Dacii, obiceiuri si traditii

Descoperire arheologică de excepţie în Banat. Specialiştii au scos la iveală vestigiile unei localităţi antice, pomenită de geograful grec Ptolemeu în scrierile sale. Situl e situat la doar 20 de km de Timişoara. Iar lângă Covasna, la Cetatea Zânelor, arheologii, ajutaţi de voluntari, scot la lumină un sanctuar dacic.

„O locuință de prima epocă a fierului care, prin natura descoperirilor, considerăm că a avut o suprastructură, adică pereți, acoperiș”, explică unul dintre cei care lucrează pe șantierul arheologic de la Unip, din județul Timiș.
Pe acest teren au fost descoperite două gropi ritualice, dar și o locuință care datează încă din epoca fierului.
Descoperirea a fost posibilă dupa ce o echipa din cadrul Universitații de Vest a făcut reconstituiri pe calculator pentru a vedea cât de mult trebuie să înainteze cu săpăturile. Arheologii spun că situl descoperit este, cel mai probabil, localitatea Zurobara, neidentificată pâna acum, dar menţionata de geograful Ptolemeu.
„Este o descoperire unică. Este singurul șantier de epocă dacică unde s-au făcut astfel de descoperiri de gropi ritualice. Se pare că suntem într-o zonă sacră a unei așezări mai mari”, explică Dorel Micle, arheolog de la Universitatea de Vest Timișoara.
Până acum, au fost identificate nouă gropi ritualice care dovedesc că aici au trăit daci. Din echipa arheologilor fac parte şi studenți.
„(Lucrez) la desenul profilului secțiunii pe care am săpat-o care o să ne ajute să vedem stratigrafia și să vedem cioburile”, explică un student.
„Noi sităm pământul pe care îl primim din groapă, pentru că uneori lucrurile scapă ochiului liber și atunci aici găsim bucăți de chirpici, de ceramică, bucăți de oase...”, explică o tânără.
Este muncă intensă, făcută din pasiune pentru istorie, şi pe şantierul arheologic de la Cetatea Zânelor din Covasna, construită în secolul al II-lea înainte de Hristos, dar distrusă de romani.
Aici, voluntarii muncesc cot la cot cu arheologii. Daniel, un inginer de 23 de ani, este unul dintre voluntari.
„Sunt de aici, sunt localnic din Covasna, lucrez de şapte campanii şi este un fel şi de respect”, spune Daniel Timar.
„O facem în primul rând pentru noi, pentru că ne reprezintă şi, având în vedere că e o staţiune, ne ajută foarte mult. Nu ştiu, mă gândesc că putem să ajutăm la turism”, explică un alt voluntar, Octavian Odadescu.
Se sapă pentru dezgroparea unui sanctuar amenajat între zidurile groase ale fortificaţiei.
„Trebuie să lucrăm, pe lângă cu forţă şi cu migală, că altfel tot ce înseamnă material mărunt riscăm să-l pierdem. Aici s-au descoperit şi fragmente ceramice, s-au descoperit monede, s-au descoperit fibule, s-au descoperit materiale de sticlă. Vă daţi seama cât de atent trebuie să lucreze, ca să salveze nişte fragmenţele de la vase de sticlă”, spune Paul Pupeza, arheolog la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
„Am putut să arătăm că, practic, tot acest munte a fost terasat şi fortificat de daci. (...) Chiar putem să spunem că este dovedită ştiinţa constructorilor sau a inginerilor constructori daci”, spune Viorica Crișan, director la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.
Taberele de cercetare de la Cetatea Zânelor se desfășoară, în fiecare vară, timp de o lună.

1. Continuitate problematica intre prima si a doua etapa de locuire.
2. Cezura totala dupa venirea romanilor.
Istoria dacilor, pe scurt.

Istoria dacilor din Zurobara, pe scurt.
Unlike many other Dacian towns mentioned by Ptolemy, Zurobara is missing from Tabula Peutingeriana (1st–4th century AD), an itinerarium showing the cursus publicus, the road network in the Roman Empire.[4]

Pentru că ... Iazigii

Istoria dacilor din Zurobara, pe scurt.

Zurobara si toate asezarile dace identificate arheologic pana acum.

Dupa cum am mentionat mai sus dar din pacate in engleza si probabil nu ai inteles, contrar credintei tale, pe Tabula Peutingeriana adica pe harta rutiera a imperiului roman se gasesc mentionate o intreaga suma de asezari dacice amintite si de Claudiu Ptolemeu, care asadar e neindoios ca au supravietuit pe vremea ocupatiei romane. Ocupatie romana care de altfel nu a produs nici un toponim roman. Toate toponimele fiind pre-romane. Oare de ce.

Si alte cateva sute, vreo sapte, de asezari romane brand new.

...pentru ca din secolul al IV lea sa fie din nou locuita continuu pana in zilele noastre

din cate inteleg.

Sau "locuirea" tine cont si de speciile de paioase, cultivate si endemice

Cum a fost locuita permanent pana in zilele noastre daca tu abia acum iti faci casa?

Pe un camp, din cate inteleg.

Sau "locuirea" tine cont si de speciile de paioase, cultivate si endemice, pe care lasi impresia ca le reclami in dreptul stramosilor?