Originea românilor - partea II - Page 106

#1891
Cyber-sapiens

Posted 20 December 2009 - 18:26

Senior Member

Grup: Senior Members
Posts: 5,912
Înscris: 04.10.2007

Cyber-sapiens, on 20th December 2009, 18:24, said:

Putem vorbi de modificarea unor termeni traco-getici in mod bulgar deoarece se pretau cel mai bine la acest fenomen.

Am fost o mixtura genetico-etno-lingvistica inca de la inceputuri si asa am ramas/am devenit si dupa perioada romana, apoi bulgara, ...

Astfel putem intelege ce s-a intamplat cu DACII cei "nebuni", care desi au fost aproape exterminati s-au regenerat si vor exista chiar dupa caderea I. Roman, acesti daci care s-au declarat prin comportarea lor belicoasa ca dusmani eterni ai I. Roman.

Astfel nu va trebui sa inventam nimic, avem doar episodul in care DACII liberi se vor intoarce acasa si vor adopta latina stricata a fratilor lor pt. a-i putea intelege.

zi - diena (lit.)

POL.
zi - dzien
zi - pora dzienna
zi - swiatlo dzienne
zi - w dzisiejszych czasach
zi - zycie
azi - dzisiaj

SARBA:
zi - dan
zi - zxivot
zi - zxivotni vek

RUS:
zi - den
zi - demz

SLOVACA:
zi - deň
zi - dátum
zi - deò
ziua-deo

PS: asta ne indica faptul ca termenul rom^nesc "ZI /ZIUA", este format prin suprapunerea /interferenta termenului traco-getic cu termenul latin, de aceea este foarte dificil sa spunem daca termenul rom^nesc provine din latina, din traco-geta, ori din amandoua. :confuzzled:

Forma sa oricum indica spre traco-geta.

Back to top

#1892
Iorest

Posted 20 December 2009 - 18:33

Junior Member

Grup: Members
Posts: 181
Înscris: 19.11.2009

Cyber-sapiens, permite-mi să te contrazic: caracterul latin al rugăciunii Tatăl Nostru nu poate fi pus la îndoială. Singurele elemente nelatine sunt următoarele:
- topica lui sfinţească-se, sub influenţă slavonă (a sfinţi a intrat din slavonă, întărind verbul care trebuie să fi existat de la subst. sânt<lat. sanctus);
- voia, din sl. volja, care a venit să-l înlocuiască pe vrere<lat. volere.
- greşeală/greşală, postverbal din a greşi<sl. grĕąiti; în perioada veche aveam cuvântul al cărui semantism se găseşte şi în versiunile clasice, datorie, provenit din subst. dator<lat. debitor;
- greşit, din a greşi; în perioada veche aveam cuvântul datornic ("şi ne iartă nouă datoriile noastre, precum şi noi iertăm datornicilor noştri"). Faptul că îl avem pe datornic cu sufix slav nu ne pune în dificultate, este o inovaţie recentă. În sec. al XVI-lea este atestat cuvântul detoriu cu această semnificaţie;
- ispită, provine din sl. ispytĭ, sau este postverbal de la a ispiti, tot slavon. În perioada veche era înlocuit uneori cu năpastă<sl. napasti. Nu s-a păstrat nici o urmă a latinescului temptatio (care ar fi trebuit să dea ceva de forma *tântaţă), dar acesta a fost conservat în vegliotă: tentatiaun; dispariţia lui temptatio poate fi explicată prin frecvenţa lui ispită;
- a izbăvi, din sl. izbaviti, circulă în paralel cu a mântui ("ci ne mântuieşte de cel rău"), care nu poate fi de origine maghiară.
- viclean, de origine maghiară, este o inovaţie recentă. Frecvenţa lui rău<lat. reus în acest context este net superioară.

Sintetizând, cuvintele de origine slavonă au înlocuit termenii de origine latină, de unde aspectul actual al rugăciunii. Primii noştri filologi au intuit acest lucru şi au folosit rugăciunea ca argument al latinităţii. Şi este justificat acest lucru, pentru că noi am cunoscut creştinismul în haină latină.

Back to top

#1893
ravinescu

Posted 20 December 2009 - 18:40

Member

Grup: Banned
Posts: 249
Înscris: 30.04.2009

zmedeu, on 20th December 2009, 09:37, said:

In versiunea lui Ravinescu rom^nii isi asuma in mod fals o identitate latinofona, caci conform lui, rom^nii au o identitate slava.

