Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Wc Geberit

Routere detinute in trecut si in ...

Teii din fața casei

E-Mail in serie prin Excel si Out...
 Modul alimentare rulou/jaluzea ex...

Recuperare fișiere dupa form...

Aplicatii stress test RAM

Asigurare auto hibrid
 Asus B550M - PC-ul nu porneste di...

Tzanca Uraganu - Inconjurat de Fe...

explicatie montaj breadboard

3 Doors Down - Kryptonite
 Semnalizati cand virati pe un dru...

Succesiune - mostenire apartament...

Donez Siofor de 1000mg ( diabet t...

Izolatie intre parter si etaj
 

Cutia cu greșeli

* * * * * 3 votes
  • Please log in to reply
4857 replies to this topic

#3691
Giuly

Giuly

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 235
  • Înscris: 21.10.2007
cuvintele compuse de genul "bineînteles"  "reînnoit" se scriu cu "î" in interior pentru ca sunt formate din doua cuvinte diferite,unul dintre ele facand parte din cele specificate mai sus (care se scriu la început si sfarsit cu "î") deci isi pastreaza forma si in noul cuvant format  cu ajutorul lor.
LE:Ma gandeam ca e oarecum logic si de aceea nu am mai mentionat.Numai bine !

Edited by Giuly, 15 July 2009 - 13:14.


#3692
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View PostGiuly, on 15th July 2009, 20:13, said:

cuvintele compuse de genul "bineînteles"  "reînnoit" se scriu cu "î" in interior pentru ca sunt formate din doua cuvinte diferite,unul dintre ele facand parte din cele specificate mai sus (care se scriu la început si sfarsit cu "î") deci isi pastreaza forma si in noul cuvant format  cu ajutorul lor.
LE:Ma gandeam ca e oarecum logic si de aceea nu am mai mentionat.Numai bine !
Dacă e logic ca din bine și înțeles să iasă bineînțeles, scris cu î interior, de ce nu e logic și ca din hotărî și terminația pentru participiu -t să iasă hotărît?

#3693
ravinescu

ravinescu

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View PostGiuly, on 13th July 2009, 00:59, said:

Scuze daca am suparat pe cineva,dar am prostul obicei de a mai scrie si in engleza; nu am facut-o pentru a creste inima in mine,doar pentru a lamuri oamenii...Cat despre diacritice,nu obisnuiesc sa scriu cu ele pentru ca nu prea am nevoie la traduceri sau alte proiecte si in afara de asta, scriu mult mai repede fara.Imi cer scuze inca o data daca am suparat pe cineva.
Numai bine !

Nu se supără nimeni, dar oferi o imagine proastă despre tine scriind fără diacritice, cu atît mai mult cu cît postezi pe aria de limbă română. Scrisul în engleză și scrisul în română cu diacritice nu se exclud reciproc. Folosind maparea de tastatură pentru limba română (inclusă în Windows) poți scrie la fel de bine în română și în engleză. Doar nu crezi că aceia care scriu cu diacritice trec tot timpul aranjamentul de tastatură de pe română pe engleză și invers. Nu, ei folosesc doar aranajamentul (maparea) de limbă română, care conține toate literele alfabetului englez plus diacriticele românești.

Mai multe detalii despre configurarea sistemului pentru scrisul cu diacritice găsești în discuția de mai jos :

http://forum.softped...howtopic=138688

Iar despre viteza de scriere sau alte nedumeriri legate de trecerea la scrisul corect citește dezbaterea de aici:

http://forum.softped...howtopic=549540

#3694
Giuly

Giuly

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 235
  • Înscris: 21.10.2007

View PostAdiJapan, on 15th July 2009, 15:55, said:

