Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Vand Proiect AI cu ChatGPT 4(Gene...

E-Mail in serie prin Excel si Out...

Modul alimentare rulou/jaluzea ex...

Recuperare fișiere dupa form...
 Aplicatii stress test RAM

Asigurare auto hibrid

Asus B550M - PC-ul nu porneste di...

Tzanca Uraganu - Inconjurat de Fe...
 explicatie montaj breadboard

3 Doors Down - Kryptonite

Semnalizati cand virati pe un dru...

Succesiune - mostenire apartament...
 Donez Siofor de 1000mg ( diabet t...

Izolatie intre parter si etaj

Hranirea pasarilor din orase -pro...

[unde] goarna tramvai
 

Cresterea caprelor

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
7433 replies to this topic

#6985
jenidinica

jenidinica

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 141
  • Înscris: 11.03.2011

 daniel_polojan, on 18 decembrie 2014 - 17:05, said:

Buna seara, am o problema cu o capra la prima gestatie in ultima luna, e murdara la coada dar nu imi pot da seama ce culoare e secretia, precizez ca mama ei a avut ceva similar dar o secretie mult mai abundenta si la fatare a avut retentie placentara(de fatat a fatat normal), ma intreb daca se poate trata fara a risca sa avorteze.
Poate dacă atingeţi cu degetele codiţa unde este murdară, vă veţi da seama dacă secreţia este colorată sau incoloră. Se poate să fie dopul gelatinos, aşa că tot ce este posibil să aveţi iezişori peste câteva zile, sau mau mult.

#6986
daniel_polojan

daniel_polojan

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 11
  • Înscris: 13.12.2014

 jenidinica, on 19 decembrie 2014 - 08:35, said:

Poate dacă atingeţi cu degetele codiţa unde este murdară, vă veţi da seama dacă secreţia este colorată sau incoloră. Se poate să fie dopul gelatinos, aşa că tot ce este posibil să aveţi iezişori peste câteva zile, sau mau mult.
parul este uscat si nu imi pot da seama

#6987
Constantin_L

Constantin_L

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 19
  • Înscris: 14.01.2014
Salutări ! Cine mă poate ajuta cu puţină legislaţie privind păşunarea caprelor în pădure?,şi aici nu mă refer la izlaz sau poieniţe,ci la zone cu vegetaţie,arbuşti,copaci etc. cum sunt majoritatea zonelor de deal,ştiut fiind faptul că,căpriţele noastre nu sunt prea bine văzute în astfel de zone pentru că "se agaţă" de scoarţa arbuştilor tineri,mai ales primăvara devreme.Îi rog pe cei cunoscători să-şi exprime părerea dacă au informaţii în acest sens!Vă mulţumesc!

#6988
ClaraMariana

ClaraMariana

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 280
  • Înscris: 27.05.2010

 Constantin_L, on 21 decembrie 2014 - 13:57, said:

Salutări ! Cine mă poate ajuta cu puţină legislaţie privind păşunarea caprelor în pădure?,şi aici nu mă refer la izlaz sau poieniţe,ci la zone cu vegetaţie,arbuşti,copaci etc. cum sunt majoritatea zonelor de deal,ştiut fiind faptul că,căpriţele noastre nu sunt prea bine văzute în astfel de zone pentru că "se agaţă" de scoarţa arbuştilor tineri,mai ales primăvara devreme.Îi rog pe cei cunoscători să-şi exprime părerea dacă au informaţii în acest sens!Vă mulţumesc!
  

Nu este voie sa pasunezi in padure oile si caprele.....te poti alege cu dosar penal pt distrugere. Daca este necesar sa tranzitezi padurea pt a ajunge la poienile unde poti pasuna ,atunci va trebui sa depuneti cerere la ocolul silvic din zona.

 anghelmarinel, on 15 decembrie 2014 - 09:48, said:

buna ziua am si eu cateva caprite 50% carpatina saanen, un din ele acum doua saptamani am observat ca schiopata de picioru din spate , am crezut ca sa-u batut . ia trecut picioru , vineri dimineata am gasito bonlava . erea an piceoare dar teapana .gura anclestata .umflata an burta se auzea un zgomot pe gat . am chemat vetu ia facut antibiotic dar nimic iam dat rumegan nimic iam facut vitamine nimic .a venit vetu a doua zi ia facut injectii de rumegat nimic,bea cate putina apa. duminica a cazut tot teapana cu capu spre spate teapan .iam dus capul la vet  astept raspuns .dac a patit careva asea ceva spunetim si mie ce boala este . va mutumesc

Se intepase in vreo sarma ruginita ...ceva ruginit? Ati vaccinat-o de tetanos? Nu sunt dr. de specialitate ,dar incerc sa invat cat mai mult despre bolile capritelor si incontinuu ma documentez. Am intalnit asemenea cazuri ca cel descris de dvs la capritele bolnave de  tetanos.Specific acestei boli este intepenirea gatului spre spate.Intotdeauna nu evitati vaccinarile. Mai bine preveniti decat sa tratati.

 onitaolguta, on 12 decembrie 2014 - 20:22, said:

multumesc frumos Posted Image le -as da si mai mult dar imi e teama ca e primul an si am mari emotii pt perioada fatarilor ...

mai am o intrebare ...cand incepe ugerul iedutelor gestante sa creasca? ieduta mea ar trebuii sa aiba cam 7 saptamani dar nu are uger deloc ...multumesc si doamne ajuta!

Dupa implinirea a trei luni de gestatie incepe sa se formeze ca un merisor .

#6989
Badea-Gheo

Badea-Gheo

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 197
  • Înscris: 13.07.2014
Cat la suta din greutatea unei capre in viu este in carcasa? Sper ca m-am facut inteles...o seara buna!

#6990
ClaraMariana

ClaraMariana

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 280
  • Înscris: 27.05.2010

 Badea-Gheo, on 22 decembrie 2014 - 21:45, said:

Cat la suta din greutatea unei capre in viu este in carcasa? Sper ca m-am facut inteles...o seara buna!


Nu cunosc datele precise....ca la carte dar cred ca 75%- 70%

#6991
Badea-Gheo

Badea-Gheo

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 197
  • Înscris: 13.07.2014
Ar fi perfect...multumesc mult.

#6992
shaolyn

shaolyn

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 83
  • Înscris: 21.09.2014
depinde de capra. procentele sunt intre 35 si 52% .media este undeva 43-45%. asta la carcasa fara cap, piele si organe pt animal adult. la tineret e mai mult.
http://www.sheepandg...evaluation.html
http://sheepgoatmark...percentages.php

#6993
Badea-Gheo

Badea-Gheo

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 197
  • Înscris: 13.07.2014
Si astfel planul meu s-a dus..

Multumesc!

#6994
hunor66

hunor66

    Guru Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 15,413
  • Înscris: 23.11.2006
Rumegatoarele au in general randamente de pana la 50% (aprox.). Pasarea si porcul au randamente mai mari.

#6995
13rbk

13rbk

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 161
  • Înscris: 12.04.2012
Fratilor ,dupa 25 de ani am asistat din nou la o revolutie , revolutia caprelor subjugate ! Am fost martor la indepartarea de la putere a celei mai violente capre din mica mea turma si ce este mai interesant ,a fost invinsa de catre cea mai batuta.Au facut o alianta ,mama,fiica, nepoata si au terorizat-o pe cea rea pana a cedat. Interesant este ca nu au folosit violenta ci au adoptat o atitudine specific tapului ,adica o urmareau si o adulmecau ca si tapul pana cand cea batuta timp de trei ani mananca langa cea mai batausa ,care la randul ei se mai si fereste .Filmul este mai lung si greu de descris ,dar ca si strategie ,a functinat inpecabil .Va scriu aceste randuri ,fiindca am fost foarte  impresionat de actiunea in grup a unor animale ,care sunt desconsiderate chiar de catre persoane cu cunostiinte largi in domeniu.

#6996
Badea-Gheo

Badea-Gheo

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 197
  • Înscris: 13.07.2014
Si la mine s-a intamplat la fel. Capra care anul trecut "manca bataie pe paine", anul asta e sefa.

 horia66, on 23 decembrie 2014 - 13:10, said:

Rumegatoarele au in general randamente de pana la 50% (aprox.). Pasarea si porcul au randamente mai mari.

Multumesc de raspuns!

Sarbatori fericite tuturor!

#6997
cris1981

cris1981

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 499
  • Înscris: 22.10.2011
Referitor la ierarhie , numarul 1 la mine a ajuns numarul 3 , din 3 .... in primavara le manca in dinti si la propriu si la figurat .
Intre timp am ajuns sa-i plang de mila ..... si atata de blanda a devenit de nu o mai recunosc , asta credeam ca o voi imblanzi numai cu "arcanul " .
M-a fugarit toamna trecuta vreo 5 km si am si pierdut-o vreo 5 zile .... recunosc ca sunt niste animale care iti dau multe de gandit , dar inteligente sunt foc , de asta sunt sigur , au ajuns sa-mi cunoasca pana si starea de spirit , acest lucru numai la cal  si caine l-am observat ....la ai mei Posted Image .
Sarbatori fericite si liniste sufleteasca sa avem !

#6998
ClaraMariana

ClaraMariana

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 280
  • Înscris: 27.05.2010
Sarbatori fericite tuturor!
Craciun fericit!

#6999
13rbk

13rbk

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 161
  • Înscris: 12.04.2012
Sarbatori fericite tuturor !

#7000
ClaraMariana

ClaraMariana

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 280
  • Înscris: 27.05.2010
De ce slăbesc caprele
Pe toată perioada campaniei de montă şi ulterior acesteia, condiţia corporală a caprelor are un efect major asupra activităţii de reproducţie şi a evoluţiei gestaţiei.
Caprele slabe intră mai greu în călduri, frecvent rămân infecunde sau avortează.
Reducerea masei corporale, fără a observa semne de îmbolnăviri, poate fi determinată de o hrănire deficitară.
Nutriţioniştii împart cazurile cronice de slăbire în două categorii: neasigurarea unei cantităţi adecvate de hrană sau nutrienţi şi imposibilitatea animalelor de a consuma hrana disponibilă.

Raţia furajeră
Indiferent de sistemul de creştere, neasigurarea cantităţii zilnice de furaj (raţiei) se poate datora unor cauze diverse ca: subdimensionarea frontului de furajare şi de adăpare, stoc de furaje limitat, condiţii atmosferice vitrege etc.
De asemenea, o varietate de furaje pot fi consumate în cantităţi limitate datorită lipsei abilităţii animalului de a le obţine.
Cu privire la deficienţele de nutriţie, nivelul inadecvat de energie sau proteină este cel mai adesea implicat în slăbirea animalelor.
Analiza furajelor poate fi necesară pentru a stabili conţinutul proteic şi energetic pentru raţiile utilizate în condiţiile în care soiurile de plante sau grăunţe noi cultivate pot avea o compoziţie chimică diferită de cea a soiurilor utilizate anterior.
Deficienţa în cobalt poate fi o cauză specifică de slăbire la capre fără a localiza semne ale unei boli.
Caprele care consumă masă verde sau fibroase provenite dintr-o regiune în care solul este deficitar în Co vor avea apetit scăzut, păr aspru, devin anemice şi vor slăbi progresiv putând să moară după câteva luni.
La păşune manifestarea carenţei în Co trebuie să fie diferenţiată de paraziţii gastrointestinali care produc aceleaşi semne clinice. Diagnosticul poate fi stabilit ca răspuns la administrarea parenterală (injectabil) a vitaminei B12 sau oral, a unui compus ce conţine cobalt.
Apetitul revine la câteva zile după tratament.
Deficienţa în cupru are ca efect scăderea sporului în greutate la tineret. Semnele clinice sunt diverse şi se manifestă prin: anemie, defecte de pigmentare ale învelişului pilos, conjunctivite, diaree, necoordonarea mişcărilor la iezii noi născuţi şi ataxie la tineret.
În situaţia în care calitatea furajelor este extrem de scăzută (primăvara) se poate manifesta hipovitaminoza A prin slăbire în timp.
Alte semne ale acestei afecţiuni sunt: scăderea activităţii vizuale sau orbire, afecţiuni ale corneei, lăcrimare şi manifestări nervoase dintre care pot fi amintite convulsiile.
Imposibilitatea caprelor de a consuma furajul distribuit se poate datora unor probleme legate de: comportament, integritatea cavităţii bucale, orientare şi locomoţie.
Manifestări comportamentale
Chiar în situaţia în care frontul de furajare este asigurat caprele care nu se integrează în ierarhia socială a turmei pot fi ţinute departe de hrană de către caprele dominante.
Acest lucru poate fi pus în evidenţă prin observaţii asupra comportamentului animalelor în timpul hrănirii. Relotizarea caprelor sau hrănirea individuală poate rezolva această problemă.
În timpul sezonului de montă ţapii slăbesc adesea datorită timpului redus alocat pentru a consuma furaj, ei petrecând o perioadă mare de timp în căutarea caprelor în călduri.
În acest caz este necesar ca la începerea sezonului de montă masculii să fie sănătoşi şi în stare bună de întreţinere pentru că slăbirea e inevitabilă în timpul efectuării montelor.
Dacă sunt disponibili mai mulţi ţapi, este bine ca aceştia să fie împărţiţi în două grupuri: o grupă, care montează în turmă 3-7 zile şi o grupă în refacere, ce cuprinde masculi întreţinuţi în boxe individuale hrăniţi stimulativ cu masă verde, fân şi concentrate la discreţie.
Integritatea cavităţii bucale
Caprele a căror mandibulă este mai scurtă sau mai lungă decât maxilarul pot să aibă probleme în prehensiunea şi masticarea eficientă a furajelor.
Uzura excesivă sau pierderea dinţilor are o frecvenţă redusă la capre datorită abilităţii de a alege părţi ale plantelor care se află la distanţă mai mare faţă de sol şi a căror digestibilitate este mai ridicată (frunze, flori muguri).
Ca urmare încărcătura de praf sau nisip este mai mică şi dinţii nu se vor uza repede. Caprele nu consumă scoarţa copacilor decât în situaţiile în care sunt private de hrană.
Uzura dinţilor poate fi avansată în cazul în care prin dieta zilnică nu se asigură calciul la nivel de necesar sau dacă raportul Ca/P este inadecvat. Când suprafaţa de tăiere şi de masticaţie a dinţilor este deformată excesiv ingesta şi digestia furajelor sunt mai reduse.
Afecţiunile peridontale pot constitui cauze secundare ale pierderii dinţilor.
Furajele aspre sau spinii unor plante pot pătrunde între gingie şi dinţi provocând infecţii urmate de căderea dinţilor afectaţi. Pierderea incisivilor sau a molarilor se mai poate datora mestecării unor obiecte dure, lovituri, etc.
Căderea naturală a dinţilor, în special a incisivilor, se produce cu timpul la caprele bătrâne.
Pierderea capacităţii de orientare
Animalele care orbesc spontan, din diverse cauze, pot consuma cantităţi mici de furaj dacă ţarcul unde sunt întreţinute rămâne neschimbat. În spaţii largi, însă, caprelor le lipsesc semnele după care se ghidează pentru a ajunge la sursa de hrană şi slăbirea este mai pronunţată.
În alte cazuri, ochii pot fi acoperiţi de părul crescut excesiv motiv pentru care consumul de hrană este ineficient din cauza vederii parţiale. De multe ori pe fondul slăbit al organismului apar diverse boli care duc la decesul animalului.
Orbirea caprelor poate fi determinată şi de hipovitaminoza A, răniri ale corneei, (urmate de cheratoconjunctivită) şi ca urmare a evoluţiei poliencefalomalaciei.
Cauze mecanice cele mai frecvente ale pierderii vederii sunt: înţeparea la păşune cu spini, ramuri sau garduri de sârmă, lupta între animale, loviri cauzate de om etc.
Probleme de locomoţie
Şchiopăturile, din diverse motive, produc suficientă durere pentru a ţine caprele departe de hrănitori. Ele vor sta mai mult culcate şi vor consuma puţină hrană sau deloc ceea ce duce inevitabil la slăbire.
Şchiopăturile pot fi provocate de necroza copitei (necrobaciloză), opăriri, arsuri sau abcese. Poliartrita bacteriană cronică poate afecta iezii foarte tineri prin infecţia restului de cordon ombilical care nu a fost dezinfectat după fătare.
Mycoplasmoza sp. şi virusul artritei encefalice caprine (CAE) pot provoca, de asemenea, artrite la capre urmate de şchiopături.
Cauzele neinfecţioase care reduc abilitatea caprelor de a se hrăni sunt: fracturile, traumatisme ale membrelor, afecţiuni nervoase sau rahitism, ca urmare a dezechilibrului mineral.

#7001
cocolosdaniela

cocolosdaniela

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 182
  • Înscris: 03.01.2013
Sarbatori fericite si fara necazuri pentru toti cei de aici! Fatari usoare si fara probleme!Sa  dea Domnul o iarna cat mai usoara si sa ne auzim  doar la bucurii!

#7002
onitaolguta

onitaolguta

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 141
  • Înscris: 27.05.2014
doamne ajuta! amin!

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

1 user(s) are reading this topic

0 members, 1 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate