placa beton lasata neacoperita doua ierni

In noiembrie 2008 am turnat placa peste parterul din BCA cu B250 turnat la cifa cu pompa, armatura facuta ca la krte, grosime 15 cm.de atunci si pana ain primavara nu am mai cntinuat lucrarile detorita unor probleme diverse (n u ce tin de constructIe) insa palaca a fost decofrata nu au fost fisuri ceea ce am obiectat fiind doar desprinderea latelui de ciment de pe toata placa, pcatic s-a exfoliat cred datorita temperaturii destul de mici cand a fost facuta turnarea ( intre -2 si  5-6 gr)Dupa prima iarna 2008/2009 in afara de exfolierea laptelui nu au fost niciun fel e probleme fapt confirmat de structurist si de constructor.
Intrebare : pt k parerile sunt impartite care pot fi consecintele iernii ce v-a urma si ce sfaturi imi puteti oferi
Multumesc anticipat tuturor!

Eu am lasat placa 3 ani inainte de a ma apuca de etaj dar am acoperit-o cu carton bituminat (nelipit doar asa de protectie) Ar fi bine s-ao acoperi cel putin cu folie si s-o protejezi ca sa nu se infiltreze apa in beton si sa inghete, crapaturile din beton influenteaza negativ rezistaenta placii, in plus fisurile se transmit in tencuiala si apoi in glet daca intentionezi sa finisezi in varianta clasica, ar fi bine o plasa din fibra la glet sa nu ai probleme cu fisurile. Deci ca si concluzie, nu poate fi decat rau sa placa neacoprita si supusa fenomenului de inghet dezghet.

Edited by raduk, 29 December 2009 - 11:39.
citarea inutilă a postului precedent

Nu e nicio problema daca e turnat beton de calitate. Cel de la statie are niste aditivi. Eu nu am avut probleme.

 florinctvn, on 22nd December 2009, 21:44, said:

Legat de expunerea betoanelor la agentii externi unii au facut ceva studii si concluzii.
Ideea e ca apa pluviala produce carbonatarea betonului fenomen ireversibil singura solutie eficiena este impermeabilizarea betonului prin tratamenete de suprafata sau alte solutii mai mult sau mai putin uzuale.
O iarna nu pateste nimic grav dar 2 ani e altceva si depinde foarte mult de gradul de calitatatea turnarii si implicit de porozitatea betonului.
Cel mai bine chemi un expert tehnic sa-ti evalueze situatia existenta inainte de a reincepe lucrul.
Oricum o sarpanta improvizata din cele mai ieftine materiale gasite eventual reciclate e recomandata.
In materialul de la INCERC sunt si cateva ilustrari grafice ale procesului de coroziune accelerata al armaturilor dintr-un beton expus inteperiilor.
Cu respect,

"Protectia otelului in beton
Otelul beton este protejat impotriva coroziunii prin pasivitatea data de alcalinitatea betonului(valoarea pH-ului in porii umpluti cu apa trebuie sa fie mai mare de 12,5).
La asemenea valori ale pH-ului,formarea peliculei microscopice la suprafata otelului face imposibila degradarea lui,chiar in prezenta umezelii si oxigenului.
Mecanisme de coroziune
Prin carbonatarea sau prin actiunea ionilor de clor,pelicula miicroscopica formata la suprafata otelului poate fi distrusa local sau pe zone mai mari(schema 6).
Carbonarea betonului
Carbonatarea este reactia chimica care are loc intre hidroxizii de calciu si dioxidul de carbon,care patrunde prin pori in interiorul betonului.
Penetrarea CO2 se face de la suprafata spre interior.Dupa ce betonul a fost carbonat,valoarea pH-ului scade spre 9.
Observatie importanta:Fenomenul de carbonatare nu conduce in mod automat la coroziunea armaturii.Daca sunt indeplinite anumite conditii de umiditate,chiar daca betonul e carbonatat,armatura poate sa nu corodeze.Acest aspect a fost evidentiat prin cercetari in situ,efectiv la constructii vechi.
Astfel,au fost depistate armaturi in stadii avansate de coroziune in medii cu umiditate ridicata(bai,bucatarii)si armaturi neafectate,in medii “uscate”,pentru aceleasi valori ale pH-ului betonului.
De aceea,pare hazardata afirmatia ca durata de viata a unei constructii din beton poate fi considerata drept timpul dupa care adancimea de carbonatare a betonului este egala cu adancimea stratului de acoperis cu beton a armaturii(teorie prezentata in unele studii stiintifice).
Carbonarea este mai rapida cand umiditatea relativa este de 50-60%.
Penetrarea clorurilor in beton
In afara de CO2 ionii de clor (prevenind,de exemplu din apa marii)patrund prin pori in interiorul betonului.Difuzia clorurilor este un proces care are loc total sau partial in porii umpluti cu apa,existand,intotdeauna,un echilibru intre clorul legat si ionii de clor liberi.
Dupa carbonatare,clorul este desfacut inca o data,crescand riscul de coroziune.
Observatie:Acest fenomen se intalneste si in cazul folosirii substantelor pentru desghet,cand,datorita umezelii si uscarii suprafetei betonului,ionii de clor patrund in beton prin suctiune capilara,iar prin uscare,apa migreaza in exterior ,producand o imbogatire in cloruri a zonei afectate de umezire si uscare.Grosimea acestei suprafete are o mare importanta ,in special in legatura cu acoperirea cu beton a armaturilot(schema 7).
Depasivizarea in zona fisurilor
Atat CO2 cat si clorul pot patrunde la armaturile din otel prin fisuri,mai repede decat prin betonul nefisurat.,timpul de depasivizare depinzand de deschiderea fisurilor."
- Degradarea betonului armat -

"Proliferarea structurilor de beton armat în primele decenii ale secolului XX a fost în mare masură ajutată de ideea conform careia oamenii de știință și inginerii au găsit un material care, pe lângă multe alte avantaje, poate fi considerat la fel ca piatra naturală dpdv. al aspectului exterior și al durabilității. Deoarece  rezistența betonului este dată de minerale identice cu cele care ajută la solidificarea pietrelor în forma de conglomerate în urma procesului de hidratare, justifică ideea că betonul are durabilitate chiar și din perspective geologice. Faptul că, oțelul din interiorul betonului rezistă bine în timp, se datorează în mare parte valorii ridicate de pH ( caracter alcalin ) al betonului ce-l inconjoară și a faptului că cele două materiale lucrează strâns împreună.

Experiența, mai mare de jumatate de secol, a confirmat speranțele doar parțial. Cea mai mare schimbare față de așteptări s-a produs la pH-ul betonului : odată cu penetrarea bioxidului de carbon din aer în masa betonului, valoarea  pH. a betonului proaspăt, mai mare de 11.0, scade în continuu până la pragul critic de 9.3 la care mai este în măsură să protejeze oțelul împotriva oxidării. Acest proces de degradare se numește carbonatare.Carbonatarea începe pe suprafața betonului, viteza de înaintare depinde de protecția suprafeței și de densitatea betonului. În cazul unui beton cu densitate normală și cu suprafața neprotejată, viteza de înaintare este de 0,5-1.0mm/an, în adâncime. Înaintarea carbonatării se poate vizualiza simplu  aplicând pe beton o soluție a cărei culoare se schimbă în jurul valorii pH. de 9,3.

Carbonatarea în sine nu pune în pericol rezistența betonului, dimpotrivă : mărește rezistența la suprafață, dar este o amenințare „mortală” pentru structurile de beton armat .Dacă procesul de carbonatare ajunge la oțel, acesta nu  va mai fie protejat și va începe inevitabil ruginirea lui, care atrage după sine o mărire de volum. Consecința directă va fi apariția fisurilor de-lungul armăturii. În general, acesta este primul semnal că procesul de carbonatare a ajuns la oțel. În vecinătatea fisurilor, acoperirea de beton se slăbește, ceea ce atrage după sine o conlucrare din ce în ce mai deficitară între beton și oțel, precum și accelerarea procesului de corodare și  exfoliere.

În etapa timpurie a proiectării structurilor de beton-armat acest proces nu era cunoscut în detaliu. Este interesant să urmărim în timp faptul că, normele de proiectare în ordine cronologică, prevăd acoperiri de beton din ce în ce mai mari pentru structuri identice de beton-armat. Acest lucru este consecința directă a experienței acumulate în timp, care demonstrează că, procesul de carbonatare a structurilor de beton-armat care se află pe uscat nu se poate elimina în totalitate, în cel mai bun caz, se poate limita. Pentru acest scop metodele cele mai simple și eficiente sunt : mărirea acoperirii de beton ( la structuri noi ) și protecția suprafețelor de beton ( la cele existente ) împotriva agenților bio-chimici agresivi din mediu."

Edited by ciprian.virjan, 13 January 2010 - 08:39.