Dacă e logic ca din bine și înțeles să iasă bineînțeles, scris cu î interior, de ce nu e logic și ca din hotărî și terminația pentru participiu -t să iasă hotărît?
pentru ca "bineînteles" este cuvant compus din doua cuvinte de baza diferite,al doilea dintre ele scriindu-se cu "î" la inceputul cuvantului,iar "a hotărî" este cuvant simplu nederivat sau compus, care prin conjugarea la trecut - "hotărat" se scrie cu "â",litera fiind astfel in interiorul cuvantului si nu la inceput,sau sfarsit (cum este la terminatia de infinitiv).
Multe dintre regulile morfologice ale limbii romane sunt total aiurea,insa asta nu mi se pare una dintre ele,din contra mi se pare ca este una dintre putinele reguli facute cu cap.
Numai bine !
PS:Eu nu voi mai frecventa aria aceasta deoarece vad ca pe multi dintre voi deranjeaza nefolosirea diacriticelor,cat si a parerilor diferite.Ori cum ar fi,eu voi mai vizita aceasta sectiunea doar pentru lamurirea uneia sau mai multor intrebari/probleme legate de vasta limba romana.Eu nu sunt cel mai in masura sa vorbesc despre anumite reguli de limba,dar cand stiu,vreau sa ajut;sunt multi,mult mai stiutori decat sunt eu,asta ca sa nu va faceti vreo impresie gresita despre mine. :D

#3695
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,418
  • Înscris: 22.09.2003

View PostGiuly, on 15th July 2009, 19:07, said:

pentru ca "bineînteles" este cuvant compus din doua cuvinte de baza diferite,al doilea dintre ele scriindu-se cu "î" la inceputul cuvantului,iar "a hotărî" este cuvant simplu nederivat sau compus, care prin conjugarea la trecut - "hotărat" se scrie cu "â",litera fiind astfel in interiorul cuvantului si nu la inceput,sau sfarsit (cum este la terminatia de infinitiv).
Multe dintre regulile morfologice ale limbii romane sunt total aiurea,insa asta nu mi se pare una dintre ele,din contra mi se pare ca este una dintre putinele reguli facute cu cap.
Numai bine !
PS:Eu nu voi mai frecventa aria aceasta deoarece vad ca pe multi dintre voi deranjeaza nefolosirea diacriticelor,cat si a parerilor diferite.Ori cum ar fi,eu voi mai vizita aceasta sectiunea doar pentru lamurirea uneia sau mai multor intrebari/probleme legate de vasta limba romana.Eu nu sunt cel mai in masura sa vorbesc despre anumite reguli de limba,dar cand stiu,vreau sa ajut;sunt multi,mult mai stiutori decat sunt eu,asta ca sa nu va faceti vreo impresie gresita despre mine. :D
Te rog nu o lua personal si nu parasi aria de limba romana - ti-o cer in numele meu de moderator nescriitor cu diacritice. Multumesc.

#3696
ravinescu

ravinescu

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View PostLoveDemon, on 15th July 2009, 21:54, said:

Te rog nu o lua personal si nu parasi aria de limba romana - ti-o cer in numele meu de moderator nescriitor cu diacritice. Multumesc.

Săracul de Giuly, e un "bărbat" adevărat, fuge la prima întîlnire cu păreri diferite de ale lui. Și bineînțeles că este leneș și nu vrea să scrie cu diacritice, dar se văicărește că este persecutat din cauză că modul lui de scriere "alternativ" nu este acceptat. LoveDemon, nu prin încurajarea lenei se va rezolva situația limbii române actuale...

Edited by ravinescu, 16 July 2009 - 05:18.


#3697
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View PostGiuly, on 16th July 2009, 01:07, said:

pentru ca "bineînteles" este cuvant compus din doua cuvinte de baza diferite,al doilea dintre ele scriindu-se cu "î" la inceputul cuvantului,iar "a hotărî" este cuvant simplu nederivat sau compus, care prin conjugarea la trecut - "hotărat" se scrie cu "â",litera fiind astfel in interiorul cuvantului si nu la inceput,sau sfarsit (cum este la terminatia de infinitiv).
Iertați-mă, nu înțeleg. Litera î aflată la extremitatea lui înțeles și ajunsă în interior rămîne tot î, dar cea de la extremitatea lui hotărî se transformă în â cînd ajunge în interior.

Ar fi bine să știți că regulile așa-zise ale lui Sextil Pușcariu (care Sextil Pușcariu de fapt ar fi vrut să scriem cu î peste tot...) erau formulate în așa fel încît se scria tot cu î și dacă în urma flexionării î-ul de la sfîrșit ajungea în interior: coborît, coborînd. Adică era o regulă oarecum simplă și clară: orice î care ajunge în interior rămîne î. Cu regula nouă trebuie să stai să te gîndești dacă e compunere sau derivare sau flexionare.

View PostGiuly, on 16th July 2009, 01:07, said:

Multe dintre regulile morfologice ale limbii romane sunt total aiurea,insa asta nu mi se pare una dintre ele,din contra mi se pare ca este una dintre putinele reguli facute cu cap.
Dacă asta se cheamă „regulă făcută cu cap” atunci regulile fără cap trebuie să fie de-a dreptul grețoase. Dar m-ați făcut curios, care reguli morfologice sînt „total aiurea”? Dați-mi un exemplu sau două din acelea multe.

View PostGiuly, on 16th July 2009, 01:07, said:

PS:Eu nu voi mai frecventa aria aceasta deoarece vad ca pe multi dintre voi deranjeaza nefolosirea diacriticelor,cat si a parerilor diferite.Ori cum ar fi,eu voi mai vizita aceasta sectiunea doar pentru lamurirea uneia sau mai multor intrebari/probleme legate de vasta limba romana.
Nefolosirea diacriticelor deranjează în aceeași măsură ca orice greșeală ortografică --- scrisul fără majuscule, fără cratime, fără punctuație etc. ---, adică numai puțin, pentru că pînă la urmă mai importante sînt ideile pe care le spui decît felul cum le redactezi. În orice caz, nu e motiv de plecare. Ați putea totuși face acel mic efort de cîteva minute pentru setarea tastaturii, și atunci veți intra în normalitate.

#3698
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006
Dacă aveți răbdare puteți citi „Acad. MIHAI DRAGANESCU: Cronologia activitatilor la Academia Româna.” Este un fel de raport de activitate, după toate semnele autobiografic, al lui Mihai Drăgănescu. Deja din titlu se văd aberațiile de ordin ortografic de care e plin textul. Scrieri similare se găsesc pe situl lui personal. Lipsa diacriticelor este cel mai mic defect.

Pentru cine nu știe, Mihai Drăgănescu este cel care a avut măreața inițiativă de a schimba ortografia în 1993. Este inginer specialist în semiconductoare, microelectronică și informatică. A fost președintele Academiei Române între 1990 și 1994.

Dacă n-ar fi tragic ar fi comic.

#3699
silverflower

silverflower

    Anti-dogmatic

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,828
  • Înscris: 04.05.2008

View PostAdiJapan, on 15th July 2009, 04:41, said:

Exact :>

Inexact. După regula ?în vigoare? se scrie cu î și în interior, în unele cuvinte compuse. Dar ne-am obișnuit să ne susținem orbește unul pe altul. Toată discuția asta arată cît de absurdă e regula lui â interior. Nici cei care o susțin nu sînt în stare s-o enunțe cît de cît corect.

- Iata totuși un argument, subțirel dar cît de cît logic după părerea mea, pe care l-a propus Titu Maiorescu în 1904 într-un raport privind revizuirea ortografiei:
"Sonul î se scrie cu î, însă acolo unde este imediat precedat de consoanele c sau g se scrie cu â. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele c și g înainte de i drept ce și ge, iar înainte de a drept k și gh. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu î, acest i, cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei i, pe când scriind cu â rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la c și g. ... Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: "sonul î se scrie cu â în corpul cuvintelor (cânt, vând, român, etc.) și cu î la începutul lor (înger, îndoit, însă, etc.)".
Oricum, pînă acum, nu m-am simțit prea "smintit" scriind sau citind chiar fără diacritice "cind" sau "gind", am înțeles mereu ce literă este, iar Maiorescu mai bine nu le dădea idei "venerabililor"...

Edited by silverflower, 17 July 2009 - 14:40.


#3700
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Postsilverflower, on 17th July 2009, 21:24, said:

- Iata totuși un argument, subțirel dar cît de cît logic după părerea mea, pe care l-a propus Titu Maiorescu în 1904 într-un raport privind revizuirea ortografiei:
"Sonul î se scrie cu î, însă acolo unde este imediat precedat de consoanele c sau g se scrie cu â. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele c și g înainte de i drept ce și ge, iar înainte de a drept k și gh. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu î, acest i, cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei i, pe când scriind cu â rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la c și g. ... Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: "sonul î se scrie cu â în corpul cuvintelor (cânt, vând, român, etc.) și cu î la începutul lor (înger, îndoit, însă, etc.)".
Oricum, pînă acum, nu m-am simțit prea "smintit" scriind sau citind chiar fără diacritice "cind", "gind", am înțeles mereu ce literă este, iar Maiorescu mai bine nu le dadea idei "venerabililor"...
Maiorescu era un om deștept și își argumenta solid opiniile. Cartea sa Despre scrierea limbei rumăne (1866), cu toate limitările pe care le are --- să nu uităm că pe vremea aceea abia începea să se cristalizeze grafia românească cu alfabet latin ---, este un model demn de urmat atît în modul cum se pune problema ortografiei românești, cît și în general în modul de argumentare. Prin comparație reintroducerea grafiei cu â și sunt s-a făcut cu argumente sublime, dar... inexistente.

Da, propunerea de a scrie cu â după c și g avea o noimă, și anume diferențierea grafică mai pregnantă între ci și , gi și . La celelalte consoane nu se pune problema, pentru că nu se schimbă pronunția în funcție de litera următoare. Așadar propunerea se referea la problema literelor c și g (problemă nerezolvată pînă azi), și nu la scrierea sunetului î.

După cum spuneți precauția era totuși inutilă, pentru că ne ajută obișnuința. Maiorescu nu putea să prevadă asta. În schimb scumpii noștri academicieni ar fi trebuit să știe: scrierea cu î își dovedise de mult eficiența și simplitatea, deci nu era nevoie să fie schimbată. Ei de fapt prea puțin se gîndeau la ortografie, aveau alte probleme. Schimbarea ortografiei a fost doar mijlocul de a și le rezolva.

#3701
ravinescu

ravinescu

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View Postsilverflower, on 17th July 2009, 15:24, said:

Oricum, pînă acum, nu m-am simțit prea "smintit" scriind sau citind chiar fără diacritice "cind" sau "gind", am înțeles mereu ce literă este, iar Maiorescu mai bine nu le dădea idei "venerabililor"...

Maiorescu nu le-a dat idei proaste academicienilor, ele existau deja de multă vreme. Școala Ardeleană este cea care le-a răspîndit, reușind să-i "corupă" și pe unii dintre scriitorii din Muntenia, de exemplu pe Ion Heliade Rădulescu, care ajunsese să scrie în italo-latino-română, adică într-o română atît de modificată încît nu mai era pe înțelesul populației. Maiorescu i-a pus la punct pe cei din Școala Ardeleană, dar a făcut și el unele compromisuri, probabil pentru că i s-a părut că în acest fel se păstrează unitatea limbii române și nu se scindează într-un dialect moldo-muntean și unul transilvănean. Oricum introducerea lui "sunt" a fost o prostie și atunci și în 1993, pentru că aproape nimeni nu utilizează această formă în vorbirea liberă, ci doar în timpul citirii unor texte. Forma "sunt" este de un artificialism îngrozitor în română și nimic nu semnalează acest lucru mai bine decît faptul că nici un cîntăreț român (indiferent de vîrstă) n-o folosește. E un cuvînt străin care nu se poate integra complet în română, la fel ca englezismele de azi.

George Călinescu nu-i avea la suflet pe slavi, din moment ce în "Istoria Literaturii Române" laudă fără rezerve vocabularul român de origine latină și îl ponegrește în fel și chip pe cel de origine slavă, deși el ar fi fost cel mai în măsură să observe că fără cuvintele provenite din slavă limba română n-ar fi avut o bună parte din culoarea și expresivitatea sa. Însă cu toate acestea Călinescu nu-i iartă pe cei din Școala Ardeleană și denunță manevrele lor de modificare a limbii pentru a o apropia cît mai mult de latină.

=========================================
Limba trebuia să fie o icoană a romanității noastre. Slova chirilică înstrăina ochiul neprietenului și de aceea Clain, cel dintîi, adoptă într-o "Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin" (Viena, 1779) litera latină, în chip sistematic, dînd la sfîrșit și norme de scriere. Cîteva șire de rugăciune surprind pe cititorul de azi. În loc de "Dumnezeule, în ajutorul meu ia aminte", citim "Diéule, în ajutóriul mieu liéua amente". Nu era dar vorba de o simplă substituție de semne, ci de o transcripție etimologică, ba, mai mult, de o silnicire a limbii în sens latin așa ca să se vadă că alături de "Dieu", "Iddi" din "Deus", avem și noi pe "Diéu", ce urma a se citi "zeu". Mai vedem că "adică" se scrie "adeque", iar "care", "quare".
...........................................
Două tendințe se observă la filologii ardeleni cu privire la lexic: de a dovedi cu orice chip că majoritatea cuvintelor sînt de origine latină și de a elimina rămășițele din graiul "varvarelor ghinte", adică slavonismele.[...] Slavismul bătător la ochi "iubire" derivă de la "lubet" și "birăul" unguresc e un "vir magnus"."Alaiul" turcesc se trage din "aula", "plugul" e "plaga", rana pămîntului, "tînguire" vine de la "tundere", pentru că jelitorii se tund, "oblîncul" e înclinat, "obliquus" și alte asemenea comedii. Asta a dus în urmă la niște erori teribile.

George Călinescu - Istoria Literaturii Române
==========================================

De fapt toată treaba asta cu modificarea limbii române are la bază un complex de inferioritate nemărturisit, care e prezent la români (în special la elitele culturale și politice) de multă vreme. Istoria arată clar că românii sînt din punct de vedere genetic cei mai puțin latini dintre toate popoarele romanice actuale. Colonizarea din Dacia s-a făcut în marea ei majoritate cu traci și iliri romanizați, nu cu italieni, pentru că populația Peninsulei Italice era în scădere importantă ca urmare și a colonizărilor făcute anterior. Colonizarea Daciei a durat doar vreo 170 de ani (106-275). În schimb colonizarea Galiei și a Peninsulei Iberice s-a făcut cu italieni, pentru că aceste teritorii au fost cucerite mult înaintea Daciei. În plus de asta colonizarea în vest a durat vreo 500 de ani, adică pînă la prăbușirea Imperiului roman, neexistînd o retragere a administrației, armatei sau a unei părți din populație așa cum s-a întîmplat în Dacia. Din cauză că românii se văd cu "latinitatea" cea mai mică au tendința să compenseze asta prin exagerarea importanței romanilor în etnogeneza poporului român, mergînd pînă susținerea exterminării tuturor dacilor, așa cum făceau cei din Școala Ardeleană. Tot din cauza asta s-au făcut și modificările limbii în scopul latinizării ei, pentru că procedînd astfel se mai "mărește" un pic "latinitatea" percepută a românilor. Bineînțeles că astfel de manipulări sînt prostii care nu au ce căuta într-o lume modernă, unde contează realizările unui popor, nu originea lui.

Edited by ravinescu, 17 July 2009 - 17:31.


#3702
mircea21

mircea21

    Rătăcit între viitor și trecut

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,704
  • Înscris: 19.12.2007

View Postravinescu, on 17th July 2009, 18:29, said:

Din cauză că românii se văd cu "latinitatea" cea mai mică au tendința să compenseze asta prin exagerarea importanței romanilor în etnogeneza poporului român, mergînd pînă susținerea exterminării tuturor dacilor, așa cum făceau cei din Școala Ardeleană.
Cine susține acest lucru în ziua de azi? Eu știu că ne tragem din daci și romani ...

Quote

Tot din cauza asta s-au făcut și modificările limbii în scopul latinizării ei, pentru că procedînd astfel se mai "mărește" un pic "latinitatea" percepută a românilor.
Dacă te referi la hotărârea din 1993, atunci nu sunt de acord. Motivul a fost mai mult politic, după părerea mea, trebuia să scăpăm de imaginea de "țară comunistă".

#3703
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Postmircea21, on 18th July 2009, 10:59, said:

View Postravinescu, on 18th July 2009, 00:29, said:

Tot din cauza asta s-au făcut și modificările limbii în scopul latinizării ei, pentru că procedînd astfel se mai "mărește" un pic "latinitatea" percepută a românilor.
Dacă te referi la hotărârea din 1993, atunci nu sunt de acord. Motivul a fost mai mult politic, după părerea mea, trebuia să scăpăm de imaginea de "țară comunistă".
Motivul a fost politic, dar nu al țării, ci doar al Academiei. În anii aceia existau mari îndoieli în privința valorii academice reale a membrilor Academiei, știindu-se că mulți dintre ei au fost admiși pe criterii politice sau măcar prin compromisuri politice. Academia era percepută ca o rămășiță a regimului comunist, chiar și după excluderea Ceaușeștilor dintre membrii ei. De aceea Academia avea mare nevoie să demonstreze că a rupt orice relație cu vechiul regim. Soluția evidentă era o reevaluare a fiecărui membru în parte și eliminarea unora, dar asta ar fi deranjat prea multă lume. Schimbarea ortografiei a fost găselnița lui Mihai Drăgănescu, un om care nu doar că nu știa mai nimic despre ortografie, dar nici să scrie ca lumea nu știa (nici azi nu știe). Dar era președintele Academiei, iar membrii ei au considerat că schimbarea ortografiei este dovada ideală că Academia „e cu noi”. Era dovada ideală pentru că:

1. După ce faci propagandă că grafia cu î si sînt e de origine sovietică sau măcar comunistă (bazaconie pe care ageamiii chiar o cred!), evident că revenirea la â și sunt va fi percepută ca o anulare a intervenției străine și o reîntoarcere la tradiția 100% românească.
2. Ortografia afectează o mare parte a populației. Mulți au nevoie să scrie și aproape toți au nevoie să citească, deci efectele schimbării ortografiei ating aproape toată populația, care astfel constată că uite, face și Academia ceva.
3. Multă lume crede că ortografia e ceva la care ne pricepem cu toții, așa cum și la fotbal ne pricepem toți, și la economie, și la politică, și la circulație etc. Deci nu era nevoie, după părerea membrilor Academiei, ca problema să fie lăsată în seama unor specialiști. Ideea e că toți scriem, deci, vezi doamne, toți ne pricepem să stabilim convențiile scrisului. Astfel Academia ar fi percepută ca autorul moral al schimbării ortografice, deci al salvării noastre de resturile comunismului.

Pentru ca lucrurile să meargă „bine”, decizia a fost luată prin vot. Asta e o aberație în sine, pentru că știința nu se face prin vot. E ca și cum ai demonstra teorema lui Pitagora prin vot. Sau ca și cum te-ai duce la spital cu piciorul umflat, iar diagnosticul și tratamentul s-ar stabili prin vot, de către un preot, o femeie de serviciu, un poștaș etc. și întîmplător un medic rătăcit printre ei. Mai mult, votul nu a fost secret, ci nominal, pentru ca toată lumea să știe ce opinie are fiecare academician. Mai exact scopul era ca aceia care ar fi votat pentru păstrarea grafiei să se simtă rușinați (după atîta propagandă mincinoasă era ușor să te rușinezi) și să-și schimbe opțiunea. Așa se face că numai aceia care cunoșteau cu adevărat problema ortografiei au votat împotrivă. Prea puțini.

Deci nu stigmatul de țară comunistă a dus la schimbarea ortografiei --- de unde pînă unde? ---, ci stigmatul Academiei de instituție comunistă. Iar rezolvarea a fost una de fațadă.

#3704
ravinescu

ravinescu

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 249
  • Înscris: 30.04.2009

View Postmircea21, on 18th July 2009, 04:59, said:

Cine susține acest lucru în ziua de azi? Eu știu că ne tragem din daci și romani ...

Eu mă refeream în principal la secolul 19 și la dorința unora de a modifica limba române pentru a o face mai apropiată de latină. Latinizarea începută în secolul 19 a fost motivul afirmat pentru care s-a luat decizia din 1993, cea prin care ar fi trebuit să se reia tradiția de latinizare a românei. Acest lucru este spus clar în DOOM 2.

==========================
Conform unei tradiții latinizante întrerupte prin ortografia anterioară, deși [sunt, sunteți etc] nu provin din formele corespunzătoare din latină, ci din conjunctivul latin, continuat în formele moștenite scrise anterior “sînt” etc. Redarea acestora din urmă trebuie făcută acum cu â : “sânt” etc.

