Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii
 Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...
 Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor
 Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android
 

Averea B.O.R.

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
409 replies to this topic

#145
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007
Vezi ca am pus eu acum cateva pagini ceva mai detaliat despre averea bisericii .

#146
Selam

Selam

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,804
  • Înscris: 04.02.2007

View Posterrai, on 25th July 2010, 14:47, said:

O alta dovada ca SFINTELE FETE BISERICESTI sunt mana-n mana cu partidul politic PD-L, lumea moare de foame si ei aproba bani pentru asa ceva. Oare cata reclama au facut PREA SFINTELE FETE BISERICESTI la slujba in campanie???

Bistrita-Nasaud zici ?

Judetul care a luat de la bugetul central peste 100 de miliarde anul trecut ?

http://www.romaniali...ste-190534.html

Si-a cheltuit banii pe cruci uriase ?

Noi la Constanta nu avem medicamente in spital, si livram la bugetul central de 2 ori mai mult decat putem retine !!!

#147
gabicen

gabicen

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,854
  • Înscris: 27.06.2006

View Postjohnnyboo, on 23rd July 2010, 01:04, said:

De unde vin banii bisericii


De unde vin banii bisericiilor intrebi...pai pe scara ierarhica prin donatii de la cel m-ai umil care calca in biserica  incercand sa-si gaseasca linistea sufleteasaca...dupa ce cotizeaza la cutia milei, lumanari, acatiste pana la donatii pentru ocuparea unor posturi de preoti si alte posturi asemenea.

Este la fel ca in politica posturile se platesc si aduc foloase partidului...respectiv clericilor.

Daca gresesc din auzite ...mea culpa.

Dar sigur nu gresesc cand am avut de aface cu un popa, preot sau cum se m-ai numesc cei care scot bani neimpozabili propovaduind Sfanta Biblie...negocia cu mine banii de slujba cu mama pe catafalc. Nu vroia sa inceapa slujba dacat cu bani platiti inainte...ca la curve.

Edited by gabicen, 26 July 2010 - 01:33.


#148
dradis

dradis

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 891
  • Înscris: 27.08.2009
Toate cultele ar trebui impozitate si sa nu li se mai aloce bani deloc, cu exceptia bisericilor romanesti de peste hotare. Are balta peste! IMPOZITARE

#149
Mount_Yermom

Mount_Yermom

    my other ride is yermom

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,346
  • Înscris: 09.05.2010

View Postlucifer76, on 25th July 2010, 06:57, said:

Cam multi intermediari intre OM si Dumnezeu . Adica o rugaciune in biserica este mai puternica decat una facuta acasa ? Si de ce este fastul si pompa preotilor in biserica ? Care este rostul ? Smerenia se aplica dor credinciosilor , nu si fetelor bisericesti .

Nu Goe, o rugaciune in biserica nu-i "mai puternica" decat una facuta in intimitate.

Fastul si pompa dateaza din vremurile in care Imperiul roman era o imparatie universala crestina. Desigur, exista imbecili care ar putea pretinde reginei Angliei sa poarte o coroana din cositor vopsit cu aurolac sa si se dea cu Yaris in loc de Rolls Royce. Dar cine sta sa-i asculte?

Quote

Uite cu asta sunt de acord si eu . Biserica sa se preocupe mai mult de partea spirituala , nu materiala . Sa faca acte de caritate , nu afaceri .

Crestinii trebuie sa faca acte de caritate nu Biserica. Biserica poate sa fie doar prilejul.

Atunci cand un crestin face caritate nu trebuie sa stie stanga ce face dreapta, caritatea nu se proclama, nu se trambiteaza.


View Postdradis, on 26th July 2010, 09:46, said:

Toate cultele ar trebui impozitate si sa nu li se mai aloce bani deloc, cu exceptia bisericilor romanesti de peste hotare. Are balta peste! IMPOZITARE

Ce trebuie sa se impoziteze? Averea actuala sau averile confiscate de Cuza si regimul comunist?

#150
dradis

dradis

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 891
  • Înscris: 27.08.2009

View PostMount_Yermom, on 26th July 2010, 09:54, said:

Ce trebuie sa se impoziteze? Averea actuala sau averile confiscate de Cuza si regimul comunist?
Tot ce au acum, terenuri cladiri, activitati economice, servicii religioase, popa tre sa umble dupa cu el cu casa de marcat, etc

#151
Selam

Selam

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,804
  • Înscris: 04.02.2007

View PostMount_Yermom, on 26th July 2010, 09:54, said:

Crestinii trebuie sa faca acte de caritate nu Biserica. Biserica poate sa fie doar prilejul.

Atunci cand un crestin face caritate nu trebuie sa stie stanga ce face dreapta, caritatea nu se proclama, nu se trambiteaza.
Daca Biserica nu vrea sa faca acte de caritate, o va face primaria si guvernul. Sau cel putin va scorni acest pretext, sa ne mulga de bani.
Si daca Biserica nu se baga la caritate, cum spui tu, sa nu mai ceara sumele alea de bani la orice ocazie.

Caritatea nu se trambiteaza cand esti singur sau un cerc restrans de prieteni,pentru ca stii exact ce ai dat si cui ai dat si cum ai ajutat, dar cand aproape 90% din populatie cotizeaza la Biserica si banii provin si de la bugetul de stat, trebuie sa fie dat si in media, ca sa stie omul incotro se duc banii lui.

Sau poate nu vrei sa stii unde dai banii, daca iti cere la anul impozit dublu si taxe duble, nu vrei sa stii, tu cotizezi. Doar nu trebuie sa stie stanga ce face dreapta, nu ?

Edited by Selam, 26 July 2010 - 09:15.


#152
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007

View PostMount_Yermom, on 26th July 2010, 09:54, said:

Crestinii trebuie sa faca acte de caritate nu Biserica. Biserica poate sa fie doar prilejul.

Ciudat ca biserica poate face afaceri dar nu acte de caritate . Ciudat ca biserica primeste , dar nu da . Ciudat ca in biserica caritatea are un singur sens , de la credinciosi spre biserica , nu invers .

#153
Selam

Selam

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,804
  • Înscris: 04.02.2007

View Postlucifer76, on 26th July 2010, 10:22, said:

Ciudat ca biserica poate face afaceri dar nu acte de caritate . Ciudat ca biserica primeste , dar nu da . Ciudat ca in biserica caritatea are un singur sens , de la credinciosi spre biserica , nu invers .
:peacefingers:  
Biserica S.R.L. ? Sau S.A. ?

#154
Mount_Yermom

Mount_Yermom

    my other ride is yermom

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,346
  • Înscris: 09.05.2010

View PostSelam, on 26th July 2010, 10:15, said:

Daca Biserica nu vrea sa faca acte de caritate, o va face primaria si guvernul. Sau cel putin va scorni acest pretext, sa ne mulga de bani.
Si daca Biserica nu se baga la caritate, cum spui tu, sa nu mai ceara sumele alea de bani la orice ocazie.

Caritatea nu se trambiteaza cand esti singur sau un cerc restrans de prieteni,pentru ca stii exact ce ai dat si cui ai dat si cum ai ajutat, dar cand aproape 90% din populatie cotizeaza la Biserica si banii provin si de la bugetul de stat, trebuie sa fie dat si in media, ca sa stie omul incotro se duc banii lui.

Sau poate nu vrei sa stii unde dai banii, daca iti cere la anul impozit dublu si taxe duble, nu vrei sa stii, tu cotizezi. Doar nu trebuie sa stie stanga ce face dreapta, nu ?

Din pacate, Biserica ortodoxa, dupa modelul occidental [vezi situatia Bisericii catolice in Franta dupa Revolutie, concordatul napoleonian] a fost anexata de catre stat si acum ne apare ca o institutie publica a statului. Ceea ce e trist. Biserica nu acorda servicii cetatenilor contra repartitii bugetare. Biserica acorda servicii enoriasilor intru mantuire.

Daca ar fi dupa mine as rupe acest concubinaj nefericit care afecteaza atat politicul cat si Biserica. Biserica n-ar mai trebui sa ia o letcaie de la buget si ar trebui sa i se retrocedeze toate proprietatile confiscate de stat de la Cuza incoace.

