Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Nucul: plantare si intretinere - topic dedicat
Last Updated: Nov 17 2023 14:27, Started by
dannielghi
, Jan 06 2009 10:13
·
24
#3889
Posted 30 January 2015 - 22:04
@ raul-sj
Multumim pentru parerea profesionala, Da, pe mupt material din California pe care l-am citit se pune mare accent pe taierile de fructificare si pe costul acestora pentru nucii cu fructificare laterala. Pentru cei cu fructificare terminala, plantati la distante corespunzatoare, consideri buna teoria lui Kiktenko care sustine ca in primii 3,4 ani faci taieri de forma, dupa nu ii mai atingi cu taieri de fructificare? eventual doar alte taieri extraordinare dupa multi ani. o seara buna, Edited by ionutzitaly, 30 January 2015 - 22:07. |
#3890
Posted 31 January 2015 - 11:21
Domnule Raul,
Atat timp cat exista dovezi clare ca soiurile cu fructificare laterala au facut fata si la temperaturi extrem de scazute, unde e problema? La Rm. Valcea au rezistat la -22 de grade. La buzau au rezistat la friguri de -26 de grade Celsius. La Targoviste au rezistat la -24. La Botosani stiu vreo 100 de exemplare de Fernor care sunt binemerci dupa 4 ierni, in care am avut temperaturi foarte scazute, de aproape -26 de grade. Despre ceea ce s-a intamplat la Marasesti , acel lucru nu s-a intamplat din cauza gerului cum ar putea crede marea majoritate. Acolo a fost o greseala de fertilizare, un exces de fertilizare cu azot si mai putin fosfor si potasiu, astfel incat lemnul nu a fost maturat ca sa poata face fata cu brio frigurilor de peste iarna. Cand stii ca ai facut o boacana la fertilizare , in mod obligatoriu pentru iarna protejezi pomii cu coceni de porumb sau cu carton sau folie de agril rulata in jurul tulpinii. Daca veti parcurge si restul paginilor de forum, veti vedea ca una din recomandarile facute de mine e ca in ultima decada a lunii august sa se ciupeasca lastarii, astfel incat procesul de maturare sa fie complet pana la venirea iernii. Daca acest lucru nu este facut, nu e de mirare ca nucii respectivi nu au avut cum sa reziste. Si inca ceva, tot pt primii ani de viata ai plantatiilor de nuci situate mai sus de paralela 45 am recomandat si recomand la sfarsit de seprembrie-inceput de octombrie un tratament cu uree 5%, care indeplineste de fapt trei functiuni mari si late: 1. ureea in concentratia asta se comporta ca un defoliant ; 2. Acest tratament modifica printre altele ( dupa intrarea pe rod) echilibrul hormonal la nivel de muguri mixti, acestia virand catre mugur floriferi femeiesti. Acest tratament repetat in primavara ( in alta concentratie) conduce la o crestere a produciei de nuca cu minim 10 %, pana la 20% si 3. Ureea respectiva , ajunsa pe sol, conduce ulterior la descompunerea frunzelor , transformandu-le in compost. Nu intamplator, in ultimii ani in plantatiile comerciale din Franta se procedeaza la "recoltarea" frunzelor de pe jos si se face o platforma de compostare la marginea livezii. Cu ocazia asta se reduc semnificativ posibilitatile de reinfestare a livezii cu agenti patogeni in urmatorul ciclu de vegetatie. Acestia, in platforma de compostare sunt inactivati datorita procesului exoterm al compostarii, rezultand practic un amestec fertil care ulterior finalizarii procesului de compostare va fi utilizat pt ingrasarea solului. Legat de modul cum fructifica soiurile cu fructificatie laterala, pot spune cu certitudine ca diferentierea mugurilor floriferi are loc in ultima parte a lunii iunie, inceputul lunii iulie. Asa ca..e putin probabil ca acest proces sa fie influentat de sosirea toamnei. Ceea ce trebuie sa ne preocupe pe noi nucicultorii e cum asiguram echilibrul intre dezvoltarea vegetativa si inductia si diferentierea mugurilor floriferi. Aici e marea arta. Dar asta, fara a stiii cum sa pregatesti pomul pentru iarna, e cam zero. Dar astea se invata si din carti, dar mai ales DIN PRACTICA insotita de foarte mult spirit de observatie. O intrebare punctuala: aveti o livada cultivata de dumneavoastra?Si daca da, ce soiuri aveti?. Edited by iosif73, 31 January 2015 - 11:22. |
#3891
Posted 31 January 2015 - 16:34
Iosif,
In livada de cercetare de la Valcea, despre care s-a scris mult, consideri ca nucii au fost impinsi(tratamente,fertilizare,apa, forma coroana) pentru a arata potentialul lor genetic maxim pentru conditiile climatice de acolo? merci, |
#3892
Posted 31 January 2015 - 19:26
Ionut: nu cred asta. ei au fost foarte clari in privinta tratamentelor facute, iar din studiile lor nu transpare ca ar fi facut vreo lucrare de taiere pt stimularea fructificatiei, lasand nuciii cu fructificare laterala in acelasi regim ca si cei cu fructificatie terminala.
|
#3893
Posted 31 January 2015 - 19:50
Merci, la asta ma gandeam, nu precizeaza nimic nici despre microelemente doar fertilizare standard, cum de altfel nu se vorbeste despre irigare. Ce in ignoranta mea, ma lasa perplex. Un studiu de tipul ala ar fi trebuit orientat spre a descoperi potentialul maxim.
p.s. Vorbeam cu un coleg ucrainian zilele trecute despre tema asta, si am descoperit ca o companie franceza "Linard" a investit in produtia de puieti la ei...material genetic francez si local. Au ucrainieni ceva demn de luat in considerare? O seara buna, |
#3894
Posted 31 January 2015 - 19:58
Stiam ca ei aveau si ceva prin Republica Moldova, dar cineva ( un client de-al meu) mi-a spus recent ca ar fi avut niste probleme cu o pepiniera situata pe malul unui rau. Nu stiu ce sa spun. E clar ca Sebastien Linard, care e un tip destul de destupat la minte si pe care l-am intalnit in China- tinteste piata Europei de Est. Numai ca in zona asta de Europa are niste concurenti care pot oferi aceleasi soiuri la jumatate de pret fata de preturile franceze. Daca mai aveti un pic de rabdare o sa va dezvalui peste foarte putin timp de unde se pot lua pomi altoiti din soiurile franceze la niste preturi de nu iti vine sa crezi Asta e economia de piata,
|
#3895
Posted 31 January 2015 - 21:22
Te-ai pus pe productie da' nu vrei sa ne spui inca!
|
#3896
Posted 31 January 2015 - 21:27
fara speculatii. Nu am zis asta, desi nici eu nu stau cu mainile in san. Am fost contactat de niste parteneri care m-au cam incurcat cu preturile lor. In sensul bun, desigur.
|
#3898
Posted 01 February 2015 - 00:25
Lateral Moldovenesc.In poza trei doua nuci sunt de Howard cal. 36+,pt. comparatie.
Attached Files |
|
#3899
Posted 01 February 2015 - 09:38
#3900
Posted 01 February 2015 - 12:22
iosif73, on 31 ianuarie 2015 - 11:21, said:
Domnule Raul, Atat timp cat exista dovezi clare ca soiurile cu fructificare laterala au facut fata si la temperaturi extrem de scazute, unde e problema? La Rm. Valcea au rezistat la -22 de grade. La buzau au rezistat la friguri de -26 de grade Celsius. La Targoviste au rezistat la -24. La Botosani stiu vreo 100 de exemplare de Fernor care sunt binemerci dupa 4 ierni, in care am avut temperaturi foarte scazute, de aproape -26 de grade. Despre ceea ce s-a intamplat la Marasesti , acel lucru nu s-a intamplat din cauza gerului cum ar putea crede marea majoritate. Acolo a fost o greseala de fertilizare, un exces de fertilizare cu azot si mai putin fosfor si potasiu, astfel incat lemnul nu a fost maturat ca sa poata face fata cu brio frigurilor de peste iarna. Cand stii ca ai facut o boacana la fertilizare , in mod obligatoriu pentru iarna protejezi pomii cu coceni de porumb sau cu carton sau folie de agril rulata in jurul tulpinii. Daca veti parcurge si restul paginilor de forum, veti vedea ca una din recomandarile facute de mine e ca in ultima decada a lunii august sa se ciupeasca lastarii, astfel incat procesul de maturare sa fie complet pana la venirea iernii. Daca acest lucru nu este facut, nu e de mirare ca nucii respectivi nu au avut cum sa reziste. Si inca ceva, tot pt primii ani de viata ai plantatiilor de nuci situate mai sus de paralela 45 am recomandat si recomand la sfarsit de seprembrie-inceput de octombrie un tratament cu uree 5%, care indeplineste de fapt trei functiuni mari si late: 1. ureea in concentratia asta se comporta ca un defoliant ; 2. Acest tratament modifica printre altele ( dupa intrarea pe rod) echilibrul hormonal la nivel de muguri mixti, acestia virand catre mugur floriferi femeiesti. Acest tratament repetat in primavara ( in alta concentratie) conduce la o crestere a produciei de nuca cu minim 10 %, pana la 20% si 3. Ureea respectiva , ajunsa pe sol, conduce ulterior la descompunerea frunzelor , transformandu-le in compost. Nu intamplator, in ultimii ani in plantatiile comerciale din Franta se procedeaza la "recoltarea" frunzelor de pe jos si se face o platforma de compostare la marginea livezii. Cu ocazia asta se reduc semnificativ posibilitatile de reinfestare a livezii cu agenti patogeni in urmatorul ciclu de vegetatie. Acestia, in platforma de compostare sunt inactivati datorita procesului exoterm al compostarii, rezultand practic un amestec fertil care ulterior finalizarii procesului de compostare va fi utilizat pt ingrasarea solului. Legat de modul cum fructifica soiurile cu fructificatie laterala, pot spune cu certitudine ca diferentierea mugurilor floriferi are loc in ultima parte a lunii iunie, inceputul lunii iulie. Asa ca..e putin probabil ca acest proces sa fie influentat de sosirea toamnei. Ceea ce trebuie sa ne preocupe pe noi nucicultorii e cum asiguram echilibrul intre dezvoltarea vegetativa si inductia si diferentierea mugurilor floriferi. Aici e marea arta. Dar asta, fara a stiii cum sa pregatesti pomul pentru iarna, e cam zero. Dar astea se invata si din carti, dar mai ales DIN PRACTICA insotita de foarte mult spirit de observatie. O intrebare punctuala: aveti o livada cultivata de dumneavoastra?Si daca da, ce soiuri aveti?. Domnule Iosif, Am mai spus mai sus ca nu sunt, asa din principiu, impotriva nici unui soi si nici unei tehnologii, dar la momentul de fata sunt in cautarea unei solutii integrate de tehnologie si valorificare a nucului/nucilor. Am cateva intrebari esentiale la care inca nu am raspuns, si mi-as dori ca cineva sa ma ajute in acest demers. Pot sa va spun ca din acelasi motiv (al lipsei unor verigi esentiale tehnologice) am evitat sa investesc deocamdata intr-o cultura de nuc; daca as gasi raspuns la ceste intrebari as planta maine vreo 3 ha de care dispun deocamdata. Extinderea as faceo apoi la vreo 40 deoarece cred ca sunt posibile doua tipuri de ferme: ferme mici, de amatori , care se culeg cu mana si care peste 3-4 ha sunt o provocare greu de trecut, si ferme mari, industriale , care isi gasesc punctul de rentabilitate la suprafete mai mari deoarece trebuie sa isi asigure amortizarea unor investitii substantiale in masinile de scuturat,cules conditionat, pastrat si ambalat. Oricum, daca sistemul asociativ ar functiona la noi si ferme mai mici ar putea beneficia de mecanizare si ar deveni rentabile. Asta nu inseamna ca am lasat PRACTICA deoparte; si aici nu vorbesc doar in nume propriu ci a unui grup de oameni , ingineri horticoli, investitori , care impreuna suntem preocupati de acest subiect. Astfel avem in diverse zone teste facute cu nuci din soiuri diferite. spre ex. la Ulmeni, Maramures, un coleg al meu are de acum 16 ani plantati Milotai 10 si Alsosaintistvany 117; cu aceasta ocazie ii raspund si colegului de forum care a intrebat ceva despre soiurile din Ungaria; Milotai 10 , este soiul de baza iar Alsosaintistvany 117 este polenizatorul. La Maramures, Milotai produce relativ putin pentru un pom cu fructificare intermediara si anul in care se gaseste, nu a inghetat , dar pomii sunt puternic atacati de antracnoza, astfel ca multe fructe sunt necomerciale; iar gustul samburelui an de an are o tenta pronuntata de amarui; mult mai bine se comporta polenizatorul Alsosainistvany 117. Exemplele pot continua, insa ceea ce vreau sa spun este ca daca ar fi rezolvate , macar teoretic , toate problemele legate de cultura nucului as avea in spate un grup care ar planta nuc cel putin pe cateva sute de ha. Acesti oameni asteapta de la mine acele raspunsuri asa cum au asteptat , si nu i-am dezamagit, si daca a fost vorba de alte culturi pomicole. Astfel s-au infiintat la recomandarile mele (studii de sol, zonare , tehnologie de infiintare si intretinere), spre ex. vreo 20 ha de coacaz negru, coordonez oarecum tehnologic o suprafata de vreo 40 ha de afin de cultura si exemplele pot continua. Daca este vorba de nuc , la momentul de fata , cred ca cea mai potrivita tehnologie care ar trebui practicata la noi ar fi folosirea soiurilor cu fructificare intermediara, altoite pe J regia si plantate pe amplasamente fertile si care sa indeplineasca toate cerintele acestei specii. Aici ii raspund si lui Ionutzitaly, care ma intreba de sugestiile dl. Kikitenko in legatura cu taierile si intretinerea speciei, si ii spun ca sunt de acord cu nucicultorul din Rep. Moldova. As vrea sa se evite pe viitor greselile care s-au facut in trecut atat la noi cat si in alte tari; in interbelic eram cei mai mari producatori deoarece taranii romani au indargit mult aceasta specie care i-au asigurat venituri importante; de altfel specia gaseste conditii deosebite la noi in tara; eu inca nu am vazut zone in Europa (dar nu ma laud ca am calatorit mult), zone in care nucul sa creasca spontan asa de bine ca la noi. Taranul roman l-a plantat din samanta , dar pus razlet, in aliniamente, si cu deosebire in vatra satelor unde solurile sunt fertile; s-a marit astfel mult variabilitatea genetica, astfel ca in perioada comunista s-au putut selectiona si omologa atatea soiuri valoroase. Dar comunistii au facut greseala sa il desconsidere ca specie, sau sa dea importanta mai mare cerealelor si animalelor, astfel ca l-au plantat , in mare parte tot din samanta, pe terenuri sarace, erodate , cu volum edafic util mic, iar rezultatele au fost foarte slabe; desi numarul de pomi l-a depasit pe cel din interbelic, productia este de 4-5 ori mai mica. Eu mi-as dori ca aceste fenomene si greseli sa nu se mai repete. Sa nu credeti ca sunt impotriva aplicarii agrotehnicii in plantatiile de nuc (fertilizari adecvate, irigare , protectie impotriva biolilor , daunatorilor sau buruienilor), dar consider ca acestea trebuie sa aiba o justificare economica. Nucul este o specie pomicola care, daca o plantezi unde trebuie si cu ce trebuie, produce economic in conditii de agrotehnica simpla si minimala; este specia care se preteaza excelent pentru conditiile noastre socioeconomice din tara: avem lipsa acuta de capital si, mai ales, avem lipsa de institutii specializate de profil care sa coordoneze si testeze tehnologiile intensive. Din acest punct de vedere suntem intr-un dezavantaj major fata de concurentii nostri din celelalte tari europene. Credeti-ma ca sunt genul de om care ma aplec cu atentie asupra oricarui detaliu , iar acolo unde trebuie si se justifica recomand calduros interventii tehnologice intensive. Spre exemplu , la mine in ferma de capsuni si zmeur, folosesc toate mijloacele moderne care asigura obtinerea unei productii de calitate si a caror interventie se justifica economic (analize de sol si planta, fertilizare si fertirigare, combatere biologica a bolilor si daunatorilor, monitorizarea bolilor si daunatorilor etc.). V-a atasez cateva poze cu rezultate din ferma mea de anul trecut. Attached Files |
#3901
Posted 01 February 2015 - 13:23
iustinica, on 01 februarie 2015 - 09:38, said:
cum vi s-au parut la gust nucile din soiul Lateral Moldovenesc si care este calitatea miezului? Cum se scoate miezul din partea lemnoasa a fructului? |
#3902
Posted 01 February 2015 - 14:12
Ai cumva o locatie mai exacta unde as putea vedea acei Milotai 10 in Ulmeni, sunt multi?
Atata timp cat nu au inghetat e ok, antracnoza cred ca se putea evita, cum zice Iosif "rezultatele se obtin numai atunci cand stii ce faci si cand faci lucrarile la timp". |
#3903
Posted 01 February 2015 - 14:31
Ma bucur nespus ca a intrat Domnul Raul pe forum.Asa vom avea si noi de invatat de la cineva neutru din punct de vedere a soiurilor.Comentarii pertinente ,cu mult bun simt care nu pot fi atacate de nimeni.Ma bucur ca va avem printre noi ,pina la urma amatorii ca mine vor sa invete cit mai multe si sa primeasca informatie de calitate.La mine rezistenta si productivitatea soiurilor sint destul de clare ,insa cei care doresc sa faca o livada de nuci pe viitor trebuie foarte mult sa studieze si sa tina cont de ce se spune pe aici,altfel vor face greseli pe banii si pe timpul lor.Aveti dreptate ca este livada cea mai ieftina ca si investitie ,insa in primii ani trebuie sa ai foarte mare grija de pomisori,alfel intra boala foarte repede in ei.Timpul de asteptare pina culegi roadele este mare fata de alte culturi,insa asta intra la categoria dezavantaje.
Ati omis 2 soiuri foarte valoroase din Rep Moldova.Cazacu si Chisinau.Dupa mine ,aceste 2 soiuri si cu Pesceanschi merita sa fie incercate si sint sigur ca rezista in toate zonele tarii.Oricum ,eu am majoritatea acestor soiuri in colectia mea de pomi si va voi tine la curent cu evolutiile de crestere care anul trecut au fost fantastice(peste 1 metru crestere si chiar 1,50 la unele exemplare)si vorbim de primul an de vegetatie in livada mea. |
|
#3904
Posted 01 February 2015 - 15:01
Mizu, on 01 februarie 2015 - 14:12, said:
Ai cumva o locatie mai exacta unde as putea vedea acei Milotai 10 in Ulmeni, sunt multi? Atata timp cat nu au inghetat e ok, antracnoza cred ca se putea evita, cum zice Iosif "rezultatele se obtin numai atunci cand stii ce faci si cand faci lucrarile la timp". Manau, la 3 km de Ulmeni, la dl. Cseterky Francisc. Tot el are un prieten apropiat care are pepiniera langa Budapesta si inmulteste aceste soiuri. Dar concluzia Dl. ing. Cseterky este ca nu merita pus milotai 10 in zona noastra. zozo36, on 01 februarie 2015 - 14:31, said:
Ma bucur nespus ca a intrat Domnul Raul pe forum.Asa vom avea si noi de invatat de la cineva neutru din punct de vedere a soiurilor.Comentarii pertinente ,cu mult bun simt care nu pot fi atacate de nimeni.Ma bucur ca va avem printre noi ,pina la urma amatorii ca mine vor sa invete cit mai multe si sa primeasca informatie de calitate.La mine rezistenta si productivitatea soiurilor sint destul de clare ,insa cei care doresc sa faca o livada de nuci pe viitor trebuie foarte mult sa studieze si sa tina cont de ce se spune pe aici,altfel vor face greseli pe banii si pe timpul lor.Aveti dreptate ca este livada cea mai ieftina ca si investitie ,insa in primii ani trebuie sa ai foarte mare grija de pomisori,alfel intra boala foarte repede in ei.Timpul de asteptare pina culegi roadele este mare fata de alte culturi,insa asta intra la categoria dezavantaje. Ati omis 2 soiuri foarte valoroase din Rep Moldova.Cazacu si Chisinau.Dupa mine ,aceste 2 soiuri si cu Pesceanschi merita sa fie incercate si sint sigur ca rezista in toate zonele tarii.Oricum ,eu am majoritatea acestor soiuri in colectia mea de pomi si va voi tine la curent cu evolutiile de crestere care anul trecut au fost fantastice(peste 1 metru crestere si chiar 1,50 la unele exemplare)si vorbim de primul an de vegetatie in livada mea. In ce zona ai plantat soiurile din Rep. Moldova? As vrea sa aflu mai multe despre ele si sa le fac cateva observatii. |
#3905
Posted 01 February 2015 - 15:10
Mersi. Eu in Bârsău de Jos ma gandeam sa pun cateva hectare, pamantul pare de calitate doar ca nu e tare drept.
|
#3906
Posted 01 February 2015 - 15:13
@raul-sj
Considerand experienta dumneavoastra cu arbustri fructiferi. Ati identificat vreo specie care ar merge in primii 6,6 ani in intercropping cu nucul? Am mai insistat pe aici cu intercroppingul, din anumite puncte de vedere economice il vad ca un mod ideal de a face o investie in acest sector foarte atragatoare cu un payback period interesant, si scaderea anumitor riscuri. Arbustii fructiferi ar parea interesanti dar totusi din cum vad eu treaba avem doar piata la detaliu, evident foarte interesanta si remunerativa, dar o vad ca liminitanta in cantitate...cu 15 hectare de zmeura ce facem? mi se pare ca deja polonezii sunt pe supraproductie si preturile mici... Raul, te rog sa ma corectezi daca gresesc. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users