DOOM 2 (pag. XCVII, subsol)
==========================

Românii se trag din daci, coloniști romanici (din Tracia, Iliria, Asia Mică, etc.) și slavi. Componenta slavă este minimalizată încă și azi, deși din punct de vedere genetic este probabil la paritate cu componenta tracă (dacii + coloniștii romani de origine traco-ilirică). Dacă s-ar spune mai hotărît că românii au o parte importantă din moștenirea genetică venită de la slavi și că nu e nici o rușine din cauza asta, s-ar termina odată pentru totdeauna și cu manevrele penibile de modificare a limbii, pentru că lumea ar accepta sunetul Î așa cum este el și n-ar încerca să-l mascheze într-un A modificat. Tot așa cum un om nu-și poate alege părinții, la fel un popor nu-și poate alege strămoșii. În România se produce de vreo cîteva sute de ani o acțiune de "purificare etnică" la nivel istoric, în așa fel încît să fie scoși în față romanii, iar slavii să fie împinși cît mai în spate, astfel încît să nu apară pregnant în "fotografia de familie" a poporului român. E o manevră care denotă imaturitate și complexe de inferioritate, plus că este complet degeaba, din moment ce în cărțile de istorie românești sau străine se spune adevărul (atît cît se poate ști acum) despre formarea poporului român. Limba română a ajuns din păcate o unealtă prin intermediul căreia se încearcă "rescrierea" istoriei, sau mai degrabă aruncarea de praf în ochii străinilor, pentru a-i face pe români să pară mai latini decît sînt de fapt. Este doar o acțiune de imagine, în rest interesul pentru limba latină este practic inexistent în România, dovadă și faptul că nu poți găsi în librării cărți de învățare a latinei în afara manualelor școlare. Ce să mai spunem de emisiuni radio-tv despre limba latină, ele nu există deloc, cum nu există de altfel nici pentru română, ceea ce spune multe despre interesul autorităților culturale referitor la limbă.

View Postmircea21, on 18th July 2009, 04:59, said:

Dacă te referi la hotărârea din 1993, atunci nu sunt de acord. Motivul a fost mai mult politic, după părerea mea, trebuia să scăpăm de imaginea de "țară comunistă".

Afirmația ta arată că metoda de intoxicare (păcălire) a populației folosită în 1993 a avut succes și minciuna spusă atunci se propagă pînă în ziua de azi. Imaginea de "țară comunistă" nu se spală cu modificarea ortografiei, ci cu măsuri profunde la nivelul societății, în așa fel încît să existe libertate de exprimare, posibilitate de deplasare liberă în țară și în afara ei, inițiativă privată la nivel economic, multipartidism și alegeri libere, etc.

Ortografia din perioada 1953-1993 nu a fost "comunistă", ea era utilizată și înainte (de ex. în dicționarul etimologic al lui Al. Cihac din 1879), iar schimbarea făcută în 1953 fusese preconizată încă din 1932 de Ovid Densușianu (lingvist și academician). Scopul adevărat al modificării ortografiei a fost spălarea imaginii proaste pe care o avea Academia, cea care avea în rîndurile ei mulți membri ajunși acolo pentru activitate politică dusă în slujba PCR, nu pentru merite culturale sau științifice. A fost deci o manevră de prostire a opiniei publice, care s-a lăsat dusă e nas cu schimbarea ortografiei și nu a insistat să se facă o curățare în profunzime a Academiei, inclusiv prin expulzarea celor care nu aveau ce căuta acolo. Și încă o chestie. Academia a făcut membri post-mortem, însă a refuzat cu îndîrjire să facă excluderi post-mortem, lucru care face ca și în ziua de azi să figureze ca membri o serie de figuri sinistre (sau complet neimportante dpdv științific/cultural) ale perioadei comuniste. Asta spune multe despre dorința Academiei de a se delimita de trecutul ei comunist, dorință care nu a existat nici în 1993 și nu există nici acum.

Edited by ravinescu, 18 July 2009 - 07:14.