View Postlucifer76, on 26th July 2010, 10:22, said:

Ciudat ca biserica poate face afaceri dar nu acte de caritate . Ciudat ca biserica primeste , dar nu da . Ciudat ca in biserica caritatea are un singur sens , de la credinciosi spre biserica , nu invers .

Este neadevarat si tamp sa sustii ca BOR nu face caritate. Orice om care are si altceva in cap decat tarate isi da seama de asta.

Edited by Mount_Yermom, 26 July 2010 - 09:28.


#155
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007
SRL , ca raspundere nu prea au .

Quote

Un scurt istoric e necesar:

    * în anii '90 BOR a deschis câteva firme pentru vânzarea obiectelor de cult - icoane, lumânări și altele. În ceea ce privește lumânările, biserica revendică monopolul, în timp ce firme „laice” contestă acest drept.
    * în 2007, conform unei estimări Business Standard, (alte date aici) BOR avea venituri de 90 de milioane de euro anual din donații și activități comerciale; o avere de 3 miliarde de euro; o avere potențială de 10 miliarde de euro luând în calcul proprietățile (terenuri, păduri, imobile) și piesele de tezaur revendicate.
    * în același an, odată cu moartea Patriarhului Teoctist, la conducerea BOR a fost ales IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, cel care a înființat pe lângă mitropolie firme pentru administrarea bunurilor bisericii: terenuri, clădiri, hoteluri, o fabrică de cherestea, dar și un trust media. Mitropolitul a preluat scaunul de Patriarh lăsând în urmă cea mai bogată mitropolie din țară.
    * Potrivit Capital, raportat la numărul de credincioși, deși în creștere, ortodoxia rămâne cea mai slab reprezentată în ceea ce privește numărul de firme: 48 la sută din totalul firmelor deținute de culte sunt ale entităților BOR (în timp ce 87 la sută din populație este ortodoxă). Catolicii au 23 la sută din firme, la un procent de credincioși de 5,6. Protestanții au 20 la sută din firme, la 4 la sută din populație.

Pe lângă terenuri, păduri și imobile (mare parte provenite din retrocedări, altele din tranzacții imobiliare), cultele dețin hoteluri, fabrici, ziare și televiziuni, benzinării, active financiare și multe altele. O surpriză a fost apariția Arhiepiscopiei Craiovei în acționariatul unei firme care intermediază vânzări de energie. Conform Reportingproject.net (2007), deși nu se compară cu câștigurile altor traderi, cele ale firmei Elcomex IEA au totuși una și aceeași sursă: facturile mari pe care le plătesc românii la electricitate. Argumentul Patriarhiei a fost că profiturile sunt direcționate spre acțiuni caritabile - susținerea financiară a unor pelerinaje, dar și spre sponsorizarea unei stații de radio religioase.

O dată depășite surprizele, „glazura” titlurilor de ziar și ineditele nume de firme (precum Terra Crucis, Pro Ortodoxia SRL, Chivotul Mare SRL, Apa Starețului SA, Buna Vestire SRL), trebuie spus că deși deține o avere considerabilă și are la conducere un înalt prelat care știe să gestioneze afaceri, BOR pare depășită încă, cel puțin la număr de companii, de celelalte culte, aparent mai întreprinzătoare. Totuși, retrocedarea unor terenuri, după 1990, a fost una dintre primele oportunități pentru ca entități ale bisericii să devină asociate, în diverse companii, contribuind la afacerile respective cu proprietățile imobiliare.

Eliminarea intermediarilor și practicile dubioase

Patriarhul Daniel, spune jurnalistul Florian Bichir, a pus ordine în activitățile comerciale ale BOR și a decis să elimine, pe cât posibil, intermediarii. „De ce să construiască un SRL biserici, când ele pot fi construite de o firmă a BOR?”, a explicat Bichir. Așa că s-a înființat compania Chivotul Mare. Cu alte cuvinte, dacă primăriile de sector din București, de exemplu, vor aloca milioane de euro pentru construirea unor lăcașuri de cult-ca până acum, firma bisericii va dori să aibă întâietate când se va alege compania de construcții. Apoi, preoții au fost îndemnați să acceseze fonduri europene pentru diverse activități, cum ar fi repararea bisericilor. Procedurile sunt însă prea complicate pentru o categorie ca preoții de țară, afirmă Bichir. Altfel, pentru întreținerea zilnică a afacerilor, BOR are destui specialiști. Sunt preoți cu studii economice, alții cu studii juridice-așa că business-urile vor fi administrate adecvat, adaugă jurnalistul.

Radu Zilișteanu, consultant imobiliar, fixeaza contextul, într-un material publicat pe blogul lui, avertizând și asupra unor practici netransparente ale unor reprezentanți ai bisericii: “S-a vorbit destul de puțin despre afacerile aflate sub oblăduirea BOR. Alegerea lui Daniel ca Patriarh al BOR adeschis calea către o altă abordare a afacerilor. În glumă, un prieten zicea că Daniel este CEO al BOR. El a transferat trustul de presă pe care îl oblăduia la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Trinitas, în grădina Patriarhiei. Pe de altă parte, biserica deține suprafețe uriașe de teren, pe care le poate administra cum dorește și au apărut scandaluri înăbușite despre acest subiect.”

El a precizat, pentru presa.nu: „Știu o parohie în București, care și-a înjumătățit terenul, pentru a face loc unei clădiri de birouri. Parohul i-a cerut investitorului două milioane de euro pentru teren, dar în acte au trecut numai 500 de mii. Restul i-a păstrat el."

La rândul lui, jurnalistul Florian Bichir știe că în București BOR deține o mulțime de spații comerciale, dar că ele au fost închiriate, până recent, la prețuri sub cele ale pieței. La rândul lor, chiriașii le subînchiriau obținând profituri mari. O altă situație pe care BOR a decis să o elimine.

Un critic al fiscalității excesive: Ziarul Lumina

Odată cu deschiderea unor noi afaceri proprii, BOR devine și jucător activ pentru reducerea taxelor și impozitelor. Ziarul Lumina, proprietate a trustului media al Patriarhiei BOR, a scris, la 28 octombrie: „Statele din Uniunea Europeană iau măsuri pentru a face față crizei. În timp ce unii se gândesc ce impozite să mai introducă și cu cât să crească taxele, cele mai multe state occidentale au anunțat reduceri semnificative ale impozitelor pentru a relansa activitatea economică. (…). Sunt prezentate beneficiile: câștiguri mai mari, creșterea puterii de cumpărare, a producției și crearea locurilor de muncă. Concluzia: “În România, reprezentanții Guvernului gândesc invers omologilor lor din țările europene. Dacă aceștia vor să scadă taxele și impozitele pentru relansarea economiei, în România, Guvernul are în vedere pentru 2010 o reformă a veniturilor, pentru a majora nivelul contribuțiilor vărsate la buget.”

Potrivit proiectului noului Cod Fiscal, cultele religioase vor beneficia, totuși, de facilități, noutatea fiind scutirea de impozitul pe profit la înstrăinarea activelor. Cum Biserica deține numeroase proprietăți imobiliare, rezultă că vânzarea lor va fi scutită de taxe. Alte facilități, mai vechi, se referă la scutiri la vânzarea obiectelor de cult, chirii, despăgubiri în urma retrocedărilor, cu condiția ca banii economisiți să fie folosiți pentru activități specifice cultelor.

Fără a face o comparație, merită amintite două situații când privilegiile fiscale au devenit îngrijorătoare. În Statele Unite, explică Radu Zilișteanu, cultele religioase nu plăteau deloc impozite, așa că apăruseră afaceri speculative - de exemplu o firmă a unei biserici care fabrica mașini fără a plăti taxe. Fiscul american a reacționat, păstrând scutirile numai pentru afacerile legate de obiectele de cult. Un al doilea: Comisia Europeană a anunțat recent că verifică facilitățile fiscale acordate de statul italian Bisericii Catolice, care plătește doar o jumătate din impozitul datorat pentru afacerile sale - școli, clinici medicale, hoteluri - economisind astfel un miliard de euro. UE consideră că ar putea fi vorba despre „ajutoare de stat ilegale”.

Subvenții-record

În ultimii 10 de ani, a scris Evenimentul zilei, subvențiile de stat acordate cultelor religioase au crescut de peste 30 de ori. Dacă în 1998 erau trei milioane de dolari, în ultimii ani au fost câte 100 de milioane de euro. Când, în primăvară, ministrul Culturii, Theodor Paleologu, le-a cerut parlamentarilor să renunțe la construirea celor 800 de biserici, plănuită pentru 2009, fiindcă e criză și nu sunt bani, a fost refuzat. Potrivit unui raport al Asociației Umaniste Române, care militează pentru „un stat secular”, banii ar fi chiar mai mulți, fiind prevăzută construirea nu a 800, ci a 2300 de biserici.

Parteneriatul dintre politicieni și cultele religioase a fost și mai vizibil în campania electorală pentru prezidențiale, iar „analiștii vorbesc despre o confuzie între stat și Biserică, întreținută «mai ales de oamenii politici», in pofida statutului laic al țării.”, potrivit unui comentariu al agenției France Presse.

Astfel, cu susținere politică garantată - și de aici subvenții sigure (ca și în alte țări europene), cultele religioase își pot mări influența cu ajutorul banilor obținuți, atât din creșterea impresionantă a sumelor primite de la stat, cât și din -  mai nou în cazul unora - propriile afaceri.

Quote

Preotii primesc de la stat 42 milioane de euro pe an
Personalul aflat in subordinea Patriarhului este de aproximativ 22.000 de oameni, pentru salariile carora statul a alocat in acest an 42 milioane de euro.

“BOR, spre deosebire de Biserica Romano-Catolica, este o institutie descentralizata. Avem o organizare piramidala. La Patriarhie, centralizam doar date cu privire la opera filantropica, constructiile si restaurarea de biserici. La nivelul fiecarei parohii, episcopii sau patriarhii, exista un patrimoniu mobil si unul imobil. Fiecare biserica are un teren in jurul ei, unde, de regula, exista un cimitir si cladiri anexe”, a spus pentru Business Standard parintele Constantin Stoica, purtator de cuvant al Patriarhiei Romane.

“Biserica va trebui sa aiba o strategie financiara pe viitor. Dorim sa recuperam proprietatile nationalizate si sa cumparam altele, pentru ca, asa cum vedem cu totii, imobilele si terenurile sunt cele mai valoroase”, afirma purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane.

Veniturile unei biserici vin din donatii, vanzarea de lumanari, obiecte de cult, din activitati economice sau din chirii.

Vanzarile de lumanari sunt unul din principalele venituri ale Bisericii. Numai Mitropolia Banatului, care cuprinde judetul Timis, a vandut anul trecut lumanari de 411.000 euro. Astfel, fiecare biserica din cele 335 din Timis a avut vanzari, in medie, de 1.226 euro, de unde rezulta ca, la nivel de tara, se obtin din vanzarea de lumanari circa 14 milioane de euro.

Investitia in ridicarea unei biserici de la zero si dotarea ei cu icoane si celelalte obiecte de cult ajunge cu totul la circa 300.000 RON (circa 80.000 euro), afirma un preot dintr-un sat din judetul Vrancea, care pastoreste o biserica noua.

Conform rapoartelor contabile predate in 2005 Ministerului Economiei si Finantelor (MEF) de doua arhiepiscopii si cinci episcopii aflate in subordinea BOR, activele imobilizate aflate in patrimoniul acestora se ridica la opt milioane de euro. Activele circulante ale celor sapte institutii se ridica in 2005 la 11 milioane de euro, iar veniturile anuale totale, la valoarea de 14,5 milioane de euro. Potrivit estimarilor facute de preotul Constantin Stoica, fiecare dintre cele sase mitropolii aflate in administrarea Patriarhiei Romane detine conturi bancare la BCR, rezervate cheltuielilor curente, cu o valoare medie de 60.000 de euro. In total, conturile bancare ale mitropoliilor din Romania au o valoare de 360.000 de euro.

“Majoritatea bisericilor sunt asigurate. Problema este ca nu pot fi asigurate toate bunurile de tezaur, pentru ca nu pot fi evaluate. De regula, sunt asigurate icoanele, obiectele religioase de patrimoniu si biserica in sine. In prezent, ne aflam in discutii cu o firma mare de asigurari din Romania, pentru a crea un parteneriat intre ei si Biserica in vederea asigurarii bunurilor Bisericii”, a declarat preotul Constantin Stoica.

In Romania, sunt 13.925 de preoti si diaconi, la care se adauga circa 8.000 de calugari.

Un preot primeste aproximativ 50% din salariu de la stat, printr-o contributie alocata de la bugetul Ministerului Culturii si Cultelor, unde respectivul primeste la intrarea in sistem de la un salariu de 100 euro net pana la 1.560 euro in cazul patriarhului, potrivit bugetului pe 2007. Restul salariului, preotul si-l completeaza din fondurile proprii ale bisericii.

Salariile acestora sunt primite sub forma de contributii de la bugetul de stat, in baza faptului ca majoritatea proprietatilor bisericii se afla sub exploatarea statului, si sub forma unor contributii din fondul parohiei, al caror nivel este stabilit de Sfantul Sinod in corelare cu salariile profesorilor. Astfel, un preot debutant primeste o contributie de la bugetul de stat de 300 de lei si, in functie de experienta, se ajunge la circa 600 de lei. Contributia din fondul parohiei se calculeaza tot in functie de experienta si variaza intre 300 si 600 de lei. Astfel, in medie, un preot debutant castiga lunar circa 600 de lei si unul cu experienta aproximativ 1.200 de lei. La nivelul episcopilor, arhiepiscopilor, mitropolitilor si patriarhului se primesc indemnizatii lunare din bugetul de stat. Indemnizatia Patriarhului Romaniei ajunge in prezent la circa 3.000 de lei.

Potrivit lui Constantin Stoica, Patriarhia detine 126.000 euro in contul deschis la BCR pentru cheltuieli curente. Reprezentantul Patriarhiei estimeaza ca fiecare dintre cele sase mitropolii din tara are circa 60.000 euro in contul pentru cheltuieli curente.

Din datele centralizate de Business Standard, reiese ca bancile preferate de catre fetele bisericesti sunt BCR si CEC.

Recent, Bisericii i-au fost retrocedate 180 de imobile si terenuri la nivel de tara, a caror valoare nu a fost calculata.

“Potrivit legii 18/1991, fiecare unitate bisericeasca care a avut teren arabil inainte de nationalizare, l-a primit. Initial, legea a fost aplicata doar pentru cei cu cinci hectare si mai apoi pentru cei cu 50 de hectare. Media de teren arabil care revine fiecarei parohii este undeva la cinci hectare”, spune preotul Constantin Stoica.

In Romania, sunt 11.102 parohii, de unde rezulta ca BOR administreaza in medie 40.000 de hectare de teren arabil. Potrivit lui Daniel Mitarcu, consultant in cadrul departamentului de terenuri si investitii al companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox, la nivel de tara, terenul arabil se vinde la un pret cuprins intre 200 euro/hectar si 9.000 euro/hectar. Dat fiind faptul ca majoritatea terenurilor arabile detinute de Biserica se afla in zone rurale, pretul mediu al acestui teren ar putea fi estimat in jurul valorii de 500 euro/hectar, de unde rezulta ca valoarea medie a terenului arabil detinut de BOR este in jur de 20 milioane de euro.

Suprafata de 40.000 de hectare este similara cu cea aflata in administrarea lui Adrian Porumboiu, cel mai mare jucator din industria agricola, care obtine anual din exploatarea terenurilor circa 40 milioane de euro. Conform estimarilor facute de reprezentantii Patriarhiei Romane, Biserica asteapta sa primeasca in urma retrocedarii peste 200.000 de hectare de padure la nivel de tara. Cea mai mare parte este asteptata de Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, care trebuie sa obtina prin retrocedare 192.000 de hectare de padure.

Printre cele mai valoroase active ale BOR se numara cele aproximativ 40.000 de hectare de padure, a caror valoare de piata ajunge in medie la 400 milioane de euro, daca luam in calcul un pret mediu de 10.000 euro pe hectar.

De obicei, pretul unui hectar de padure se tranzactioneaza la 3.000-5.000 de euro, insa, in functie de structura si calitatea padurii, a locatiei sau a existentei de drumuri forestiere, el poate depasi 30.000 de euro pe hectar. Potrivit unei expertize a Camerei Notarilor Publici Bucuresti, din 2004, pretul unui hectar de padure ar valora intre 36.000 si 100.000 de euro.

La acestea se adauga terenul aferent celor 11.102 parohii, din care reprezentantii bisericii spun ca numai 30% sunt in mediul urban. La o medie de 1.000 de metri patrati pe parohie si un pret de 400 euro pe metru patrat in mediul urban, rezulta o valoare imobiliara totala a terenurilor, la nivel urban, de peste 1,3 miliarde de euro.

In mediul rural, valoarea terenurilor bisericii este de circa 80-90 milioane de euro, la un pret mediu de zece euro pe metru patrat, potrivit estimarilor unor reprezentanti ai companiilor de consultanta imobiliara.

De asemenea, valoarea obiectelor bisericesti si a celorlalte bunuri mobile din patrimoniul parohiilor trece de un miliard de euro.

Potrivit unui pictor autorizat de Comisia de Pictura Bisericeasca, care nu a dorit sa fie citat, valoarea medie a icoanelor dintr-o biserica nou construita poate ajunge la 50.000 de euro. Intr-o biserica se regasesc de regula cele circa 52 de icoane de pe catapeteasma (peretele care desparte altarul de restul bisericii), a caror valoare de piata este cuprinsa intre 10.000 si 15.000 de euro. Acestea pot ajunge chiar la 30.000 de euro si sunt realizate cu foita de aur. Valoarea de piata a icoanelor de patrimoniu, vechi de 300-400 de ani, este cuprinsa, conform expertilor, intre 20.000 si 30.000 euro. O icoana pe sticla, aflata in patrimoniul national, are o valoare situata intre 5.000 si 10.000 de euro. In concluzie, o valoare medie a icoanelor la nivel de tara ar ajunge la peste 550 milioane de euro - fara a lua in calcul valoarea icoanelor de patrimoniu, care sunt cele mai scumpe.

Pe de alta parte, icoanele de format A4 si A3 sunt achizitionate de o biserica noua in schimbul unei sume cuprinse, de regula, intre 300 si 500 de euro. Icoanele mari pot ajunge si la 1.000 de euro. In ceea ce priveste pictura interioara a Bisericii, pretul pentru realizarea unui metru patrat este de 70 de euro, suprafata pe care se picteaza variind intre 800 si 1.000 de metri patrati. Astfel, pretul total al picturii este cuprins intre 56.000 de euro si 70.000 de euro. La nivel de tara, costurile de realizare a picturilor murale se ridica la peste 770 milioane de euro - fara a calcula si valoarea picturilor vechi aflate pe peretii bisericilor din patrimoniul national.

De asemenea, BOR are bunuri care nu pot fi estimate, unele aflate in patrimoniul UNESCO, cum sunt cele sapte manastiri din nordul Moldovei. Fresca de pe unul dintre peretii de la Voronet, supranumita Capela Sixtina a Orientului, este unicat in lume si una dintre cele mai valoroase comori ale BOR. Alte comori ale BOR sunt la Agapia, Tismana sau Cozia.

La moartea Papei Ioan Paul al II- lea, in 2005, Wall Street Journal scria ca veniturile anuale declarate ale Vaticanului se ridica la circa 200 milioane de euro pe an, in timp ce parohiile catolice din SUA au raportat in 2000 venituri de cinci miliarde euro.

Un alt venit important il reprezinta lumanarile. Numai Mitropolia Banatului, care cuprinde judetul Timis, a vandut anul trecut lumanari de 411.000 euro. Astfel, fiecare Biserica din cele 335 din Timis a avut vanzari in medie de 1.226 euro, de unde rezulta ca la nivel de tara se obtine din vanzarea de lumanari circa 14 milioane de euro.

MOLDOVA. Potrivit ultimelor date raportate la MEF in anul 2005, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, cea mai bogata Mitropolie din tara, avea active imobilizate cifrate la 9,1 milioane de euro si active circulante de 3,2 milioane de euro. Veniturile totale ale Mitropoliei Moldovei si Bucovinei pentru anul 2005 s-au ridicat la 9,76 milioane de euro.

“Ahiepiscopia Iasi si Episcopia Romanului au in proprietate 14.000 de hectare de padure. Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor au in proprietate 15.000 de hectare de padure si Episcopia Husilor mai are si ea cateva sute de hectare de padure. In total, in Moldova, Biserica detine aproximativ 30.000 de hectare de padure”, a declarat pentru Business Standard parintele Constantin Sturzu, consilier in cadrul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Potrivit acestuia, padurile Bisericii din Moldova sunt administrate prin Ocolul Silvic Neamt, aflat in cadrul Manastirii Neamt.

Conform expertizei realizate de Camera Notarilor Publici Bucuresti, pretul unui hectar de padure este cuprins intre 36.000 si 100.000 de euro. Astfel, valoarea medie a padurilor detinute de Biserica in Moldova se ridica la circa 1,38 miliarde euro.

Mitropolia Moldovei si Bucovinei detine 6,88% din actiunile societatii Durau SA, listata la bursa electronica Rasdaq. Valoarea participatiei mitropoliei se ridica la aproximativ 50.000 de euro. Firma are ca actionar majoritar societatea TCE 3 Brazi, controlata de omul de afaceri Culita Tarata. Durau SA administreaza Hotelul Pelerinul de doua stele din statiunea Durau (jud. Neamt). Capitalizarea bursiera a societatii este de 2,15 milioane de euro.

Episcopia Romanului a primit prin retrocedare 50 de hectare de padure in judetul Iasi, a caror valoare este estimata la 2,3 milioane de euro.



Conform informatiilor disponibile la Oficiul National al Registrului Comertului(ONRC), Arhiepiscopia Iasi detine 95% din societatea Golia SRL, cu activitati in domeniul constructiilor civile, activitati de import-export, obiecte si articole de arta realizate prin sculptura manuala (la solicitarea clientului acestea pot fi poleite cu aur), pictura (icoane pe lemn, diverse dimensiuni, poleite cu aur). Conform MEF, in 2005 societatea a adus venituri de circa 440.000 de euro.

Arhiepiscopia Iasi mai detine si Hotelul Casa Baltatesti, Depozitul de vinuri Bucium, Centrul de Cercetare TABOR si cabinetul stomatologic “Sf. Apostoli Petru si Pavel”.

Potrivit ONRC, firma Terra Crucis SRL are ca asociati opt manastiri din Moldova. Societatea a fost inregistrata anul trecut si activeaza in domeniul agricol.

Manastirea Neamt administreaza Fabrica de Cherestea “Sf. Troita”, creata in anul 2001. Domeniul de activitate al fabricii este exploatarea materialului lemnos.

OLTENIA. Potrivit datelor furnizate pentru Business Standard de Arhiepiscopia Craiovei, aceasta controleaza firma Praxis, care detine 12% din Elcomex IEA, societate cu sediul in Cernavoda aflata pe lista comerciantilor de energie autorizati de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei. Elcomex are contracte directe cu Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda. Din aceaste asocieri, Arhiepiscopia Craiovei are castiguri anuale de circa 250.000 de euro.

Arhiepiscopia Craiovei a realizat anul trecut venituri in valoare de 3,9 milioane de euro. In conturi bancare deschise la BCR, Arhiepiscopia detine 440.000 euro.

Potrivit ultimelor date disponibile la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), Arhiepiscopia Craiovei mai controleaza si societatea Ocolul Silvic Jiul din judetul Gorj, infiintata in 2006, cu activitati in domeniul silvicol.

Conform ONRC, Mitropolia Olteniei si Episcopia Severinului si Strehaiei detin Lebada-Severin SRL, firma ce administreaza Hotelul Severin de doua stele din judetul Mehedinti. Potrivit MEF, in 2005, societatea a avut un venit total de 140.000 de euro.

Arhiepiscopia Craiovei are in proprietate 60 de hectare de teren arabil, noua hectare de vie si 928,6 hectare de padure. Astfel, valoarea padurilor, calculata la un pret mediu de 46.000 de euro/hectar, este de circa 42,71 milioane de euro. Pe langa aceste suprafete, Arhiepiscopia mai are in administrare alte 6.280 de hectare de padure.

Conform datelor furnizate de Arhiepiscopia Craiovei, aceasta mai detine si 10% actiuni la ferma agricola Tim Consult SA, de unde nu s-au primit inca dividende.

ARDEAL. Mitropolia Ardealului de la Sibiu a obtinut in instanta drepturile de proprietate asupra Hotelului Bulevard din mijlocul actualei Capitale Culturale a Europei, Sibiu. Unitatea, aflata pana la retrocedare in administrarea omului de afaceri Ilie Carabulea, a fost preluata de Continental Hotels, care in prezent lucreaza la renovarea acesteia. Hotelul a fost evaluat acum doi ani de expertii mitropoliei la trei milioane de euro.

Arhiepiscopia Alba-Iulia detine o participatie de circa 5% din actiunile companiei de vase de uz casnic VES din Sighisoara, tranzactionata pe bursa electronica Rasdaq. Valoarea totala a actiunilor Arhiepiscopiei este de circa 300.000 de euro. Capitalizarea bursiera a companiei este de 6,3 milioane de euro, cifra de afaceri a acesteia fiind in 2006 de 16 milioane de euro.

BANAT. Conform Raportului de Activitate pe anul 2006, veniturile Mitropoliei Banatului pe primele zece luni ale anului 2006 se cifreaza la 760.000 de euro. La realizarea acestor venituri au contribuit atelierul de lumanari, cu vanzari de 411.000 de euro, tipografia eparhiala, cu lucrari in valoare de 33.000 de euro, si atelierul de croitorie, cu realizari de 5.000 de euro. Catedrala mitropolitana a avut incasari de 400.000 de euro, din care vanzari de la standul de carte si obiecte bisericesti de 100.000 de euro. Din inchirierea spatiului comercial aflat in str. Zugrav Nedelcu nr. 5 s-a realizat un venit de 5.000 de euro. Pentru Fondul Filantropia incasarile insumeaza 6.200 de euro.

“Situatia financiara a Centrului eparhial este in continuare afectata de debitele pe care le au protopopiatele si parohiile la lumanari, tiparituri, colportaj, contributii eparhiale, abonamente la revista “Altarul Banatului” si la foaia “Invierea”. Ele se ridica la 400.000, cauzand serioase prejudicii bugetului Centrului eparhial. Pierderi au fost produse si ca urmare a nerespectarii de catre unii intreprinzatori particulari a Legii nr. 103/1992, care acorda Bisericii monopolul producerii si vanzarii lumanarilor, tipariturilor si obiectelor bisericesti”, se arata in raportul de activitate pe anul 2006 al Mitropoliei Banatului. Potrivit consilierului economic al mitropoliei, preotul Valentin Boanches, Mitropolia Banatului dispune de o suprafata de 99,8 hectare de teren arabil si 30 hectare de padure de stejar.

Dat fiind faptul ca padurea mitropoliei se afla in zona limitrofa a Timisoarei, pretul unui hectar este de circa 90.000 euro, de unde rezulta ca valoarea celor 30 de hectare este de circa 2,7 milioane de euro. Totodata, parintele Boanches ne-a informat ca vrea sa propuna Consiliului Eparhial contractarea unui credit de 500.000 de euro pentru achizitionarea unei noi tipografii, dupa modelul celei detinute de Patriarhia Romana. Biserica are participatii la diferite companii, de la unele listate la bursa, la edituri si societati media, companii care tranzactioneaza electricitate, societati care activeaza in industria hoteliera, silvicola, viticola, agricola si companii de constructii.

Patriarhia Romana detine din 2001 hotelul Lebada din Bucuresti, recent afiliat lantului hotelier international de cinci stele Corinthia si care se afla in administrarea omului de afaceri Nicolae Ratiu. Potrivit preotului Stoica, veniturile anuale care revin Patriarhiei din exploatarea hotelului sunt de circa un milion de euro. Unul dintre cele mai importante imobile revendicate de Patriarhie este actualul sediu al Academiei Tehnice Militare situat pe strada George Cosbuc, in centrul Capitalei. Patriarhia Romana are deschis un cont la Banca Comerciala Romana (BCR) unde este pastrata constant suma de 126.000 de euro pentru cheltuieli curente si salarii.

Media. Mitropolia Moldovei si Bucovinei este si proprietarul Institutului Cultural-Misionar Trinitas care cuprinde o editura, o tipografie si Radio Trinitas.

Arhiepiscopia Alba-Iulia detine radiolul Reintregirea care emite in judetele Sibiu, Hunedoara, Mures si Cluj si care potrivit MEF a adus in 2005 venituri de circa 50.000 de euro.

Arhiepiscopia Craiova detine prin firma Praxis, Radio Logos care are licenta pentru sase frecvente. Radio Renasterea apartine Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului si a inregistrat in 2005 venituri totale de 32.000 de euro. Arhiepiscopia Tomisului detin Radio Dobrogea care emite in Constanta, iar Episcopia Severinului si Strehaiei este asociat unic al societatii Didahia Severin din care face parte Radio Lumina, editura Didahia Severin si o serie de reviste.

Potrivit MEF, firma a incheiat anul 2005 cu venituri de 14.000 de euro. Ca numar de licente audiovizuale de radio, Mitropolia Moldovei si Bucovinei se situeaza pe locul sapte la nivel national, cu 27 de frecvente, dintre care 26 sunt terestre si una de satelit. Dintre radiourile religioase, Radio Trinitas este depasit, la nivelul numarului de licente pe care emite, de Micul Samaritean, operat de compania Audio Delta, care detine 28 de licente. Potrivit site-ului Consiliului National al Audiovizualului, clasamentul companiilor media cu cele mai multe licente radio are in frunte grupul SBS Broadcasting, care detine 75 de licente, impartite intre posturile Kiss FM si Magic FM, urmat de ABC Plus Media, cu 35 de licente (pentru posturile National FM si Favorit FM), apoi de Radio 21 si Compania de Radio Pro, cu cate 31 de licente (pentru Pro FM si InfoPro).  

Donatii. Patriarhia Romana administreaza la nivel de tara o serie de fundatii de binefacere. Potrivit preotului consilier Stoica numai prin Fondul Misionar au fost colectati anul trecut circa 126.000 de euro. Anul trecut BOR a cheltuit pentru opere social-caritabile peste 11,82 milioane de euro reprezentand alimente, imbracaminte, bunuri de larg consum si rechizite pentru copii. In urma inundatiilor din primavara lui 2006, Biserica a oferit ajutoare financiare in valoare de 1,9 milioane de euro si sprijin material in valoare de 1,7 milioane de euro. Valoarea totala a proiectelor destinate sinistratilor din administratia Mitropoliei Olteniei insumeaza peste 1,1 milioane de euro.

Pe langa banii care s-au cheltuit prin opere de caritate, anul trecut au fost incepute lucrarile la 105 noi biserici, au continuat lucrarile la alte 919 si au fost finalizate lucrarile la 207 biserici. Totodata anul trecut au continuat lucrarile de reparare, restaurare si consolidare pentru 547 de lacase de cult, au fost pictate 362 de biserici si a fost restaurata pictura la 189 de biserici.

Numai Arhiepiscopia Clujului avea anul trecut in constructie sau reparatii peste 110 biserici. Suma totala a lucrarilor este de 2,89 milioane de euro. Banii provin in mare parte de la credinciosi si de la Guvern, dar sunt contributii si de la primarii si consilii judetene.

Strategie. “Un bancher privat dinamizeaza patrimoniul clientului sau, adaugandu-i valoare. Cand un client vine la noi, mai intai i se face un diagnostic al averii. Apoi, sunt urmarite elemente precum nevoile minime (daca exista) in ceea ce priveste eventuale venituri anuale si, plecand de la asta, concepem o strategie. Avem tot timpul pregatita o echipa de avocati, experti imobiliari, de specialisti in probleme de fiscalitate europeana, astfel incat clientul nostru sa dispuna de cea mai buna solutie pentru banii pe care ni-i incredinteaza. E vorba de strategii fiscale, patrimoniale si financiare personalizate pentru fiecare client in parte. O parte din bani merge in actiuni, o alta parte in obligatiuni cu randament ridicat. De fapt, private banker-ul inseamna o echipa de oameni, nu doar bancherul singur cu clientul sau. Este o orchestra pe care bancherul doar o dirijeaza”, a declarat pentru Business Standard Jean Marie Turquais, director diviziei de Inginerie Patrimoniala a SocGen Private Banking.

Potrivit bancherilor privati ai SocGen, in cazul unei sume de 90 milioane de euro, randamentul variaza de la tara la tara, in cazul Romaniei fiind acceptat drept rezonabil un randament anual mediu de 20%, in functie de coeficientul de risc asumat de catre client. “El poate ajunge si la 40%, daca clientul nostru accepta coeficienti de risc superior. In plus, fiind vorba despre un client care are active financiare mari, banca poate sa ii puna la dispozitie sume de bani pe care sa le poata investi, contra unor comisioane modeste”, au mai declarat sursele citate.

In cazul unui overdraft, comisioanele ajung la 40 de euro pe zi, in functie de suma pusa la dispozitie de banca. In rest, bancherii privati raman cu circa 1% din averea pe care o gestioneaza.

In cazul unei sume de 90 milioane, asta inseamna 900.000 de euro pe an, in vreme ce clientul poate ramane anual cu un plus de 36 milioane de euro. In acest fel, BOR ar deveni dintr-un administrator pasiv al acestei averi, unul activ. Veniturile financiare obtinute din plasarea banilor sub managementul unui administrator privat de fonduri i-ar putea aduce o buna parte din necesarul pentru finantarea unor proiecte precum Catedrala Mintuirii Neamului, in contul careia s-au adunat pana cum donatii de “cateva miliarde de lei vechi” sau alte proiecte.

“Tinand cont de suma mare de bani, una dintre cele mai potrivite alegeri ar fi infiintarea unui fond de investitii pe care sa il dea in administrare unei societati care administreaza fonduri. Pentru piata romaneasca este o suma foarte mare si este nevoie de o persoana avizata care sa administreze acesti bani”, a declarat Florin Ilie, directorul piete de capital ING Bank.

Potrivit lui Walter Blaj, directorul executiv al Globinvest, daca banii ar fi investiti in mai multe fonduri ar trebui sa gestioneze raporturi pentru impozite din mai multe surse si trebuie sa tina evidenta la mai multe fonduri. “Cea mai buna solutie ar fi sa apeleze la un administrator de averi, mai ales daca este vorba de o persoana cu mai putina experienta. De obicei fondurile de averi lucreaza cu oameni care dispun de sume mari de bani”, spune Blaj.

Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei a fost ascuns la Manastirea Tismana spre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Inca din luna iulie 1944, guvernatorul BNR (Banca Nationala a Romaniei) luase masuri ca sa se transporte si sa se depoziteze aurul BNR la Manastirea Tismana, datorita contraofensivei sovietice care ajunsese in Basarabia, teritoriu romanesc. Mai intai a fost ascuns in una din pivnitele din subsol. Considerandu-se loc nesigur, s-a amenajat un spatiu in Pestera Manastirii, in ciuda evenimentelor de dupa 23 august 1944 cand sovieticii instituisera o supraveghere crunta asupra intregii tari. In zilele de 14-16 septembrie 1944 actiunea se terminase in cel mai mare secret, iar in grota a doua au fost depozitate:

    * Monezi: 1.641 casete in greutate bruta de 82.742,560 kg, din care 67.575,60258 kg aur;
    * Lingouri tip international: 1.372 casete in greutate bruta de 73.495,575 kg, din care 67.761,31306 kg aur;
    * Lingouri tip standard: 1.022 casete in greutate bruta de 56.007,170 kg, din care 54.337,07480 kg aur.
    * Total general: 4.035 casete in greutate bruta de 212.245,305 kg, din care 189.673,99044 kg aur.

Pe langa depozitul BNR mai fusesera ascunse si 51 casete de aur polonez, in greutate bruta de 3.057,450 kg. Era o parte din aurul pe care polonezii (cu care ne invecinam) ni-l lasase in pastrare, inainte de invadarea lor, in 1939, de catre nemti. Cealalta parte a tezaurului polonez fusese transportata direct in strainatate, via Constanta - Romania.

Cand rusii au pus mana pe tezaurul romanesc, in el se regaseau si trei vagoane de obiecte de cult bisericesc, din aur fin, estimate la 574.523,57 lei (la paritatea leului din 1917), precum si alte cateva casete cuprinzand monede de aur valoroase - aceasta parte ruseasca a Tezaurului BOR, potrivit oficialilor BOR.

Avutia Bisericii a facut obiectul celui de-al doilea transport al Tezaurului la Moscova, care a plecat spre Rusia in seara zilei de 27 iulie 1917. Din cele 24 de vagoane de tren care au fost incarcate, trei vagoane reprezentau valorile Bancii Nationale, cu o valoare declarata de 1.594.836.721,09 lei, alte 18 vagoane erau cu valori ale Casei de Depuneri, iar diferenta de trei vagoane apartineau Bisericii.

Fondul forestier al Bucovinei, unul dintre cele mai importante active ale Bisericii, valora in 1915 peste un mld. de dolari. Acum, valoarea sa este cu mult mai mare.

Biserica in cifre





    * cinci miliarde euro este valoarea medie a celor 200.000 de hectare de padure ce trebuie retrocedate Bisericii Ortodoxe Romane.
    * 400 milioane de euro valoreaza acum potrivit estimarilor cele 40.000 hectare de padure aflate deja in proprietatea Bisericii.
    * 20 milioane de euro este valoarea medie a celor peste 40.000 de hectare de teren arabil aflat in administrarea BOR.
    * 2,89 milioane de euro este bugetul de care dispune Arhiepiscopia Clujului pentru constructia si reparatia de biserici.
    * 500.000 de euro este valoarea conturilor bancare pe care Patriarhia Romana si cele sase mitropolii le alimenteaza constant pentru cheltuieli curente.
    * circa 90 milioane de euro reprezinta veniturile medii anuale ale BOR provenite din donatii si din principalele activitati economice desfasurate.
    * 440.000 euro veniturile obtinute in 2005 de societatea de constructii
    * Golia SRL controlata de Mitropolia Moldovei si Bucovinei.
    * 300.000 de euro este valoarea de piata a actiunilor pe care Arhiepiscopia Alba-Iulia le detine la societatea VES din Sighisoara
    * 126.000 de euro este venitul anual al Arhiepiscopiei Craiovei din participatia pe care o detine la o societate care tranzactioneaza electricitate si care are contracte cu Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda.
    * Peste 16 milioane de euro a cheltuit anul trecut Bisericapentru opere de binefacere.

Cititi putin mai sus despre averea bisericii in cifre . Sa ii plangem ca sun saraci ?

#156
Pollux

Pollux

    Mandru ca sunt barbat alb, crestin, heterosexual si liberal-cons

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 36,339
  • Înscris: 28.02.2005

View Postlucifer76, on 26th July 2010, 10:34, said:

SRL , ca raspundere nu prea au .





Cititi putin mai sus despre averea bisericii in cifre . Sa ii plangem ca sun saraci ?

ia arata-ne niste cifre si despre cheltuielile de intretinere si reparatii ale monumentelor istorice din administrarea BOR.

#157
Mount_Yermom

Mount_Yermom

    my other ride is yermom

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,346
  • Înscris: 09.05.2010

View Postlucifer76, on 26th July 2010, 10:34, said:

SRL , ca raspundere nu prea au .

Cititi putin mai sus despre averea bisericii in cifre . Sa ii plangem ca sun saraci ?

Esti penibil! Sunt SRL-uri in Romania cu cifre de afaceri mai mari decat veniturile Bisericii pe cinci ani.

Auzi, ai dracu' popi, au conturi de 500.000 de Euro!!!

#158
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007

View PostMount_Yermom, on 26th July 2010, 10:30, said:

Este neadevarat si tamp sa sustii ca BOR nu face caritate. Orice om care are si altceva in cap decat tarate isi da seama de asta.
Sigur , si restul boborului e idiot pentru ca nu vede ce vedeti voi .

View PostPollux, on 26th July 2010, 10:37, said:

ia arata-ne niste cifre si despre cheltuielile de intretinere si reparatii ale monumentelor istorice din administrarea BOR.
Citeste sus ca scrie negru pe alb

View PostMount_Yermom, on 26th July 2010, 10:41, said:

Esti penibil! Sunt SRL-uri in Romania cu cifre de afaceri mai mari decat veniturile Bisericii pe cinci ani.
Sigur ca sunt penibil , dar cine e mai penibil , cel care se face ca nu vede cifrele de mai sus sau eu ?

#159
Pollux

Pollux

    Mandru ca sunt barbat alb, crestin, heterosexual si liberal-cons

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 36,339
  • Înscris: 28.02.2005

Quote

* cinci miliarde euro este valoarea medie a celor 200.000 de hectare de padure ce trebuie retrocedate Bisericii Ortodoxe Romane.

deci sunt proprietati pe care NU LE ARE INCA. deci inca nu le punem la socoteala...

Quote

* 400 milioane de euro valoreaza acum potrivit estimarilor cele 40.000 hectare de padure aflate deja in proprietatea Bisericii.
* 20 milioane de euro este valoarea medie a celor peste 40.000 de hectare de teren arabil aflat in administrarea BOR.

noi vrem egalitate, dar nu pentru catei nu? :rolleyes:

proprietatea privata este ok daca este pentru proletariat, nu pentru "mosierime". :roflmao: comunsimul a lasat sechele adanci in capul unora. nici lobotomia nu cred ca va mai scapa...

Quote

* 2,89 milioane de euro este bugetul de care dispune Arhiepiscopia Clujului pentru constructia si reparatia de biserici.
* 500.000 de euro este valoarea conturilor bancare pe care Patriarhia Romana si cele sase mitropolii le alimenteaza constant pentru cheltuieli curente.

baiatul asta confunda veniturile cu cheltuielile. :D ar falimenta instant daca ar intra in afaceri. :roflmao:

Quote

* circa 90 milioane de euro reprezinta veniturile medii anuale ale BOR provenite din donatii si din principalele activitati economice desfasurate.

nice...

Quote

* 440.000 euro veniturile obtinute in 2005 de societatea de constructii


Quote

* Golia SRL controlata de Mitropolia Moldovei si Bucovinei.

:roflmao:
asa, si? as zice ceva, dar nu stiu ce sa zic la faza asta...

Quote

* 300.000 de euro este valoarea de piata a actiunilor pe care Arhiepiscopia Alba-Iulia le detine la societatea VES din Sighisoara

ma rog... nu prea inteleg de ce trebuie sa desfasoare activitatile astea comerciale, dar daca nu este nimic ilegal, nu vad nicio problema.

Quote

* 126.000 de euro este venitul anual al Arhiepiscopiei Craiovei din participatia pe care o detine la o societate care tranzactioneaza electricitate si care are contracte cu Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda.

asta e dubioasa rau. :D la ce le trebuie comert cu energie? :scratchchin:

Quote

* Peste 16 milioane de euro a cheltuit anul trecut Bisericapentru opere de binefacere.
asta este o suma interesanta. voi realizati ce inseamna 16 milioane de euro binefacere, intr-un singur an? este colosala suma.
nici toate fundatiile din Romania insumate nu realizeaza performanta asta.
daca facem adunarea si vedem cat sunt venituri anuale  si cat sunt opere de binefacere o sa vezi diferenta.

Edited by Pollux, 26 July 2010 - 09:50.


#160
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007

View PostPollux, on 26th July 2010, 10:48, said:

voi realizati ce inseamna 16 milioane de euro binefacere, intr-un singur an? este colosala suma.
daca facem adunarea si vedem cat sunt venituri anuale  si cat sunt opere de binefacere o sa vezi diferenta.
90 milioane venituri si 16 se doneaza . Sunt cam egale sumele , nu ? :)

Quote

Aproape invariabil, de câte ori revine în actualitate subiectul finanțării cultelor de către stat, BOR face referință la o așa zisă “obligație” a statului de a întreține biserica ortodoxă, obligație care ar fi izvorâtă din Legea de secularizare a averilor mânăstirești din 1863. Fără a se dori intrarea într-o dispută de ordin istoric trebuie avut în vedere că:
•    în urma secularizării mânăstirilor închinate (adică subordonate Patriarhiilor de Constantinopol, Ierusalim, Antiohia și Alexandria, mânăstirilor de la Muntele Athos etc.) Statul Roman a propus acordarea unei despăgubiri semnificative ca valoare (82 milioane lei, ofertă crescută ulterior la 102 milioane și apoi la 150 milioane lei); toate ofertele au fost respinse de ierarhii greci, în speranța obținerii unei sume și mai mari în urma presiunilor efectuate de marile puteri. După câțiva ani de negocieri fără rezultat, Camera Depuțatilor a declarat problema închisă. Astfel, “cei ce se scumpiseră pierdură totul” (Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu; “Istoria Românilor”)

Pentru a ne face o idee de imensitatea sumei, 150 de milioane de lei reprezenta bugetul pe un an de zile al României din acea perioadă. Ca să avem un termen de comparație, chiar dacă aproximativ, bugetul Romaniei pe 2010 se cifrează la cca. 45 miliarde de euro!
•    decizia de secularizare a averilor mânăstirești a fost determinată în parte și de refuzul constant, timp de zeci de ani, al ierarhilor de a se achita datoriile către Stat. În 1863 aceste datorii ajunseseră la aproape 29 milioane de lei.
•    după secularizare, prin legea reformei agrare din 1864, pe lângă țărani au fost împroprietarite și bisericile, fiecare primind aproape 9 ha de pământ. Tot ca să avem un termen de comparație, țăranii pălmași, cei care reprezentau marea masă, au primit fiecare ceva mai puțin de 4 ha.
•    în bugetul statului s-au prevăzut fonduri pentru sprijinirea așa-numitelor “biserici de stat” – biserici care aparținuseră de mânăstirile închinate. În 1867 erau 185 de biserici cu 238 de preoți. Să ne reamintim că în 2010 bugetul Statului Român finanțează 16.602 posturi de preoți și alte 18.951 posturi pentru personalul neclerical
•    după 1989 BOR a recăpătat prin retrocedare sute de mii de hectare de teren agricol și păduri, imobile și alte bunuri, cazul Mitropoliei Moldovei fiind unul reprezentativ
•    după 1989 BOR a căpătat de la Stat, în folosință gratuită sau în proprietate, nenumărate terenuri și imobile, plus un monopol pe comercializarea anumitor articole.


Tot în contextul secularizării averilor mânăstirești, se face afirmația că “o eventuală încetare a sprijinului statului față de Biserica Ortodoxă Română și alte culte ar trebui să fie urmată, în mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericești confiscate”.
Tot în mod firesc ne întrebăm dacă urmașii iobagilor și robilor de pe moșiile mânăstirești ar trebui să solicite daune morale pentru exploatarea la care au fost supuși strămoșii lor!?!


Biroul de presă al Patriarhiei BOR susține că “în bugetul de stat al Guvernului pe anul 2010, în afară de sprijinul financiar pentru salariile personalului cultelor, nu a fost alocat niciun ban pentru alte activități ale acestora”. Autorul acestei afirmații pare să nu cunoască prevederile unor acte normative precum:
•    HG 214/17.03.2010: Transmiterea unui teren aflat în proprietatea publică a statului în folosință gratuită a Mânăstirii Putna din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților
•    HG 263/31.03.2010: Suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2010 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, cu suma de 2,15 milioane lei pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, și alocarea acesteia Episcopiei Caransebeșului în vederea finalizării construcției Catedralei Episcopale din Caransebeș
•    HG 417/28.04.2010: Suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului, din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, cu alte 18,569 milioane lei
În plus, Biroul de presă al Patriarhiei nu amintește că, pe lângă fondurile primite de la bugetul de stat, cultele primesc, sub diferite forme, finanțări de la bugetele județene și locale (cum ar fi cazul CJ Bistrița-Năsăud, care a aprobat construirea unei cruci de aproximativ 13 miliarde de lei vechi, bani proveniți din fonduri publice), donații de la instituțiile publice (un caz recent privește BNR, de exemplu), donații de la companiile cu capital majoritar de stat etc.

În ceea ce privește fiscalizarea și impozitarea activităților comerciale, Biroul de presă al Patriarhiei BOR pare să ignore un lucru știut de oricine a avut nevoie de oficierea unui botez, a unei căsătorii sau a unei înmormântări: preoții care oficiază astfel de ceremonii percep sume considerabile fără a emite nici un fel de document fiscal sau, în cel mai bun caz, eliberând o chitanță pe o sumă modică. Nenumărate cazuri au fost prezentate în presă. În opinia asociației noastre aceste activități comerciale trebuie reglementate din punct de vedere fiscal.

În privința discriminării dintre personalul cultelor (clerical și ne-clerical) și alte categorii de bugetari, suntem acuzați de către Biroul de presă al Patriarhiei BOR de “o dezonorantă dezinformare a opiniei publice” prin menționarea unui “neadevăr șocant prin care se urmărește instigarea altor categorii socio-profesionale împotriva personalului cultelor” și se invocă art. 15 par. 1 din Legea 118/30.06.2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (în realitate este vorba de art. 13 par. a). Practic, se face referire la faptul că salariile personalului clerical și ne-clerical au fost reduse cu 25%, la fel ca în cazul tuturor celorlalți bugetari.

Prezentarea acestui fapt este scoasă din context. Persoana care a redactat comunicatul Biroului de presă al Patriarhiei BOR omite să precizeze că:
•    prevederile legii 118 sunt temporare; reducerea de 25% se aplică pentru doar șase luni, pâna la 31.12.2010
•    în timp ce în perioada 2010 – 2011, conform declarațiilor guvernamentale, se vor disponibiliza cca. 100.000 de bugetari, fie ei profesori, cercetători, medici, politiști etc., clerul și personalul neclerical sunt protejați prin prevederile legii salarizării unitare (330/2009), lege care prevede că din bugetul central și al administrațiilor locale se vor finanța un număr fix de posturi clericale și ne-clericale (35.553 în total; cu posibilitate de suplimentare!)
În acest context este interesant de remarcat că în Anexa XII, art. 8 par. 2 din sus-menționata lege se prevede explicit că “Numărul de posturi pentru personalul clerical se poate majora anual (s.n.) prin legea bugetului de stat.”. Nicăieri nu se menționează că acest număr ar putea fi și micșorat!

Tot Biroul de presă al Patriarhiei BOR mai afirmă și că “în anul de criză 2009, pentru susținerea activităților social-filantropice și sprijinirea celor asistați și a sinistraților, în eparhiile Patriarhiei Române, s-au cheltuit aproximativ 45.000.000 lei, fonduri provenite în exclusivitate din donațiile credincioșilor [s.n.], nu din fonduri externe. […] De serviciile și proiectele sociale desfășurate în eparhii (335 programe sociale), în anul 2009 au beneficiat 629.459 persoane”.

Avem două comentarii:
1.    Preocuparea BOR pentru domeniul filantropic și social nu poate decât să ne bucure. Însă remarcăm cu tristețe faptul că până și acțiunile filantropice ale BOR sunt finanțate din contribuțiile terților (credincioșii ortodocși) și nu din resursele interne ale BOR sau din veniturile rezultate în urma numeroaselor activități comerciale ale bisericii.
2.    Făcând un calcul, rezultă că, în medie, fiecare persoană sprijinită a beneficiat de un ajutor în valoare de ceva mai puțin de 6 lei pe lună! Chiar dacă orice ajutor, cât de mic, este bine-venit, nu putem să nu ne întrebăm de impactul unor astfel de măsuri.


Comparația dintre numărul de biserici (cca. 18.000) și cel al cabinetelor medicale de familie (cca. 11.000) este perfect justificată în contextul în care finanțarea primelor impietează asupra finanțării celor din urmă.
Bugetul Statului nu este nelimitat; alocarea de resurse într-o direcție afectează direct și imediat alte domenii.

Afirmațiile din paragraful final al comentariului Biroului de presă BOR conțin acuzații nejustificate și defăimătoare, care nu au nici o bază reală. ASUR recunoaște importanța tuturor cultelor și apără dreptul constituțional al persoanelor de a-și exercita libertatea fundamentală de conștiință și de religie. Propunerea noastră privește doar taxarea activităților economice ale cultelor, conform principiului „nimeni nu este mai presus de lege” și dorește ca utilizarea fondurilor publice să fie strict reglementată pe baza unei definiții a necesităților legate de practica de cult și, desigur, perfect transparentă.

Citeste foarte atent ce am subliniat , mai ales suma donata impartita la numarul beneficiarilor : 6 lei de persoana  .

#161
Pollux

Pollux

    Mandru ca sunt barbat alb, crestin, heterosexual si liberal-cons

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 36,339
  • Înscris: 28.02.2005

View Postlucifer76, on 26th July 2010, 10:55, said:

90 milioane venituri si 16 se doneaza . Sunt cam egale sumele , nu ? :)

90 de milioane sunt veniturile totale! din astea trebuie sa scazi cheltuielile curente, investitiile, cheltuieli de intretinere a monumentelor, apoi vezi ce iti ramane. :console:
16 milioane inseamna 18% din venituri. intreaba tu orice economist sa vezi ca este enorm.

Quote

2. Făcând un calcul, rezultă că, în medie, fiecare persoană sprijinită a beneficiat de un ajutor în valoare de ceva mai puțin de 6 lei pe lună! Chiar dacă orice ajutor, cât de mic, este bine-venit, nu putem să nu ne întrebăm de impactul unor astfel de măsuri.

pai nu stiu daca este corect calculul. in primul rand nu ne spune care este numarul beneficiarilor, nici cum l-au masurat... :huh:

Quote

Propunerea noastră privește doar taxarea activităților economice ale cultelor, conform principiului ?nimeni nu este mai presus de lege? și dorește ca utilizarea fondurilor publice să fie strict reglementată pe baza unei definiții a necesităților legate de practica de cult și, desigur, perfect transparentă.

cu asta sunt de acord. :yes:
nu stiu sigur, dar mi se pare logic ca societatile comerciale detinute de BOR sunt impozitate deja din moment ce sunt organizate ca si SRL-uri sau SA-uri... nu cred ca astia de la FISC fac diferenta intre societatile comerciale in functie de proprietar. :huh: (cu exceptia cazurilor de coruptie. :D)

Edited by Pollux, 26 July 2010 - 10:07.


#162
Selam

Selam

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,804
  • Înscris: 04.02.2007

View PostPollux, on 26th July 2010, 10:59, said:

90 de milioane sunt veniturile totale! din astea trebuie sa scazi cheltuielile curente, investitiile, cheltuieli de intretinere a monumentelor, apoi vezi ce iti ramane. :console:
16 milioane inseamna 18% din venituri. intreaba tu orice economist sa vezi ca este enorm.
Da, chiar foarte mult...  :thumbdown:  

4. Numărul beneficiarilor proiectelor sociale dezvoltate la nivelul eparhiilor a fost de peste
629.459 de persoane și familii, din care:
a) 152.270 copii din așezămintele sociale ale Bisericii, ale statului, dar mai ales din familii sărace
și fără posibilități de întreținere, sau cu părinții aflați la muncă în alte țări;
B) 26.324 persoane cu dizabilități, cu deficiențe de vorbire, vedere și auz, consumatori de
droguri sau alte tipuri de dependențe, persoane infectate cu HIV/SIDA, victime ale traficului,
delincvenți, etc;
c) 333.882 persoane vârstnice din așezămintele de protecție socială bisericești, din centrele
sociale de tranzit și adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonați de familie și care
prezentau grave probleme de sănătate;
d) 116.979 familii sărace, fără posibilități materiale sau adăpost, tineri, studenți, șomeri, deținuți
eliberați sau victime ale inundațiilor.

5. Sumele de bani cheltuite la nivelul Patriarhiei Române pentru susținerea activităților
social-filantropice, în anul 2009, s-au ridicat la cifra de 44.949.833,29 lei, acestea prezentându-se analitic
astfel:
a) 16.170.221,78 lei pentru întreținerea și administrarea așezămintelor sociale;
B) 8.685.090,7 lei cheltuieli organizatorice, de personal și pentru dezvoltarea programelor;
c) 4.303.957,6 lei pentru ajutoare financiare;
d) 9.612.398,61 lei pentru ajutoare materiale;
e) 815.614,5 lei pentru sprijinirea unor persoane și instituții aflate în situații de urgență;

Cine se incumeta sa faca o impartire ? Eu am facut-o, dar nu ma credeti.

Anunturi

Chirurgia spinală minim invazivă Chirurgia spinală minim invazivă

Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical.

Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate