Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda
 Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...
 Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD

Cost abonament clinica privata
 Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android

Recomandare bicicleta e-bike 20&#...

Bing-Content removal tool
 

Regionalismele

- - - - -
  • Please log in to reply
201 replies to this topic

#127
irinuca8082

irinuca8082

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 1,985
  • Înscris: 04.03.2007
hmm, in sua entree inseamna fel principal. aperitivele sunt appetizers, apoi urmeaza supa, salata si la final, entree-ul. cate bordeie, atatea obicee.

#128
crisdiac

crisdiac

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 19.01.2009

 luna_mai, on Feb 26 2009, 10:05, said:

inseamna ca ciocalau ppoate fi considerat un regionalism cu arie larga de raspindire, asa cum cerea @crisdiac?

Deși pare un pic "șovin", cred că un regionalism cu arie largă de răspîndire ar trebui neapărat să fie folosit și în București.  Asta pentru că Bucureștiul are o populație mare și poate înclina rapid balanța în favoarea unui cuvînt pentru a fi acceptat la nivel național. Ciocălău nu intră în această categorie, la București nu știu să se folosească altceva decît "cocean". Deși ciocălău e mai "colorat" fonetic, cocean e mai practic, iar la București cu cît un cuvînt e mai scurt, cu atît are șanse mai mari să fie adoptat.

#129
abancor

abancor

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,071
  • Înscris: 07.07.2006
Apropo de antreuri si aperitive, la noi aperitivele sint bauturi, antreurile sint gustari. Dar DEX-ul accepta si intelesul de gustare pentru aperitiv. Gastronomia nu. Niciun specialist nu va folosi aperitiv pentru mincare.

Ideea cu argoul si regionalismele bucurestene mi-a venit aducindu-mi aminte de o discutie, pe acest forum, in care forumisti din alte zone ale tarii nu intelegeau ce inseamna meltean. Nu ca ar fi un cuvint strict bucurestean, poate nici nu e, habar n-am, tocmai de aia ma gindeam ca s-ar putea gasi exemple.

Edited by abancor, 26 February 2009 - 17:07.


#130
luna_mai

luna_mai

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 121
  • Înscris: 20.08.2008

 abancor, on Feb 26 2009, 17:05, said:

Apropo de antreuri si aperitive, la noi aperitivele sint bauturi, antreurile sint gustari. Dar DEX-ul accepta si intelesul de gustare pentru aperitiv. Gastronomia nu. Niciun specialist nu va folosi aperitiv pentru mincare.

Ideea cu argoul si regionalismele bucurestene mi-a venit aducindu-mi aminte de o discutie, pe acest forum, in care forumisti din alte zone ale tarii nu intelegeau ce inseamna meltean. Nu ca ar fi un cuvint strict bucurestean, poate nici nu e, habar n-am, tocmai de aia ma gindeam ca s-ar putea gasi exemple.


pai stabilsem la un moment dat ca ne referim la antreu ca spatiu, respectiv, hol.

si in moldova se foloseste meltean.... :)

#131
aton

aton

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 255
  • Înscris: 22.06.2008
asa da! anticipasem potentialul extraordinar al topicului dar nu ma asteptam sa apara sumedenia asta de moldoveni. zau ca unele cuvinte sunt si pentru mine la prima vedere si ma amuza contrele lingvistice dintre voi.

acu io nu stiu ce-s regionalismele astea dar ultimele de le insirarati pe aici se aud numai pe la tara si in piata...zic io! cum e pana la urma?

#132
infiniteDrive

infiniteDrive

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1
  • Înscris: 04.01.2009

 Laberta, on Feb 12 2009, 20:28, said:

In traducere: Cine are putin de lucru, ala e banatean cu fala. Nu?
Si atunci de ce "tat Banatu-i fruncea"? In Banat sunt cei mai multi someri? :D

gresit: cîta inseamna putin, iar in context: cine are (macar) un pic de lucru, e banatean cu fala (cine nu are deloc nu e de fala)
cîta vine din sârbeste.

#133
abancor

abancor

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,071
  • Înscris: 07.07.2006

 luna_mai, on Feb 26 2009, 17:26, said:

pai stabilsem la un moment dat ca ne referim la antreu ca spatiu, respectiv, hol.

Mai sus venise vorba si de sensurile gastronomice, de aceea am deschis paranteza.

Dar iata ca, in acest domeniu, al antreului/vestibulului, avem si un neologism: windfang! L-am auzit prima data in 1994, dar a luat amploare cu construtia de case. Incepusem si eu sa il folosesc, influentat de ce auzeam in jur. Cum si de ce o fi intrat in limba, avind in vedere ca neologismele inutile (gen popcorn, rating) au patruns aproape numai din engleza?

#134
hunor66

hunor66

    Guru Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 15,413
  • Înscris: 23.11.2006
"-chiler e un soi de camara mai mare in care se tine nu numai mancare ci si unelte , vechituri si alte maruntisuri trebuincioase pe langa casa omului. corect!"

In Moldova "chiler", in Banat "celar". Suna ciudat de asemanator cu "cellar"-ul englezesc. Inseamna acelasi lucru in toate aceste limbi / zone. O fi cumva de origine celtica ? In germana se zice "keller", tocmai ce-mi spune fii-mea.
Ca tot vroiati regionalisme aplicabile intregii tari, iata ca am gasit unul valabil pentru toata "Evropa" ...

sa fie o pura coincidenta ?...

#135
abancor

abancor

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,071
  • Înscris: 07.07.2006
Multe se trag din germana. Nu mai stiu cuvintul, dar trenul cu aburi era denumit in multe zone tot cu un derivat dupa ureche din germana. Keller nu e coincidenta, de acolo vine. Cred ca in Moldova s-a imprastiat din Bucovina, unde e firesc sa existe cuvinte nemtesti.

Au ramas si denumiri proprii. In Bran e o zona, pe un deal, denumita Festung. Localnicul care mi-a spus asta habar n-are nemteste si nici nu stia ca inseamna ceva, mi-a spus pur si simplu "la zona asta-i zice Festung, aici sintem in Festung" cu accent pe ultima silaba (nu stiu cum e in nemteste). Festung inseamna fortareata sau fortificatie sau cetatuie. I-am zis asta si a zis ca acolo fusese o cazarma ceva in razboiul 1, din cite auzise si el. Deci iata sursa!

#136
voyager4

voyager4

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 375
  • Înscris: 25.08.2008

 abancor, on Feb 26 2009, 22:33, said:

Multe se trag din germana. Nu mai stiu cuvintul, dar trenul cu aburi era denumit in multe zone tot cu un derivat dupa ureche din germana. Keller nu e coincidenta, de acolo vine. Cred ca in Moldova s-a imprastiat din Bucovina, unde e firesc sa existe cuvinte nemtesti.

Au ramas si denumiri proprii. In Bran e o zona, pe un deal, denumita Festung. Localnicul care mi-a spus asta habar n-are nemteste si nici nu stia ca inseamna ceva, mi-a spus pur si simplu "la zona asta-i zice Festung, aici sintem in Festung" cu accent pe ultima silaba (nu stiu cum e in nemteste). Festung inseamna fortareata sau fortificatie sau cetatuie. I-am zis asta si a zis ca acolo fusese o cazarma ceva in razboiul 1, din cite auzise si el. Deci iata sursa!

mai degraba invers, cred eu. Bucovina, istoric vbind, a suferit beneficiat de mult mai multe influente austriece.

Edited by voyager4, 26 February 2009 - 22:37.


#137
abancor

abancor

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,071
  • Înscris: 07.07.2006
Pai asta zic si eu, ca in restul Moldovei o fi ajuns din Bucovina, unde e normal sa fie influente austriece. Adica a pornit din Bucovina si s-a extins si in restul Moldovei.

#138
voyager4

voyager4

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 375
  • Înscris: 25.08.2008
corect, scuze, am citit doar cu un ochi, cred :-)

#139
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006
În engleză cellar vine din latinescul cellarium, „cămară” (din cella, „ascunzătoare”, la rîndul lui din celare, „a ascunde”). Englezii l-au primit prin intermediul francezei vechi. Și românescul celar vine tot din cellarium, dar direct din latină. Celelalte limbi indo-europene au și ele cuvinte înrudite, provenite dintr-o rădăcină comună (kel, „a ascunde”, „a păstra”). Mai avem și alte cuvinte de la aceeași origine: ocult, coleopter, clandestin, eucalipt, culoare, celulă.

Tot din latinescul cellarium vine și grecescul kellarion, care a ajuns în turcă și bulgară sub forma kiler. De la ei l-am luat noi, din nou, sub forma chiler. Nu reușesc să găsesc nicăieri o sursă care să spună că ar veni din germană.

Așa se face că azi avem două cuvinte asemănătoare, celar și chiler, cu același sens. Deci, Horia66, nu e o coincidență.

#140
RMC Info

RMC Info

    Senior Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 4,679
  • Înscris: 21.04.2004

 AdiJapan, on Feb 27 2009, 10:31, said:

În engleză cellar vine din latinescul cellarium, „cămară” (din cella, „ascunzătoare”, la rîndul lui din celare, „a ascunde”). Englezii l-au primit prin intermediul francezei vechi. Și românescul celar vine tot din cellarium, dar direct din latină. Celelalte limbi indo-europene au și ele cuvinte înrudite, provenite dintr-o rădăcină comună (kel, „a ascunde”, „a păstra”). Mai avem și alte cuvinte de la aceeași origine: ocult, coleopter, clandestin, eucalipt, culoare, celulă.

Tot din latinescul cellarium vine și grecescul kellarion, care a ajuns în turcă și bulgară sub forma kiler. De la ei l-am luat noi, din nou, sub forma chiler. Nu reușesc să găsesc nicăieri o sursă care să spună că ar veni din germană.

Așa se face că azi avem două cuvinte asemănătoare, celar și chiler, cu același sens. Deci, Horia66, nu e o coincidență.


Dezamagire totala pentru anglofilii de ocazie ;)

#141
abancor

abancor

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,071
  • Înscris: 07.07.2006
Si in germana keller tot din latina a venit. Parea o concluzie la indemina originea germana, fiind folosit numai in Banat si Moldova.

#142
irinuca8082

irinuca8082

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 1,985
  • Înscris: 04.03.2007
dar cellar nu inseamna crama, loc pentru butoaie? chilerul in moldova nu prea are treaba cu alimentele, mai mult cu ustensilele, obictele casnice nefolosite, chiar si borcane pentru dulceata, goale. dar foarte rar mancare. pt pastrarea hranei sunt beciul, camara si afumatoarea.

#143
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

 irinuca8082, on Feb 28 2009, 07:35, said:

dar cellar nu inseamna crama, loc pentru butoaie?
Sensul exact al cuvintelor de acest gen se modifică o dată cu obiceiurile populației respective. În engleză cellar înseamnă în general o încăpere subterană, dar aceasta poate avea diferite scopuri: fie subsol pur și simplu, fie depozit subteran (pivniță, beci), fie adăpost subteran (în caz de tornadă etc.), fie cramă subterană (depozit de vinuri).

#144
hunor66

hunor66

    Guru Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 15,413
  • Înscris: 23.11.2006

 AdiJapan, on Feb 27 2009, 09:31, said:

În engleză cellar vine din latinescul cellarium, „cămară” (din cella, „ascunzătoare”, la rîndul lui din celare, „a ascunde”). Englezii l-au primit prin intermediul francezei vechi. Și românescul celar vine tot din cellarium, dar direct din latină. Celelalte limbi indo-europene au și ele cuvinte înrudite, provenite dintr-o rădăcină comună (kel, „a ascunde”, „a păstra”). Mai avem și alte cuvinte de la aceeași origine: ocult, coleopter, clandestin, eucalipt, culoare, celulă.

Tot din latinescul cellarium vine și grecescul kellarion, care a ajuns în turcă și bulgară sub forma kiler. De la ei l-am luat noi, din nou, sub forma chiler. Nu reușesc să găsesc nicăieri o sursă care să spună că ar veni din germană.

Așa se face că azi avem două cuvinte asemănătoare, celar și chiler, cu același sens. Deci, Horia66, nu e o coincidență.
Fain explicat ! Eu ma dusesem cu gandul mai 'naintea romanilor, la celti ! Cand trebuia sa-mi dau seama ca "urmarile" limbii latine sunt mult mai la-ndemana.

Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate