Dacii, obiceiuri si traditii

lupu2, on 07 ianuarie 2015 - 22:16, said:

Așa este.
mai sunt și analizele chimice ale unor bijuterii antice desc în Egipt in piramide.Proveniența aurului: Rosia Montana.Nu aș putea spune dacă e sigur asta.Asta am citit mai demult  într-un articol.

Following the disagreement about the wider or the
smaller "Illyrian" territory and the nature of their
ethnicity/ies, the differences between Yugoslav and
Albanian archaeologists are especially visible in the case
of the Dardani. The Dardani are supposed ethnic group
known from the third century BC as fierce adversaries
of Hellenistic and Roman Macedonia and Greece
(Papazoglu 1978: 131–270). Their territory is usually
located in modern-day Kosovo and Metohija, southern
parts of central Serbia and the northern FYR Macedonia
(Vasić 1987: 673–689). From a perspective taken by
Albanian archaeology, they are an "Illyrian people" (e.g.,
Berisha 2012, Mirdita 2009, 2000). Even though some
earlier interpretations perceive the Dardani as an "Illyrian
tribe" (Papazoglu 1967), after the 1960s Serbian and
Macedonian scholars usually define them as the "Daco-
Mysians". At first, the Daco-Mysian ethnicities are
established through linguistic research. Later,
archaeologists and historians come with an agreement
that they should be located in the central part of the
Balkans (modern-day Serbia and FYR Macedonia),
separating the western "Illyrian" and the eastern
"Thracian" regions. Supposedly, their most prominent
characteristic is a very long cultural continuity
(Papazoglu 1978: 131–270, 1988, Srejović 1973, Wilkes
1992: 12, 85–86). The most prominent Daco-Mysian
ethnicities in Yugoslav literature are the Triballi, the
Dardani and the Paeonians.
"It can be therefore concluded on the basis of the
archaeological material available at present that the
Dardanians belong to a family of peoples which separate
geographically the Illyrians from the Thracians in the
continental parts of the Balkan Peninsula. In view of the
characteristic features of the material and spiritual
culture of the central Balkan region it would seem that
the peoples from this family are genetically more closely
related to the Thracians than to the Illyrians" (Srejović
1973: 69).

http://www.academia....YRIAN_ARGUMENT_



In the Pre-Dardanian stage the burying was done also in flat graves with urns – Berrnica culture (Berrnicë, Grashticë), whilst during the Dardanian stage in tumular necropolises, practicing both rituals, the one of cremation and that of coffin-burials (Romajë, Rogovë, Ujz, Shirokë, Dibiçak, Porodime, Përçetë/Përçevë, Bajë of Pejë, Llashtishtë, Gurëz/ Gërlicë, Biti, Moklikë).

http://en.wikipedia....Brnjica_culture

L'hypothèse selon laquelle le deuxième nom de boisson enivrante
mentionnée par Priscus, le kamon, préparation à base d'orge, serait également
d'origine slave23, doit être rejetée. On proposait de le comparer avec les dérivés
du mot slave komu, tels que komina-"marc de raisin" en bulgare, macédonien,
serbe et croate. ll est vrai que le mot grec ka mon peut rendre impeccablement
du point de vue formel le komu slave. Mais le lien sémantique entre ces deux
mots est trop faible. Le mot kom ou ses semblables peuvent désigner dans les
langues slaves des matières premières pour la préparation d'une boisson, mais
pas les boissons elles-mêmes. Un argument décisif contre 1 'étymologie slave
du nom de boisson est le fait qu'il est déjà attesté dans les textes au Ille s. -
dans l'édit de Dioclétien (II, 11, cf.: Just. Dig., XXXIII, 6,9), dans une transcription
latine camum, et chez Iulius Africanus. Ce dernier précise même
que la boisson en question est péonienne. L'origine indigène (thraco-dace ou
illyrienne) de ce mot est donc plus que probable

http://www.academia....it_1998_379-385

Edited by Trogldyte, 11 January 2015 - 13:35.

O sa revin un pic la problema mineritului aurifer in Dacia. Din pacate, nu exista foarte multe informatii despre mineritul aurifer preroman. Un artefact interesant este ciocanul de minerit de la Caraci(u) ce dpdv tipologic se aseamana cu alte ciocane datate ca fiind din epoca bronzului. Acesta a fost gasit in sec XIX in cadrul unor lucrari miniere "moderne" pe urmele unor foste mine romane. Ce e interesant e ca acele mine romane erau sapate cu dalta si ciocanul, facand existenta unui astfel de ciocan inutila si se considera ca galeriile romane au intersectat lucrari mai vechi. Totusi piesa ramane problematica deoarece nu sunt clare detaliile descoperirii ei.

Cea mai clara evidenta a unor lucrari miniere aurifere pre-romane raman lucrarile lui Cauuet ce, in urma datarii cu carbon a unor fragmente de lemn si carbune gasite in galerii din Masivul Carnic, a obtinut varste ce indica o activitate pre-romana.

Quote

Despre aurul aluvionar in schimb avem o multime de referinte. Cel mai vechi obiect legat de exploatarea aurului aurifer este "covata pentru spalarea aurului" de la Capus, Maramures, datata 1300-1200 BC si se estimeaza existenta a 73 de spalatorii de aur pe teritoriul Transilvaniei in Epoca Bronzului. Tot vad numele Cigudean ca o referinta in anumite lucrari ce considera ca inceputul extragerii organizate a aurului aluvionar poate fi plasat ~ 2800-2500 BC dar nu gasesc articolul.

O metoda interesanta folosita pentru extragerea aurului aluvionar (in special in perioada romana) era saparea unor sisteme de canale pentru apa pluviala sau apa de izvor prin care aceasta era canalizata in zona cu sedimente aurifere, disloca sedimentul iar fractia aurifera ramanea impregnata in blani de animale. Tamas-Badescu a gasit in zona Pianu si pe latura N a Muntilor Sebes astfel de canale pentru extragerea aurului aluvionar si le plaseaza in perioada dacica (habar n-am de ce). In teza lui de doctorat prezinta si o harta cu placersurile extrase in perioada preromana, romana si medievala (am atasat-o mai jos).
 harta aur aluvionar.JPG   188.44K   19 downloads

Prof. Gligor Hasa: “Adevarata Sarmizegetusa este la Hateg-Subcetate!”

http://adevaruldespr...ateg-subcetate/

Adică romanii erau nişte retardaţi care nu ştiau cum se numeşte localitatea pe care ei au denumit-o Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Păi, romanii de ce or fi zis aşa dacă nu se numea aşa? Or fi zis de-ai dreacu, de sanchi  ori de proşti?

Ca de obicei, nici macar nu te sinchisesti sa citesti articolul. UUps, am uitat ca tu nu poti citi decat texte scurte.

Văd că  pe aici sînt mai toţi oameni care nu pot formula ceva bun.Ei răspund precum Balamache, leogoto, Haunted, Anghel, adică formulează o afirmaţie fără să o susţină cu probe. De obicei e o trimitere undeva ca în ex de mai sus; o trimitere către un articol de ziar în care cineva afirmă că adevărata sarmisegetuză e în altă parte. Respectivul vrea să spună de fapt că nu era capitala daciei acolo unde ni s-a spus ci într-un loc numit Subcetate.
Eu am scris foarte clar: dacă nu era  sarmisegetusa acolo de ce romanii au numit-o aşa, adică Ulpia Traiana Sarmisegetusa? Aceasta se află la citeva zeci de Km depărtare de Grădiştea Muncelului.
Dl Balamache răspunde răuvoitor că..." nu te sinchiseşti să citeşti articolul" deşi din ceea ce am replicat e clar că l-am citit, altfel de unde ştiu ce afirmă autorul în articol?

Ne plictisesti, florica...

Du-te de te culcă sau vezi un film dacă te plictisesc. Ţi-aş spune poveşti cu daci care învăţau de zor declinările şi conjugările latineşti şi sintaxa, chestii pe care nici eu şi nici tu nu le putem învăţa, dar încă nu m-am ramolit la creier ca să cred asemenea năzbîtii. ca să urmăreşti ce spun eu trebuie să te concentrezi şi asta desigur plictiseşte. mai sînt pe aici nişte plictisiţi care fac afirmaţii goale contra mea. Pe scurt latinomanii s-au unit cu dacomanii contra mea. Sînt onorat.Păcat că vin doar cu afirmaţii goale.

Încercaţi să spuneţi ceva pe subiect.

sarmigetausa, on 29 ianuarie 2015 - 23:05, said:

Iarta-mi intrebarea: de ce nu le poti invata? Oamenii invata chineza pe care o consider cu mult mai grea pentru un occidental, cu atat mai mult latineste.

Conform acestei teorii, capitala dacilor a fost anexata imperiului in 102, cand a fost anexata Tara Hategului.

marcuzzzo, on 30 ianuarie 2015 - 09:18, said:

De ce nu ştie nimeni latineşte? Poate ştiu cîţva profesori.
Sînt aşa de grele că nimeni în doi ani de latină în liceu nu le-a invăţat. Unii îşi inchipuie că le învăţau dacii din mers.

SorinGT, on 30 ianuarie 2015 - 09:34, said:

Am intrebat de ce s-a numit  capitala Daciei Romana Ulpia Traiana Sarmisegetusa. dacă Sarmisegetusa a fost denumirea unei localităţi înseamnă că acolo a fost capitala Daciei. dacă Sarmisegetusa  nu a fost nume propriu, adică au fost anumite cetăţi denumite sarmigetause, atunci poate avea dreptate, adică să fi fost capitala Daciei într-un loc şi romanii să fi făcut în alt loc capitala Daciei Romane.În oriece caz cetăţi dacice mai mari decit Ulpia Traiana au fost.
Argumentul principal din acel articol este că  Subcetate se află plasată mai bine. vedem însă că unele capitale de ţări sînt alese pe alte criterii, ele nefiind prea bine plasate. Nici Bucureştiul nu prea e bine plasat.

Din cate deduc eu, articolul nu se concentreaza asupra Sarmisegetusei pe care au construit-o romanii (Ulpia Traiana), ci asupra Sarmisegetusei Regia (ele intr-adevar au locatii diferite, 40-50km distanta una de alta), deci cea in care a avut loc ultima rezistenta armata in 106.Ei neaga faptul ca aia ar fi fost capitala dacilor, ci ca ar fi fost Hateg-Subcetate.Prin asta ei practic afirma ca romanii au anexat capitala Daciei la imperiu inca din primul razboi (pentru ca la incheierea pacii, Tara Hategului a fost anexata).O alta varianta (la ce spun ei) ar putea fi ca cetatea aceea din Hateg ar trebui numita Sarmisegetusa Regia, nu cea din Orastie.Atunci cum se numea cetatea care a fost ultima asediata de Romani (unde au spart conducta de apa si toata povestea...)?
Inteleg eu gresit?

Edited by SorinGT, 30 January 2015 - 11:46.

Ridicol si penibil. La Subcetate ruinele sunt medievale. Pe vremea lui Zagorit astfel de greșeli erau ceva obișnuit, datorita cunoștințelor limitate. Hasa e insa doar ridicol.
@Florin: De Ptolemeu ai auzit? Exista o singurã Sarmizegetusa.

Geograful grec Ptolemaios ne-a lasat o harta a lumii antice, intitulata “Tabula Peutingeriana”, pe care se gasesc principalele localitati din Dacia. Aici apare si Sarmizegetusa. Dar coordonatele sale pe harta grecului, meridianul si paralela, indica locul Hateg-Subcetate.

istoricul antic Dio Cassius spunea: “Capitala dacilor se spala in raul Sargetia”. Care corespunde cu raul Strei, ce curge pe langa Subcetate. In Cetatea din munti nu curge niciun rau, nici macar un izvor, ceea ce poate fi destul de improbabil ca un asemenea loc sa poata gazdui zece mii de oameni in acelasi timp, de 30000, cat avea armata lui Decebal retrasa in spatele zidurilor, nici nu poate fi vorba. Dar ma rog, pot fi facute speculatii pe diferite interpretari, orice este posibil.


Sunt mai multe argumente credibile, unul dintre ele chiar vehiculat de alti istorici. Sarmisegetusa din Muntii Orastiei nu ar fi putut gazdui mai mult de o garnizoana (vorbim de platou, pentru ca pe versanti cu greu ar fi putut fi organizata o intreaga armata). Desi aceasta cetate ar fi putut fi un mare centru religios.

Edited by Balamache, 30 January 2015 - 12:30.

Coordonatele Sarmisegetusei, conform hartii lui (Ptolemeu) se pot gasi aici:

http://www.vistieria...coromanae-i.pdf   pagina 545. Se pot compara cu cele ale Subcetatii.

SorinGT, on 30 ianuarie 2015 - 13:28, said:

Iar volumul are doar 400 de pagini . Dar am gasit alte lucruri interesant, multumesc.

Balamache, on 30 ianuarie 2015 - 14:37, said:

La mine are 749 pina la indice....la 747 e ultimul capitol (Itinerariul lui Antonius).

Sunt multe lucruri interesante.In vol 2 sunt scrieri bizantine si altele pina pe la sfarsitul sec. 13.

Edited by SorinGT, 30 January 2015 - 14:49.