În versiunea mea românii au o identitate românofonă, adică o identitate distinctă de a dacilor, romanilor, slavilor şi a altor popoare care au stat pentru mai multă sau mai puţină vreme pe teritoriul dintre Dunăre, Nistru şi Tisa şi au contribuit la formarea poporului român. Este la fel ca în cazul unei persoane, ea nu are identitatea părinţilor săi, ci o identitate diferită de a lor. Evoluţia unei persoane are loc în alte condiţii istorice decît cea a genitorilor ei, deci este logic ca identitatea să fie uneori foarte diferită. Identitatea unei persoane adulte poate astfel să fie mai asemănătoare cu cea a colegilor de generaţie sau a persoanelor printre care trăieşte, decît cu cea a părinţilor. Un astfel de raţionament se poate extinde şi la situaţia popoarelor.

Am arătat că românii nu pot avea o identitate romană, pentru că există diferenţe enorme între civilizaţia romană şi cea română, singura apropiere fiind în opinia mea de ordin lingvistic. Nu am susţinut niciodată că românii ar avea o identitate slavă, pentru că iarăşi avem de-a face mai mult cu apropiere de ordin lingvistic. Eu nefiind familiarizat cu civilizaţiile slave nu pot spune cît de apropiaţi sînt românii de ele dacă este să fie analizate aspecte etnologice (de ex. folclorul şi tradiţiile). Pot doar să remarc existenţa unei sensibilităţi accentuate la români, cumva apropiată de "sufletul slav", aşa cum e descris în operele romancierilor ruşi din secolul 19. Despre civilizaţia dacilor se ştie prea puţin, deci nu se pot face comparaţii obiective între daci şi români ca să vedem în ce măsură identităţile celor două popoare sînt apropiate.

zmedeu, on 20th December 2009, 09:37, said:

RAvinescu este marcat profund de existenta in istoria rom^nilor, incepand cu perioad documentata, adica a sec. 14, a elementului slav/slavon la toate nivelele:toponomii, onomastica, religie, organizare statale, organizare sociala, limba (precum lexic) samd.Ravinescu este revoltat de marsavia Scolii Ardelene si de amestecul grosier al bisericii catolice prin lacheii sai greco-catolicii in mistificarea identitatii rom^nesti.

Nu sînt marcat profund, sînt doar uimit profund de faptul că slavii nu sînt recunoscuţi ca strămoşi ai românilor alături de daci şi romani, ţinînd cont de dovezile foarte clare ale legăturii îndelungate dintre români şi slavi, care de fapt atestă participarea importantă a slavilor la formarea poporului român, în special din punct de vedere genetic, populaţional. Fără aportul de populaţie slavă care a fost asimilată de-a lungul timpului, românii nu ar fi putut să acopere tot teritoriul unde se vorbeşte azi româna şi ar fi rămas probabil cantonaţi în Transilvania.

N-aş zice că sînt revoltat de manevrele Şcolii Ardelene, le consider normale pentru o formaţiune cu scopuri politico-religioase. Mai degrabă sînt mirat de faptul că se mai încearcă şi azi perpetuarea lor, adică se continuă cu mistificarea istoriei poporului român şi cu modificarea limbii în spirit latinizant. Şcoala Ardeleană a procedat machiavelic, conform principiului că "scopul scuză mijloacele". Din cauza asta reprezentanţii ei au minţit pe faţă şi au încercat să modifice limba, crezînd că pe baza noii limbi pot inventa un alt popor român, care să fie pe gustul lor, adică latin şi catolic. Erau nişte naivi care proiectau la scara unui întreg popor dorinţele şi interesele lor personale. Faptul că reprezentanţii şi adepţii Şcolii Ardelene s-au reinventat pe ei înşişi renunţînd la identitatea de români şi preluînd o identitate latinistă a fost posibil pentru că ei aveau o misiune de promovare a latinismului şi catolicismului, în sprijinul cărora erau capabili de multe sacrificii, inclusiv acela de a vorbi o limbă artificială şi grotescă, care nu mai semăna cu limba română evoluată în mod natural de-a lungul secolelor. Ei nu voiau un popor român, ci un popor latin renăscut, singurul care după socoteala lor putea solicita şi primi sprijin (inclusiv pe cale religioasă) de la romanicii vestici pentru a dobîndi un statut egal cu naţiunile recunoscute din Transilvania (unguri, saşi, secui).

zmedeu, on 20th December 2009, 09:37, said:

Ravinescu este un alt Napoleon Savescu, un alt tip de revoltat care vede in limba dacilor limba proto-latina. Din limba latina a dacilor s-ar dezvoltat latina romanilor. Iar aberatia o tine tot asa, adica langa.

Nu susţin faptul că dacii vorbeau o limbă protolatină, pentru că nu există elemente raţionale (nu fantezii şi presupuneri) cu ajutorul cărora să fie susţinută o astfel de teorie. Mai degrabă există elemente care susţin că limba dacă era înrudită cu limba slavă (protoslavă), dar nici această teorie nu poate fi susţinută în mod ştiinţific atîta timp cît nu sînt găsite texte scrise în limba dacă.

zmedeu, on 20th December 2009, 09:37, said:

Ravinescu il ia in brate pe Cihac sa demonstreze caracterul slav al limbii rom^ne.

Al. Cihac a încercat cu bună credinţă să scrie un dicţionar etimologic al limbii române alcătuit pe baze ştiinţifice, fără părtinire pentru o parte sau alta. Munca lui este remarcabilă pentru condiţiile de atunci şi ar trebui să fie un exemplu pentru lingviştii de azi, care trăiesc într-o stare de proiect perpetuu, fără să definitiveze lucrările moderne despre limba română la care se lucrează probabil de zeci de ani. Al. Cihac trebuie admirat şi pentru corectitudinea şi tăria lui de caracter, într-o epocă în care delirul latinist era la apogeu. Astfel de oameni de ştiinţă cu coloană vertebrală sînt mereu necesari pentru un popor, altfel ştiinţele precum lingvistica sau istoria ajung simple servitoare ale politicianismului de moment.

N-aş putea să susţin caracterul "slav" al limbii române, pentru că nu ştiu nici o limbă slavă cu care să fac comparaţii, ci ştiu doar una romanică (franceza) şi una germanică (engleza). Dar este evident pentru oricine că limba română are foarte multe cuvinte de origine slavă şi ele nu au fost introduse în mod artificial, aşa cum au fost introduse cuvintele de origine franceză în secolele 19 şi 20.

zmedeu, on 20th December 2009, 09:37, said:

El marseaza pe apartenenta rom^nilor la lumea slava si ortodoxa pentru a combate marsavia occidentalizarii rom^nilor prin latinism, prin reromanizare.

Eu "marşez" pe apartenenţa românilor la lumea raţională, nu la lumea exhibiţionistă, adică la lumea care atunci cînd afirmă ceva o face cu argumente, nu îşi modifică istoria şi limba pentru a se lăuda în mod nejustificat. Şi pe sentimentul de apartenenţă la zona europeană orientală, adică pe necesitatea ca românii să construiască un stat puternic şi o civilizaţie avansată în locul unde s-au născut, nu să emigreze masiv în alte state, pierzîndu-şi astfel identitatea de români. Pentru că ăsta e adevărul, românii se integrează rapid şi complet în statele unde au emigrat şi acesta nu este un avantaj pentru România, care îşi pierde populaţia, în timp ce alte ţări se umflă cu români emigraţi. Nu se poate consolida un stat şi nu se poate crea o economie solidă în condiţiile în care există o hemoragie importantă de populaţie. E ca şi cum ar crede cineva că un om se poate însănătoşi în situaţia în care pierde continuu o cantitate importantă de sînge.

Latinismul nu a produs occidentalizarea românilor, ci doar occidentalizarea limbii, mă mir că nu s-a înţeles asta pînă acum. Poporul este una şi limba este alta. Schimbarea limbii e relativ uşoară, schimbarea poporului, nu. Ce a reuşit Şcoala Ardeleană a fost doar vopsirea ciorii, nu transformarea ciorii în privighetoare. Asta o poate constata oricine, pentru că românii de azi nu sînt mai occidentali decît alte popoare vecine care nu au suferit nici un proces de latinizare/reromanizare.

Şcoala Ardeleană a lansat o strategie păguboasă, ineficientă şi mai presus de toate nocivă pentru poporul român. Acest popor şi-a pierdut fiinţa originară şi aleargă acum după una fantomatică. S-a ajuns ca românii să fie transformaţi la nivel cultural într-un popor de piţipoance şi cocalari, tot timpul cu ochii după ce este strălucitor şi la modă. Era nevoie în opinia Şcolii Ardelene ca româna să semene mai mult cu latina, o limbă cu strălucire antică. Nici o problemă, s-a făcut asta prin importarea de cuvinte latineşti, precum împiedicatul "sunt", scos din mormînt şi pus la loc de cinste în limba română pe post de moroi [zombie] lingvistic. A fost apoi nevoie ca româna să semene cu franceza, limba cea mai strălucitoare din secolul 19, pentru că nu-i aşa, trebuia adusă limba la cerinţele modei. Iarăşi nici o problemă, s-au importat cuvinte la grămadă, şi utile şi inutile.

Pînă la urmă însă Şcoala Ardeleană era o mişcare din secolele 18-19, deci i se poate cumva înţelege naivitatea şi lipsa de viziune pe termen lung. Însă aceste lucruri nu mai pot fi scuzate la cei din ziua de azi care continuă să susţină strategia Şcolii Ardelene, deşi s-a dovedit că este dezastruoasă pentru poporul român. De fapt strategia respectivă s-a întors împotriva celor care o susţin, ăsta e lucrul cel mai mai comic din toată povestea. S-a vrut impunerea unui criteriu etimologic de scriere a limbii române? Normal că s-a vrut asta de către latiniştii din secolul 19, dar s-a vrut şi de către urmaşii lor din secolul 20, cei cu modificarea ortografiei din 1993 ("sunt" şi Â). Dar nimeni nu şi-a închipuit că piţiponcismul Şcolii Ardelene şi al academicienilor din 1993 va fi dus pe culmi de glorie după anul 2000, cînd românii au început să scrie fără diacritice şi să folosească multe cuvinte englezeşti, scrise "etimologic", adică exact ca în engleză. Dintr-o dată limba română a încăput pe mîinile adevăraţilor cocalari şi piţipoance, aşa că aceştia puteau să se laude cu o limbă care nu numai că semăna mult cu latina (prin nefolosirea diacriticelor), dar semăna în acelaşi timp şi cu engleza, din care erau importate cu toptanul cuvinte, scrise ca în original. Iată că piţiponcismul vechi (latină + franceză) a fost depăşit de piţiponcismul modern (latină + engleză) pentru că în secolul 19 se scria totuşi cu diacritice, iar cuvintele franţuzeşti erau adaptate românei, în timp ce azi diacriticele nu se mai folosesc, iar englezismele sînt scrise ca în original. Mai mult decît atît, o parte din englezisme vin să înlocuiască cuvinte latineşti, marginalizîndu-le pe acestea, unele cu o vechime considerabilă în română, aşa cum aveau şi slavismele vînate de latinişti în secolul 19. A spus ceva Academia contra modului în care se scrie azi? Au protestat lingviştii pentru că lumea scrie incorect, fără diacritice şi cu cratime puse aiurea la articularea cuvintelor româneşti după modelul importurilor englezeşti? Au insistat profesorii de română să fie introdusă obligativitatea vînzării de tastaturi cu diacritice? Nici vorbă, probabil că piţiponcismul a ajuns şi pe gustul academicienilor, lingviştilor şi profesorilor...

Ce au reuşit deci pe termen lung adepţii Şcolii Ardelene şi continuatorii lor din 1993? Au reuşit să rupă legătura dintre popor şi limba lui naturală, rezultînd o populaţie căreia puţin îi pasă de limba proprie, pentru că nu o mai recunoaşte, după cîte operaţii estetice i s-au făcut în ultimii 200 de ani. Populaţie care crede că limba se poate schimba după cum e moda internaţională, totul e să fie strălucitoare. Şi ce au mai reuşit adepţii Şcolii Ardelene mai vechi sau mai noi? Păi au reuşit să echilibreze balanţa demografică a statelor romanice vestice prin emigrarea masivă a românilor acolo, că doar li se spune de 200 de ani încoace românilor că fraţii lor adevăraţi sînt în vest şi nu are rost să stea exilaţi pe o insulă înconjurată de slavii cu care nu au legături de rudenie... Şcoala Ardeleană ar fi trebuit mai degrabă să se numească Şcoala Balcanică, pentru că era adepta şmecheriei balcanice, nu a raţiunii occidentale. Ce om raţional şi-ar fi închipuit că promovarea/întărirea unei singure rădăcini şi ascunderea/slăbirea celorlalte rădăcini ar fi un lucru bun pentru poporul român? Ce om cu o cît de mică judecată nu şi-ar fi dat seama că promovarea rădăcinii romanice este cea mai proastă alegere posibilă, pentru că din punct de vedere etnic şi geografic ea este cea mai slabă, romanii fiind veniţi de departe, fiind plecaţi repede şi avînd o contribuţie genetică minoră, coloniştii nefiind italici în marea lor majoritate?

Şcoala Piţiponcistă a pus accentul pe formă şi nu pe fond, pe strălucire şi nu pe uşurinţa de folosire a limbii. La fel cum Academia Piţiponcistă a decis un secol mai tîrziu, în 1993, că nu e bună o limbă logică (1 sunet = 1 literă), e neapărată nevoie de o limbă ilogică (1 sunet = 2 litere), nu e bun un cuvînt românesc evoluat după legile limbii ("sînt"), trebuie neapărat băgat în limbă un cuvînt străin ("sunt") care nu a evoluat odată cu limba română, încetinind astfel vorbirea. Exhibiţionismul piţiponcistic a străbătut secolele, pentru că scopul Şcolii Ardelene era vopsirea românilor în latini, chestie simplă, mult mai simplă decît a-i convinge pe români că pot să-i depăşească pe romani dacă sînt serioşi, creativi şi muncitori. Adepţii Şcolii Ardelene erau cu capul în norii Romei, fără să-şi dea seama că dacă ar fi luptat pentru transformarea românilor într-un popor serios şi muncitor, cum erau chiar nemţii transilvăneni, aflaţi pe pămînt sub ochii lor, erau mult mai cîştigaţi pe termen lung. N-am fi avut azi limba atît de plină de cuvinte romanice, dar în mod sigur poporul şi ţara ar fi dus-o mai bine. În mintea adepţilor Şcolii Ardelene din 1993 respectul internaţional se dobîndeşte în funcţie de cît de apropiată este o limbă de latină. Lipsă de viziune şi piţiponcism dus la extrem... Strategia Şcolii Ardelene bazată pe exhibiţionism promova occidentalismul doar în aparenţă, de fapt ea promova lăudăroşenia, care este orientală, nu occidentală. De fapt nici orientală nu mai putem spune azi că este, pentru că orientalii asiatici tac şi fac, nu se laudă. Lăudăroşenia este azi doar balcanică, deci Şcoala Ardeleană şi urmaşii ei moderni nu i-a făcut pe români să fie occidentali, ci le-a stimulat pornirile balcanice, afundîndu-i în balcanism. Balcanizarea ardelenilor a început sub imboldul Şcolii Ardelene.

Este la mintea cocoşului să se promoveze toate cele trei rădăcini importante ale poporului român (dacă, romană, slavă), dacă se doreşte ca poporul să rămînă la locul lui, nu să-şi ia tălpăşiţa în occidentul romanic sau germanic pentru a-şi pierde identitatea acolo deoarece are impresia că locul lui este în Occident, alături de "fraţii" de romanitate şi occidentalitate. Propaganda este periculoasă pentru toată lumea şi se poate întoarce împotriva celui care o propovăduieşte. Propaganda latino-occidentală nu a făcut ca românii să se apuce să-şi construiască o ţară care să rivalizeze cu cele occidentale, ci a făcut ca românii să îşi dorească să se stabilească în ţările occidentale. Pînă la urmă este normal, pentru că propaganda înseamnă stimularea visării că se poate obţine ceva foarte uşor, nu conştientizarea efortului de a construi ceva prin efortul propriu. Însă pînă la urmă istoria ultimilor zeci de ani a dovedit că nu e nevoie de plecarea în Occident pentru a construi ţări cu economii puternice, dovadă fiind ţările asiatice, care sînt orientale şi nelatine pînă în măduva oaselor şi alfabetelor, dar asta nu le-a împiedicat să aibă cea mai accelerată dezvoltare din istoria omenirii. Ce ar trebui acum să facă românii? Să schimbe propaganda occidentală pe propaganda orientală, pentru că Orientul s-a dovedit în ultima vreme mai eficient decît Occidentul? Evident că nu, ar trebui să renunţe în a mai crede în propagandă, fie ea de ordin istoric, lingvistic, politic, etc. şi să înveţe să gîndească ce este mai bine pentru ei dintr-un punct de vedere strict raţional şi practic. Dacă bineînţeles se mai doreşte păstrarea unei ţări şi a unui popor cu o identitate distinctă...

P.S.

Am participat la discuţii şi pe un forum de limbă engleză, unde mi-am expus opiniile despre formarea poporului şi a limbii române, pentru a contracara opiniile unor propagandişti spălaţi la creier, care vor să-i facă pe străini să creadă minciunile care le-au fost inoculate lor.

http://www.antimoon....5766.htm#215766

Back to top

#1894
zmedeu

Posted 20 December 2009 - 18:42

Active Member

Grup: Members
Posts: 1,538
Înscris: 09.08.2009

alalaltu, on 20th December 2009, 18:00, said:

Iadul, cum il stim noi e de fapt o inventie crestina.

n-are cum sa fie o inventie crestina.
Dualismul Bine-Rau nu apartine crestinismului. In Vechiul Testament, de exemplu Povestea lui Iov, Satana si Yahve (dzeul evreu) apar la rang egal, ca doi zei reprezentand Raul (Satana) si Binele (Yahve).

In crestinism Satana dispare. Hristos introduce iubirea ca mijloc de a combata slabiciunile umane. Cea mai buna parabola este cea a femeii judecate pentru adulter. Evreii vechi (adica fariseii si saducheii) propun ca femeia sa fie omorata cu pietre in piata publica. Hristos insa pune la indoiala calitatea de judecator a unor oameni plini de pacate si ii indeamna sa priveasca spre inlauntrul lor inainte de a o condamna pe femeie (ceva de genul asta).

Ideea este ca Hristos inlocuieste razbunarea, ura etc cu dragostea. Asta inseamna crestinism.

Iar voi astia aici, continuatisti daco-romani sau dacomani pur sange dovediti ca habar nu aveti ce inseamna a fi crestin, cu toate astea va proclamati crestini-ortodocsi si rom^ni urmasi ai daco-romanilor dovedind ca nu stiti de transformarile crestinismului, de existenta bogomilismului, cel care introducea in crestinism opozitia Bine - Rau, adica Raiul - Iadul.

Iar bogomilismul fusese specific in perioada 1100-1400 Bosniei. Si va mirati ca pe bisericile voastre ortodoxe gasiti iadul si scara spre rai pictate peste tot. hahahahaha... :ciocan:

Edited by zmedeu, 20 December 2009 - 18:46.

Back to top

#1895
Cyber-sapiens

Posted 20 December 2009 - 18:48

Senior Member

Grup: Senior Members
Posts: 5,912
Înscris: 04.10.2007

Iorest, on 20th December 2009, 19:33, said:

Cyber-sapiens, permite-mi să te contrazic: caracterul latin al rugăciunii Tatăl Nostru nu poate fi pus la îndoială. Singurele elemente nelatine sunt următoarele:
- topica lui sfinţească-se, sub influenţă slavonă (a sfinţi a intrat din slavonă, întărind verbul care trebuie să fi existat de la subst. sânt<lat. sanctus);
- voia, din sl. volja, care a venit să-l înlocuiască pe vrere<lat. volere.
- greşeală/greşală, postverbal din a greşi<sl. grĕąiti; în perioada veche aveam cuvântul al cărui semantism se găseşte şi în versiunile clasice, datorie, provenit din subst. dator<lat. debitor;
- greşit, din a greşi; în perioada veche aveam cuvântul datornic ("şi ne iartă nouă datoriile noastre, precum şi noi iertăm datornicilor noştri"). Faptul că îl avem pe datornic cu sufix slav nu ne pune în dificultate, este o inovaţie recentă. În sec. al XVI-lea este atestat cuvântul detoriu cu această semnificaţie;
- ispită, provine din sl. ispytĭ, sau este postverbal de la a ispiti, tot slavon. În perioada veche era înlocuit uneori cu năpastă<sl. napasti. Nu s-a păstrat nici o urmă a latinescului temptatio (care ar fi trebuit să dea ceva de forma *tântaţă), dar acesta a fost conservat în vegliotă: tentatiaun; dispariţia lui temptatio poate fi explicată prin frecvenţa lui ispită;
- a izbăvi, din sl. izbaviti, circulă în paralel cu a mântui ("ci ne mântuieşte de cel rău"), care nu poate fi de origine maghiară.
- viclean, de origine maghiară, este o inovaţie recentă. Frecvenţa lui rău<lat. reus în acest context este net superioară.

Sintetizând, cuvintele de origine slavonă au înlocuit termenii de origine latină, de unde aspectul actual al rugăciunii. Primii noştri filologi au intuit acest lucru şi au folosit rugăciunea ca argument al latinităţii. Şi este justificat acest lucru, pentru că noi am cunoscut creştinismul în haină latină.

Nu contest caracterul latin ...

Contest anumiti termeni cu etimologie latina ori slava, pe care ii vad in felul in care am explicat, interferenta, suprapunere, influenta, inovatii danubiene bulgaro-rom^nesti, retus bulgar al termenilor de origine traco-getica, ...

Pana una alta nu se poate dovedi originea traco-getica macar a unui singur cuvant, dar indirect putem gasi foarte multi termeni ...

ROM^NA este o limba metisa mai ales pe plan lexical, ingloband aspecte romanice+traco-getice+bulgare/ slavone.

Back to top

#1896
alalaltu

Posted 20 December 2009 - 18:56

Guru Member

Grup: Senior Members
Posts: 12,837
Înscris: 30.10.2006

Eu am sustinut doar ca in religiile pagane europene iadul in forma actuala nu a existat.

Back to top

#1897
lupu2

Posted 20 December 2009 - 18:56

Senior Member

Grup: Senior Members
Posts: 7,908
Înscris: 01.11.2007

alalaltu, on 20th December 2009, 18:00, said:

Nimic deosebit. Aceasta perceptie o ai la celti, la germanici, probabil si la altii. Iadul, cum il stim noi e de fapt o inventie crestina. Si inainte exista un fel de "underworld", insa nu era legat de pacatele tale personale.

M-ai inteles gresit. Eu am spus ca in traditia populara lumea e prezentata un pic altfel decat in traditia crestina. Desigur ca toate popoarele din Europa cel putin, aveau aceasta conceptie, dar particularitatile de la noi o fac originala, caci nu gasim nici la slavi, nici la greci, nici la germani sau celti asa ceva, de aceea sunt cel mai probabil niste traditii dacice. Iar cealalta lume nu e in nici un caz "underworld" la noi, e doar "other world", sau chiar una cereasca, asemanatoare oricum cumva raiului din crestinism.

Back to top

#1898
Iorest

Posted 20 December 2009 - 19:02

Junior Member

Grup: Members
Posts: 181
Înscris: 19.11.2009

Cyber-sapiens, on 20th December 2009, 19:48, said:

Nu contest caracterul latin ...

Contest anumiti termeni cu etimologie latina ori slava, pe care ii vad in felul in care am explicat, interferenta, suprapunere, influenta, inovatii danubiene bulgaro-rom^nesti, retus bulgar al termenilor de origine traco-getica, ...

Pana una alta nu se poate dovedi originea traco-getica macar a unui singur cuvant, dar indirect putem gasi foarte multi termeni ...

ROM^NA este o limba metisa mai ales pe plan lexical, ingloband aspecte romanice+traco-getice+bulgare/ slavone.

Da, dar nici cuvintele scrise cu bold nu au origine incertă (ex. tată, din latinescul pop. tata, cf. vegliotul tuota).
Iar zi are un istoric cât se poate de sigur: latinescul dies, fiind accentuat pe i, a pierdut finala. Consoana d, urmată de vocală palatală (e sau i) devine dz. În limba veche se pronunţa dzi, care se mai întâlneşte azi în unele zone conservatoare (ex. unele zone din Basarabia). Este drept că nu puţine sunt cazurile în care un cuvânt slav a influenţat aspectul fonetic al unui termen de origine latină, dar în acest caz e limpede.

Back to top

#1899
alalaltu

Posted 20 December 2009 - 19:11

Guru Member

Grup: Senior Members
Posts: 12,837
Înscris: 30.10.2006

lupu2, on 20th December 2009, 19:56, said:

Desigur ca toate popoarele din Europa cel putin, aveau aceasta conceptie, dar particularitatile de la noi o fac originala, caci nu gasim nici la slavi, nici la greci, nici la germani sau celti asa ceva, de aceea sunt cel mai probabil niste traditii dacice.

OK, care-i diferenta? Raiul ti-l promite orice religie (ceva trebuie sa-ti promita). Insa iadul e o inventie crestina, poate iudaica. Nu exista in religiile europene.

Back to top

#1900
lupu2

Posted 20 December 2009 - 19:15

Senior Member

Grup: Senior Members
Posts: 7,908
Înscris: 01.11.2007

alalaltu, on 20th December 2009, 18:56, said:

Eu am sustinut doar ca in religiile pagane europene iadul in forma actuala nu a existat.

Chiar daca nu in exact in forma actuala, ceva destul de asemanator iadului exista, precum la greci -"tartarus/hades", la romani care s-au inspirat de la greci destul de mult, la celti si la slavi, si in afara Europei la sumerieni si egipteni, evrei, indieni, africani, azteci etc. De aia am spus ca acea conceptie populara de la noi, ce apare si in acele "cantece de inmormantare", este cel mai probabil de origine dacica precrestina, si prezinta existenta a doar doua lumi, lumea asta si lumea cealalta (care nu este o lume subpamanteana precum cele ale celor de mai sus), lume ce seamana destul de mult cu raiul din perceptia crestina, asemanandu-se foarte mult cu putinul pe care il stim despre religia geto-dacilor si cultul lui Zalmoxe.

Back to top

#1901
gabicen

Posted 20 December 2009 - 19:16

Senior Member

Grup: Senior Members
Posts: 8,866
Înscris: 27.06.2006

Courage, on 30th September 2009, 12:43, said:

Topicul initial are peste 32 000 de posturi.
Va rog sa continuati aici.

Nu am timp sa citesc toate posturile dar te intreb: de ce limitezi originea si istoria romanilor in perioada 500-1200?

Te intreb:

1) Care crezi tu ca este originea poporului roman?
2) Cum s-a format el si pe ce meleaguri?
3) Esti de acord cu proclamatia consililui secuiesc: http://www.realitate...mie_692501.html

Astept raspuns punctual la cele 3 intrebari...

Back to top

#1902
lupu2

Posted 20 December 2009 - 19:17

Senior Member

Grup: Senior Members
Posts: 7,908
Înscris: 01.11.2007

alalaltu, on 20th December 2009, 19:11, said:

OK, care-i diferenta? Raiul ti-l promite orice religie (ceva trebuie sa-ti promita). Insa iadul e o inventie crestina, poate iudaica. Nu exista in religiile europene.

http://en.wikipedia.org/wiki/Hell

"European

The hells of Europe include Breton Mythology's “Anaon”, Celtic Mythology's “Uffern”, Slavic mythology's "Peklo", the hell of Lapps Mythology and Ugarian Mythology's “Manala” that leads to annihilation. The hells in the Middle East include Sumerian Mythology's “Aralu”; the hells of Canaanite Mythology, Hittite Mythology and Mithraism; the weighing of the heart in Egyptian Mythology can lead to annihilation. The hells of Asia include Bagobo Mythology's “Gimokodan” and Ancient Indian Mythology's “Kalichi". African hells include Haida Mythology's “Hetgwauge” and the hell of Swahili Mythology. The hells of the Americas include Aztec Mythology's “Mictlan”, Inuit mythology's “Adlivun” and Yanomamo Mythology's “Shobari Waka”. The Oceanic hells include Samoan Mythology's “O le nu'u-o-nonoa” and the hells of Bangka Mythology and Caroline Islands Mythology."

Back to top

#1903
Cyber-sapiens

Posted 20 December 2009 - 19:18

Senior Member

Grup: Senior Members
Posts: 5,912
Înscris: 04.10.2007

Iorest, on 20th December 2009, 20:02, said:

Da, dar nici cuvintele scrise cu bold nu au origine incertă (ex. tată, din latinescul pop. tata, cf. vegliotul tuota).
Iar zi are un istoric cât se poate de sigur: latinescul dies, fiind accentuat pe i, a pierdut finala. Consoana d, urmată de vocală palatală (e sau i) devine dz. În limba veche se pronunţa dzi, care se mai întâlneşte azi în unele zone conservatoare (ex. unele zone din Basarabia). Este drept că nu puţine sunt cazurile în care un cuvânt slav a influenţat aspectul fonetic al unui termen de origine latină, dar în acest caz e limpede.

lui "TATA" ii este fortata etimologia, iar "tuota" suna diferit oricum si pare singular, in schimb avem ATA din zona irano-altaica.

O fi existand o etimologie latina pt. "ZIUA", daca nu cumva este fortata la fel de SIGUR !, fie este suprapus / interferat cu traco-getul "ZÎUĂ - ZÎ.

NU imi pare limpede deloc, de aceea exista atatea dubii.

Explica-mi cum pornind de la verbul latin "FIAT /fui" s-a ajuns la formele rom^nesti: Si (Maramures), Hi (Transilvania), Tşji (Banat ?), Fi (in sud).

Ori explica-mi cum pornind de la EST /ESSE, am ajuns la IESTE (in slv. -iesti). ?

Back to top

#1904
gabicen

Posted 20 December 2009 - 19:20

Senior Member

Grup: Senior Members
Posts: 8,866
Înscris: 27.06.2006

Courage, on 30th September 2009, 12:43, said:

Topicul initial are peste 32 000 de posturi.
Va rog sa continuati aici.

Nu am timp sa citesc toate posturile dar te intreb: de ce limitezi originea si istoria romanilor in perioada 500-1200?

Te intreb:

1) Care crezi tu ca este originea poporului roman?
2) Cum s-a format el si pe ce meleaguri?
3) Esti de acord cu proclamatia consililui secuiesc: http://www.realitate...mie_692501.html

Astept raspuns punctual la cele 3 intrebari...

Back to top