#3705
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Postravinescu, on 18th July 2009, 14:13, said:

Scopul adevărat al modificării ortografiei a fost spălarea imaginii proaste pe care o avea Academia, cea care avea în rîndurile ei mulți membri ajunși acolo pentru activitate politică dusă în slujba PCR, nu pentru merite culturale sau științifice. A fost deci o manevră de prostire a opiniei publice, care s-a lăsat dusă e nas cu schimbarea ortografiei și nu a insistat să se facă o curățare în profunzime a Academiei, inclusiv prin expulzarea celor care nu aveau ce căuta acolo. Și încă o chestie. Academia a făcut membri post-mortem, însă a refuzat cu îndîrjire să facă excluderi post-mortem, lucru care face ca și în ziua de azi să figureze ca membri o serie de figuri sinistre (sau complet neimportante dpdv științific/cultural) ale perioadei comuniste. Asta spune multe despre dorința Academiei de a se delimita de trecutul ei comunist, dorință care nu a existat nici în 1993 și nu există nici acum.
Pentru cine nu înțelege de ce Ravinescu repetă ce spun eu: l-am supărat mai demult cu niște critici și m-a trecut pe lista de utilizatori ignorați.

#3706
mircea21

mircea21

    Rătăcit între viitor și trecut

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,704
  • Înscris: 19.12.2007

View PostAdiJapan, on 18th July 2009, 07:59, said:

Motivul a fost politic, dar nu al țării, ci doar al Academiei.
Întrăznesc să cred că această mentalitate a funcționat și în cadrul altor instituții, de aceea am generalizat.

Quote

În anii aceia existau mari îndoieli în privința valorii academice reale a membrilor Academiei, știindu-se că mulți dintre ei au fost admiși pe criterii politice sau măcar prin compromisuri politice. Academia era percepută ca o rămășiță a regimului comunist, chiar și după excluderea Ceaușeștilor dintre membrii ei. De aceea Academia avea mare nevoie să demonstreze că a rupt orice relație cu vechiul regim.
Ați explicat foarte bine, la asta mă gândeam și eu ...


View Postravinescu, on 18th July 2009, 08:13, said:

Românii se trag din daci, coloniști romanici (din Tracia, Iliria, Asia Mică, etc.) și slavi.
Da, ai dreptate, și slavi. Mă refeream la momentul 0, ca să zic așa. Slavii au definitivat procesul formării poporului român.

Quote

Afirmația ta arată că metoda de intoxicare (păcălire) a populației folosită în 1993 a avut succes și minciuna spusă atunci se propagă pînă în ziua de azi. Imaginea de "țară comunistă" nu se spală cu modificarea ortografiei, ci cu măsuri profunde la nivelul societății, în așa fel încît să existe libertate de exprimare, posibilitate de deplasare liberă în țară și în afara ei, inițiativă privată la nivel economic, multipartidism și alegeri libere, etc.
Nu-mi amintesc să fi spus că sunt de acord cu acea hotărâre din 1993, chiar dacă folosesc "sunt" și "â". La momentul respectiv eram prea mic ca să-mi dau seama despre ce este vorba.

Quote

Ortografia din perioada 1953-1993 nu a fost "comunistă", ea era utilizată și înainte (de ex. în dicționarul etimologic al lui Al. Cihac din 1879), iar schimbarea făcută în 1953 fusese preconizată încă din 1932 de Ovid Densușianu (lingvist și academician).
Nici nu am spus asta, de accea am și pus ghilimele ...

Quote

A fost deci o manevră de prostire a opiniei publice, care s-a lăsat dusă e nas cu schimbarea ortografiei și nu a insistat să se facă o curățare în profunzime a Academiei, inclusiv prin expulzarea celor care nu aveau ce căuta acolo.
Și cine este vinovatul? Vorbim prea mult la timpul trecut. Important este ce se poate face acum, în prezent.

#3707
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,418
  • Înscris: 22.09.2003

View PostAXS, on 19th July 2009, 01:17, said:

[...]un TV CRT Samsung din 1992 (aka 17 ani vechime)[...]
[...]O mobila solida aka rezistenta [...]
[...]2  oameni de 80-90 KG (aka 170 kg) se pot catara pe ea[...]
L-am vazut si cu alte ocazii pe "aka" folosit ca un fel de "adica" (probabil pentru ca aduce cu "adika", dar arata mai "cool").

#3708
Versus76

Versus76

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 846
  • Înscris: 23.05.2008
Acum 5 minute mă întrebam și eu cine e ăla "Aka" și nu mi-a venit în minte decât gâscanul șef din Nils Holgersson. :lol:
Mă bucur că m-am lămurit, chit că nu sunt cool.

Anunturi

Neurochirurgie minim invazivă Neurochirurgie minim invazivă

"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv.

Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate