectiv virgule. Asta e mai puţin important.
Vorbeam de virgula din fraza fără vocativ: Eu sînt, fiul tău iubit, Comparați cu varianta fără virgulă: Eu sînt fiul tău iubit. Observați diferența? Sînt aceleași cuvinte, dar se leagă altfel între ele, adică au alte raporturi sintactice. Or noi aici tocmai de sintaxă vorbim.

Nu vreau să vă bat la cap cu virgula, dar ea nu se pune niciodată între verbul copulativ și numele său predicativ (cu excepția cazurilor cînd între ele mai intervin și alte cuvinte). Faptul că aici avem o virgulă, pe care presupun că nu o considerați inutilă sau opțională sau greșită, arată că fiul nu este numele predicativ al lui sînt. Cele două nu formează împreună predicatul.

View Postcstrife, on 13 februarie 2014 - 00:05, said:

Pentru mine e clar că „eu” din „eu sunt” este subiect. În exemplul dat de tine (Cel care bate în poartă sînt eu, fiul tău iubit.), consider că propoziţia „cel care bate în poartă” este predicativă şi că subiectul celei de-a doua propoziţii este „eu”.
Nu-mi dau seama cum vă poate fi clar că eu e subiectul. Nu e subiect, e nume predicativ. Subiectul e subînțeles, îl ghicim din întrebare: cel care bate în poartă.

E drept că există situații cînd se poate face confuzie între numele predicativ și subiect, și anume atunci cînd verbul copulativ folosește la a face o identificare, de exemplu în Acesta e făptașul. Dar în cazul nostru lucrurile sînt destul de clare (pentru mine), întrucît subiectul (cine bate) e stabilit înainte, iar noua informație (eu) rămîne să fie numele predicativ.

Dacă ar fi ca dumneavoastră atunci am avea situația oarecum ciudată în care numele predicativ este subînțeles. Nu ar fi ceva extrem de rar, există asemenea cazuri, de exemplu: Cine a ajuns primar în sat? Gheorghe a ajuns. În orice caz, la noi fiul tău iubit nu este nume predicativ, pentru că nu se explică nici virgula din scris, nici intonația.

Fraza noastră se poate rearanja astfel, fără a schimba nici sensul și nici relațiile dintre cuvinte: Sînt eu, fiul tău iubit. De altfel asta ar fi topica normală. Acum cred că se vede mai clar că fiul tău iubit este o apoziție legată de eu, care transmite o precizare a sensului lui eu, deci este o repetare a numelui predicativ.

View Postcstrife, on 13 februarie 2014 - 00:05, said:

Cum analizaţi predicatele în situaţia în care bate cineva cunoscut la uşă şi apare întrebarea. „Cine-i?” cu răspunsul „Sunt eu.”?
Sînt e verb copulativ, iar eu e numele său predicativ. Subiectul e subînțeles și în întrebare, și în răspuns: cel care bate.

Observ că ați ales topica normală aici, prin comparație cu cea din poezie. În topica normală numele predicativ vine după verbul copulativ.

View Postcstrife, on 13 februarie 2014 - 00:05, said:

consider că în cazul „Eu sunt, fiul tău iubit, „sunt” este predicat verbal, pentru că are sensul de a se afla (la poartă).
În poezia lui Bolintineanu e încă și mai clar decît în exemplul cu Cine-i?, pentru că întrebarea e de fapt În castel în poartă oare cine bate?. Vedeți? Nu e vorba de cine se află la poartă, ci de cine bate. Deci subiectul discursului (în termeni riguroși topicul discursului) este „cel care bate”. Apoi se face atribuirea unei identități, lucru realizat prin numele predicativ eu.

Admit totuși că lucrurile sînt interpretabile. În română din cîte știu eu nu există nici un mecanism de a deosebi cu certitudine subiectul de numele predicativ în predicații de identificare:

- Cazul e același, nominativ, deci morfologia e neputincioasă.
- Acordul nu ajută, pentru că verbele românești au „prostul” obicei de a se acorda uneori și cu numele predicativ, nu doar cu subiectul: Echipa cîștigătoare sînteți voi.
- Topica nu e suficient de fixă și nu avem întotdeauna ordinea subiect - verb copulativ - nume predicativ. Inversarea topicii e uneori greu de depistat.
- Pragmatica oferă un indiciu, în sensul că de obicei informația veche e subiectul, iar cea nouă e numele predicativ, dar regula nu e destul de fermă (vedeți exemplul de mai sus cu primarul).

Predicația de identificare seamănă cu relația de egalitate din matematică. Cînd spunem că a = b, dintre numerele a și b care este termenul luat ca reper și care e termenul a cărui valoare o stabilim acum prin egalitatea cu reperul? Tot ce rămîne este iarăși raportul dintre informațiile vechi și cele noi (cele vechi sînt reperul).

#1264
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008

View Postcstrife, on 13 februarie 2014 - 00:05, said:

@florincroitoru
Nu e profesoară, e învăţătoare şi dacă ar fi zis că e predicat nominal ar fi fost o gafă mai mică decât să spună că „fiul” e subiect reluat. Oricum, suspectez că ştie că adverbul e parte de vorbire neflexibilă. A şi predat aşa ceva. Ar fi trebuit să deosebească adjectivul respectiv chiar dacă era grăbită sau obosită.



Virgula se observă, dar ea ar fi fost prezentă oricum pentru că vocativul se separă prin virgulă, în caul respectiv virgule. Asta e mai puţin important. Pentru mine e clar că „eu” din „eu sunt” este subiect. În exemplul dat de tine (Cel care bate în poartă sînt eu, fiul tău iubit.), consider că propoziţia „cel care bate în poartă” este predicativă şi că subiectul celei de-a doua propoziţii este „eu”.

Cum analizaţi predicatele în situaţia în care bate cineva cunoscut la uşă şi apare întrebarea. „Cine-i?” cu răspunsul „Sunt eu.”? După ce-am verificat nişte noţiuni care se şterseseră aproape complet din memorie, consider că în cazul „Eu sunt, fiul tău iubit, „sunt” este predicat verbal, pentru că are sensul de a se afla (la poartă).
Valabil şi pentru primul exemplu a lui Florin Coritoru. Repet că virgula aia cu care-mi scoateţi ochii are un dublu sens şi că cel mai evident este cel că separă vocativul de restul propoziţiei.
Măi, taică, uite care e treaba. Io îți pusei mai sus două exemple ca tu să îți dai seama care e deosebirea.Văd că te uiți la ele ca un vițel de 2 ani la poarta nouă.japan ți-a spus același lucru pe larg. Văd că nici de la el nu ai priceput deși a explicat clar.
Pînă la urmă ce explici tu aici?Ai scris așa de rău că nu pricep ce spui. Ești de acord cu ce scrie Japan sau nu?
Învățătoarea nu a făcut nici o gafă.În cazul de față nici nu ar fi potrivit acest cuvînt. Greșeală ar fi potrivit. Învățătoarea nu a greșit însă.

Edited by florincroitoru, 14 February 2014 - 11:51.


#1265
cristiann86

cristiann86

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 40
  • Înscris: 12.12.2008
Buna seara.

Cum se spune corect:

1. Rochita este disponibila pe  –
a.) culoarea rosu sau crem
b.) culorile rosu si crem

2. Rochita este disponibila pe  –
c.) culorile rosu, lila sau crem
d.) culorile rosu, lila si crem

#1266
gumball3000

gumball3000

    ...

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 49,649
  • Înscris: 24.09.2006
Rochița este disponibilă în culorile...

#1267
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Postkittysor, on 02 ianuarie 2015 - 09:49, said:

cum este corect :
  • arata-mi unde-am scris

  • arata-mi unde am scris
exista in gramatica limbii romane: unde-am ?
Sînt amîndouă greșite. Dacă însă puneți căciula lui ă (și majusculă, și punctul final, dacă e cazul) atunci sînt amîndouă corecte. Sigur că există unde-am. Este același lucru cu unde am, dar pronunțat împreună, așa încît din trei silabe rămîn două, pentru că se transformă vocala e în semivocală. Situația e aceeași ca la ce-ai făcut, cine-a zis etc., în care cratima indică pronunțarea condensată, prin transformarea unui hiat în diftong.

View Postkittysor, on 02 ianuarie 2015 - 09:49, said:

substantivul chirpici are singular? care?
Chirpici este forma de singular. Pluralul îi lipsește, dar dacă ținem neapărat putem spune chirpiciuri, de exemplu cu sensul „tipuri de chirpici” (așa cum brînzeturi înseamnă „sortimente de brînză”).

#1268
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Postkittysor, on 02 ianuarie 2015 - 12:16, said:

sa inteleg ca o propozitie de genul: In Berlin nu se gaseste chirpici? Este corecta?
Ar fi corectă dacă ați scrie-o cu diacritice: În Berlin nu se găsește chirpici.

#1269
atomicus

atomicus

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 216
  • Înscris: 25.09.2005
Salutare,
Am o mare nedumerire in ce priveste analiza frazei de tipul:

Daca majoritatea alearga de placere, exista unii care fug pentru performanta.

Eu zic ca sunt 3 propozitii, din care principala este "Exista unii".
In speta, ma intereseaza ce fel de propozitie este "Daca majoritatea alearga de placere".

Va multumesc anticipat.

#1270
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Postatomicus, on 03 ianuarie 2015 - 16:56, said:

In speta, ma intereseaza ce fel de propozitie este "Daca majoritatea alearga de placere".
Eu aș zice că e concesivă, pentru că se face următoarea concesie: e drept că majoritatea aleargă de plăcere, și totuși unii... Aceeași propoziție se poate reformula, fără schimbare de sens, astfel: Deși majoritatea aleargă pentru plăcere, [...].

Se poate reformula și așa: În timp ce majoritatea aleargă de plăcere etc., dar asta nu înseamnă că e circumstanțială de timp, pentru că sensul nu e unul de simultaneitate, ci unul de contrast între ce fac majoritatea și ce fac unii.

În orice caz condițională nu e, pentru că nu arată un fapt care condiționează acțiunea din regentă. Nu e ceva de genul Dacă mă lasă părinții merg în tabără.

#1271
atomicus

atomicus

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 216
  • Înscris: 25.09.2005
Deci ar putea fi o a doua propozitie principala, in coordonare adversativa cu prima?
Eu cam asa m-am gandit.

#1272
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Postatomicus, on 03 ianuarie 2015 - 22:17, said:

Deci ar putea fi o a doua propozitie principala, in coordonare adversativa cu prima?
Eu cam asa m-am gandit.
Nu merge. Semantic într-adevăr sînt două informații coordonate – unii aleargă de plăcere, alții aleargă pentru performanță –, dar sintactic prima propoziție este subordonată celei de-a doua, iar subordonarea e indicată de conjuncția dacă. Putem reformula în așa fel încît să le facem coordonate, dar schimbarea ar fi prea mare la nivel sintactic ca să facem analiza așa: Majoritatea aleargă de plăcere, dar există unii care fug pentru performanță.

Dacă avem o frază formată prin coordonare, o putem despărți în două fraze, iar acestea rămîn corecte gramatical. Dar aici nu merge. Prima frază ar fi incorectă, pentru că ar fi de fapt un fragment de frază, o subordonată căreia îi lipsește regenta: Dacă majoritatea aleargă de plăcere.

După cum probabil v-ați dat seama, analiza gramaticală (cea care se face la școală) este în parte convențională și arbitrară. Ținem în același timp cont și de forma frazei, și de sens, dar păstrăm un echilibru arbitrar între ponderea formei și a sensului. La o adică am putea ține cont numai de formă, caz în care prima propoziție ar fi secundară și anume condițională. Sau am putea ține cont numai de sens, caz în care prima propoziție e principală și coordonată cu a doua (adversativă, așa cum spuneți). Școala merge pe o cale cumva la mijloc.

#1273
atomicus

atomicus

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 216
  • Înscris: 25.09.2005
Multumesc pentru raspuns. Intre timp m-am mai interesat si eu si am ajuns la aceeasi concluzie: prima este subordonata circumstantiala concesiva, introdusa de conjunctia "daca", cu sensul de "desi".

#1274
tiopedi

tiopedi

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,287
  • Înscris: 21.11.2014

View PostAdiJapan, on 02 ianuarie 2015 - 13:54, said:

Ar fi corectă dacă ați scrie-o cu diacritice: În Berlin nu se găsește chirpici.
Eu nu stiu sa folosesc diacritice .

Cati ani de ocna grea trebuie sa ispasesc ?

#1275
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Posttiopedi, on 04 ianuarie 2015 - 14:01, said:

Eu nu stiu sa folosesc diacritice .

Cati ani de ocna grea trebuie sa ispasesc ?
Ignoranța nu e o infracțiune ca să se pedepsească. Vă descurcați cum puteți.

#1276
tiopedi

tiopedi

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,287
  • Înscris: 21.11.2014

View PostAdiJapan, on 04 ianuarie 2015 - 15:14, said:

Ignoranța nu e o infracțiune ca să se pedepsească. Vă descurcați cum puteți.
Corect .
Dar faptul ca dumneavoastra sunteti mai citit decat mine nu va da dreptul sa faceti misto .
Ba chiar este dovada ca sunteti meltean . Un om cu scaun la cap, nu reproseaza celorlalti ca sunt altfel .
Va rog sa ma iertati , va informez ca eu  apreciez munca si rezultatele profesionale .

#1277
Crugasic

Crugasic

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Posttiopedi, on 04 ianuarie 2015 - 14:01, said:

Eu nu stiu sa folosesc diacritice. Cati ani de ocna grea trebuie sa ispasesc ?

În mod sigur ştii să foloseşti diacritice atunci cînd scrii de mînă. Însă importanţa lor pentru scrierea limbii nu-ţi este străină, pentru că altfel nu le-ai folosi nici atunci cînd scrii de mînă. Nu vrei însă să le foloseşti cînd scrii la calculator, pentru că te-ai luat după alţii în momentul în care ai început să scrii la tastatură. Ai văzut că diacriticele nu apar pe tastaturile din comerţ şi ai văzut că nefolosirea lor este acceptată în marea majoritate a situaţiilor. Deci ţi-ai zis că merge şi aşa, astfel că nu ţi-ai mai pus problema să înveţi să scrii cu diacritice şi la calculator. Dar idealul în scriere este nu să scrii aproximativ corect, ci să scrii cu adevărat corect.

Nu există o pedeapsă fizică pentru scrierea fără diacritice, însă există o pedeapsă psihică, de care acum probabil că nu eşti conştient. Undeva în subconştientul tău ştii că scrii incorect, adică la fel de greşit ca un copil care îşi scrie temele fără literele pentru sunetele Ă,Î,Ş,Ţ. Probabil că la un moment dat vei conştientiza greşeala în care te afli şi vei încerca s-o repari, mai ales că nu e greu deloc. Altfel vei lăsa mereu după tine texte pline de cuvinte inexistente în dicţionar ("stiu", "ispasesc") sau de cuvinte nelalocul lor, aşa cum este acel "Cati", care e un nume de femeie şi nicidecum cuvîntul pe care crezi tu că l-ai scris. Tu singur trebuie să alegi între a scrie corect şi a scrie incorect. Noi te putem ajuta să scrii cu diacritice, sau te putem lăsa în pace dacă asta vrei şi nu-ţi pasă că laşi impresia de persoană semi-alfabetizată, incapabilă să folosească toate literele alfabetului limbii materne.

Edited by Crugasic, 04 January 2015 - 16:32.


#1278
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Posttiopedi, on 04 ianuarie 2015 - 16:14, said:

Dar faptul ca dumneavoastra sunteti mai citit decat mine nu va da dreptul sa faceti misto .
Am zis eu undeva că sînt mai citit? De fapt nici nu sînt. Alții au citit mult mai mult decît mine.

Și unde anume am făcut eu mișto?! Am răspuns la o întrebare așa cum am crezut eu că e mai bine. Și am în continuare convingerea că gaseste e un cuvînt scris greșit, în timp ce găsește e scris corect. Aveți altă părere? Foarte bine. Vă rog, afirmați-vă și susțineți-vă părerea și vom discuta.

View Posttiopedi, on 04 ianuarie 2015 - 16:14, said:

Un om cu scaun la cap, nu reproseaza celorlalti ca sunt altfel .
N-am reproșat nimănui că e „altfel”. V-ați nimerit prost inamicul în lupta cu discriminarea. Iar a scrie fără diacritice nu înseamnă a fi altfel, ci a face altfel. Diferența e enormă.

Apropo de meltean, dacă vă sînteți om civilizat urmează să vă susțineți afirmația cu dovezi, altfel e o insultă și urmează să v-o retrageți. Dacă nu, nu.

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate