Chirurgia spinală minim invazivă
Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale. www.neurohope.ro |
Nucul: plantare si intretinere - topic dedicat
#3817
Posted 24 January 2015 - 19:49
Sincer ,stau si ma gindesc ca nu are rost sa ma contrez cu domnul Iosif pe subiectul asta.Mie personal nu mi face rau ca dumneavoastra sa convingeti cit mai multi sa planteze nuci frantuzesti,ma ajuta enorm pentru ca peste 10 ani voi avea foarte putina concurenta in vinderea productiei.Parcelele la fiecare sint limitate,doar prin noroc chior sa ai o perdea la nord ceea ce ar fi foarte benefic pt orice tip de livada.
|
#3818
Posted 24 January 2015 - 19:56
zozo36, on 24 ianuarie 2015 - 19:49, said:
Sincer ,stau si ma gindesc ca nu are rost sa ma contrez cu domnul Iosif pe subiectul asta.Mie personal nu mi face rau ca dumneavoastra sa convingeti cit mai multi sa planteze nuci frantuzesti,ma ajuta enorm pentru ca peste 10 ani voi avea foarte putina concurenta in vinderea productiei.Parcelele la fiecare sint limitate,doar prin noroc chior sa ai o perdea la nord ceea ce ar fi foarte benefic pt orice tip de livada. tu numesti "noroc chior" orice recomandare respectata. Ce mai pot zice? Nimic. Tu ai impresia ca esti pe cai mari fara sa ai cunostinte. Da, domnule..esti pe cai mari. Asteapta rezultate maxime peste 10 ani din indolenta altora. Esti cel mai bun! Si cu asta am zis tot. |
#3819
Posted 24 January 2015 - 20:07
Noroc chior e atunci cind terenul tau are la nord o padure sau o perdea naturala de copaci.
|
#3820
Posted 24 January 2015 - 20:10
#3822
Posted 24 January 2015 - 20:30
#3823
Posted 24 January 2015 - 20:43
iosif73, on 24 ianuarie 2015 - 20:10, said:
" noroc chior" e cand stii ce ai de facut. in rest e "norocul prostului". Daca stii ce ai de facut nu te multumesti cu statutul de prost. Sper ca nu am inflamat forum-ul cu intrebarile mele de amator despre nuci. |
#3824
Posted 27 January 2015 - 22:13
Salutare tuturor,
Am citit pe sarite cateva zeci de topicuri din acest subiect si as avea o intrebare in legatura cu postarile: este careva din cei care posteaza specialist (ex. inginer horticol), eventual cercetator in domeniul cultivarii , geneticii nucului? Si mai ales as vrea sa stiu daca cei care posteaza SUNT DE BUNA CREDINTA, si nu au doar un interes ascuns, chiar si unul strict comercial, fata de subiect? Adresez aceste intrebari deoarece vad ca pe cele mai multe din subiecte se bate campii, desi subiectul cultivarii nucului in Romania ar trebui sa fie o preocupare actuala si foarte serioasa pentru institutiile responsabile de dezvoltarea si promovarea agriculturii, in speta pomiculturii acestei tari; deasemenea persoanele private ar trebui sa fie foarte atente la culegerea informatiilor pe baza carora fac investitii, de capital si munca, destul de mari. Eu am studii de inginerie horticola si m-a preocupat de mult aceasta cultura, insa deocamdata nu am investit in nuc datorita faptului ca lipsesc cateva verigi esentiale tehnologice (ex. soi adecvat si material saditor de calitate). Asa ca am ales sa investesc in cultivarea arbustilor fructiferi, actualmente detinand o suprafata de 1 ha zmeur si 2,5 ha capsun, din ferma aceasta castigandu-mi existenta fara alt loc de munca. Ca sa nu credeti ca eu insumi bat campii am sa va dau cateva exemple de subiecte discutate care trebuie ,, demitizate'' si lasat logica si stiinta sa le ia locul: 1. plantarea nucilor ,,selectionati'' - nici macar nu imi dau seama ce inseamna aceasta denominare, deoarece practic nu ai cum sa selectionezi nuci (fructe) si pe urma sa obtii clone, sau invers sa selectionezi pomi (nuci ) si din samanta sa obtii clone. Practic cei care fac aceasta afirmatie au spre vanzare nuci din samanta, usor de obtinut si care nu au nici o valoare pentru plantatii comerciale pentru fructe ci doar pentru forestier , eventual pentru plantarea in aliniament. Sa va explic de ce: nucul este o planta heterozigota a carui genom are gene dominante (caractere tari) si gene recesive; in orice inmultire generativa, chiar prin autopolenizare, aceste ,,gene tari'' (ex.marimea fructelor) pot oricand sa devina recesive si sa nu se mai exprime (adica sa nu mai ai fructe mari); se stie faptul ca la nuc caracterele tari care ne intereseaza (ex.marimea fructului, coaja subtire, randamentulin miez etc.) sunt determinate poligenic (adica de mai multe gene) prin urmare prin recombinare in cazul inmultirii generative probabilitatea ca ele sa ramana aceleasi este foarte mica. In alta ordine de idei , marea majoritate a soiurilor de nuc sunt dichogame (adica florile mascule si femele infloresc in epoci diferite), prin urmare autopolenizarea este slaba, daca nu chiar inexistenta. Fiind plante alogame (se polenizeaza cu polen strain) semintele vor contine genele a cel putin doi indivizi diferiti, practic din samanta va creste o generatie hibrida cu propriul genom si cu propriul fenotip (caracteristici), care se aseamana doar in parte cu parintii (nucul sau soiul vizat de noi). De aici o alta problema importanta: atat in SUA cat si in Europa , inca din anii 50'- 60' , odata cu interesul plantarii in livezi comerciale a nucului, s-a pus in evidenta fenomenul numit PFA (Pistilate Flower Abortion), fenomen care consta in avortarea florilor femele datorita suprapolenizarii cu polen de la indivizi diferiti; s-a abservat ca in cazul ajungerii pe pistilul florii femeiesti a mai multor graunciori de polen de la soiuri diferite, creste mult continutul de etilena generat de germinarea graunciorilor de polen , iar floarea avorteaza. In livezile plantate cu ,,selectii'' din samanta rodeste doar marginile livezii unde polenul este mai putin. Acest fenomen l-am observat in practica in zona mea in mai multe locuri; As fi vrut sa mai spun cate ceva si pe alte subiecte (nucii frantuzesti, distante de plantare, rezistenta la frig, portaltoi, economia fructelor etc.) dar si asa m-am intins prea mult cu acest topic. Oricum daca exista intres din partea celor de pe acest forum raman deschis la orice intrebare, dar astept ca si eu la randu-mi sa pot gasi aici cine sunt persoanele apte de a emite puncte de vedere pertinente, oameni sinceri , fara interese ascunse si care doresc sa impartaseasca din experienta si stiinta lor pentru ca toti impreuna sa avem ce invata si sa punem in practica lucruri care sa ne ajute cu adevarat. Am vazut destule ,,certuri'' pe forum care, cred eu, nu si-ar avea locul aici. Va salut cu respect. |
#3825
Posted 27 January 2015 - 22:55
Dl. raul-sj spune-ti ca In livezile plantate cu ,,selectii'' din samanta rodeste doar marginile livezii unde polenul este mai putin ! In cazul celor altoiti se intampla la fel?
|
#3826
Posted 27 January 2015 - 23:15
Buna seara raul-sj si bine ai venit aici .
Eu sunt inginer horticol si fac si ceva cercetare in domeniul culturii nucului. Foarte pertinent cum ati punctat cateva din chestiunile ce tin de aceasta specie. Din pacate , cu putine exceptii am putut sa discut aici cu oameni care sunt de profesie. Sunt unii amatori care s-au simtit insultati daca am abordat anumite subiecte in afara zonel lor de cunostinte uzuale. Legat de variabilitatea genetica a nucului se poate vorbi mult. In masura posibilitatilor si cand am avut cu cine am punctat chestiunile interesante ce tin de aceasta cultura. Si nu numai in teorie ci si in practica. Si in tara si in afara, cu costurile aferente- deloc mici. Si tot s-au gasit unii sa comenteze pe langa subiect si sa isi exprime certitudinile chiar daca nu prea au nici cunostinte si nici experienta practica in domeniu. Cand vorbim despre nuci selectionati , cel putin pe mine ma intereseaza sursa de unde a fost procurata nuca. Una e sa iei nuca la gramada, din nuca achizitionata de tigani de pe te miri ce coclauri si alta e sa o ai dintr-o livada unde stii clar ce soiuri sunt si ce polenizatori au fost folositi. Pe modelul asta la Statiunea de la Creysse- Franta au fost produsi mai multi hibrizi care ulterior au fost monitorizati si in functie de calitatile fructelor rezultate au fost omologate soiurile Fernor, Fernette, Ferjan, si inca cateva. La Geoagiu s-a facut selectia din populatiile de nuc din jud Hunedoara si Sibiu. Asa a aparut Geoagiu 65 si Sibisel 44, iar nucile produse in fondul lor de germoplasma pot sta la baza unor soiuri noi. Asa ca, din punctul meu de vedere, e chiar foarte ok sa fie cultivti nuci obtinuti din fructele de acolo. La Ramnicu Valcea s-au facut polenizari controlate si asa a aparut Valmit si Valrex. Soiul Ronutex este obtinut dintr-un pom omologa, aflat in centrul orasului Pitesti, aflat in curtea unei familii. Soiul Franquette este rezultatul unei selectii facute din populatiile de nuci din zona Grenoble, bazinul Vinay, acum vreo 200 de ani. Deci, nucul selectionat de orice habarnist care a pus in pamant o nuca despre care nu poate spune absolut nimic, da- e pierdere de bani. Pe de alta parte, cine stie care sunt criteriile de calitate dupa care sa faca selectia anumitor nuci, acela chiar are sansa de a obtine intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat un nucleu de exemplare valoroase din care poate fi omologat unul sau mai multe soiuri. Subiectul e frumos, depinde doar de ce obiectuve urmaresti. Daca ai un fond de germoplasma suficient de variat ai sansa sa obtii exemplare valoroase ce pot fi omologate ca soiuri noi. Legat de fructificarea livezilor de nuc obtinut din nuci, nu e o regula ca productia de nuci e mai mica in interiorul livezii. Sunt cazuri si cazuri, insa, la nivel de antere, dupa ce s-a produs fecundarea florii femele , acestea se brunifica si cad. In plus viabilitatea in timp polenului de nuc nu este extraordinar de mare, ea fiind influentata printre altele si de umiditatea aerului. La unele soiuri suprapusul infloritului deplin la amenti si la florile femele e de cateva ore, iar la altele poate dura 3-4-5 zile. Pornind de la aceste detalii se alege numarul polenizatorilor si amplasarea lor in livada, astfel incat sa nu apara probleme deosebite din punctul asta de vedere. Despre cum se aleg polenizatorii am mai vorbit pe aici. Nu reiau subiectul. In multe cazuri PFA e confundata cu deficienta de bor, care e responsabil de sinteza acizilor nucleici care sunt implicati in diferentierea mugurilor floriferi. Daca nu exista suficient apar mici probleme de ordin hormonal care conduc cam la acelasi rezultat : avortul. Nu intamplator atunci cand faci livada e musai sa stii directia vantului domninant in perioada infloritului. Si nu in ultimul rand, diferentierea mugurilor floriferi se pate influenta in mod direct de fertilizarile cu azot, care facute in exces in anumite perioade inclina balanta hotaritor in directia acumularilor de masa vegetativa in defavoarea diferentierii mugurilor floriferi. Numai bine! Edited by iosif73, 27 January 2015 - 23:28. |
|
#3827
Posted 27 January 2015 - 23:18
Ionelmoraru, on 27 ianuarie 2015 - 22:55, said:
Dl. raul-sj spune-ti ca In livezile plantate cu ,,selectii'' din samanta rodeste doar marginile livezii unde polenul este mai putin ! In cazul celor altoiti se intampla la fel? In livezile cu nuci altoiti se pune soiul de baza 95% si soiul polenizator 5%, tocmai pentru a preintampina fenomenul. Prin urmare polenizarea va fi normala si productia normala in toata livada. Fenomenul mai poate fi evitat prin plantarea in aliniament , daca se poate, perpendicular pe directia vantului dominant , astfel incat polenul sa fie dus ,, in lateralul'' randului si sa nu se produca suprapolenizarea. |
#3828
Posted 27 January 2015 - 23:33
raul-sj, on 27 ianuarie 2015 - 23:18, said:
.......................... Fenomenul mai poate fi evitat prin plantarea in aliniament , daca se poate, perpendicular pe directia vantului dominant , astfel incat polenul sa fie dus ,, in lateralul'' randului si sa nu se produca suprapolenizarea. La modul practic lucrurile stau asa: polenul de nuc este cel mai usor, asa ca graunciorii de polen pot fi dusi de vant cu usurinta si la 5 km departare. In alta ordine de idei: indiferent de directia din care bate vantul dominant mai importanta este asigurarea distantei dintre randuri pe axa Est-Vest. Daca nu am ales corect distanta asta voi avea umbriri in coroana , iar asta imi afecteaza conditiile minimale pentru asigurarea fructificatiei in zonele umbrite. Edited by iosif73, 27 January 2015 - 23:39. |
#3829
Posted 27 January 2015 - 23:49
Deci mai pe intelesul tuturor, daca plantez un hectar de nuc selectionat (cu puietii obtinuti din nucile unui exemplar valoros) la ce ma pot astepta sa obtin cand vor rodi?
Edited by sandel1, 27 January 2015 - 23:49. |
#3830
Posted 27 January 2015 - 23:52
sandel1, on 27 ianuarie 2015 - 23:49, said:
Deci mai pe intelesul tuturor, daca plantez un hectar de nuc selectionat (cu puietii obtinuti din nucile unui exemplar valoros) la ce ma pot astepta sa obtin cand vor rodi? depinde de ce nuca a fost folosita la semanat. Daca exemplatul e valoros, asa cum ai spus iar polenul este tot de la un exemplar valoros, ai sanse sa obtii ceva bun, pe principiul ca din doi parinti valorosi pot sa iasa 10 copii exceptionali sau poate doar 8 sa fie exceptionali si 2 oi negre. Sau invers: 8 oi negre si doi exceptionali. Astea sunt posibilitatile, cu precizarea ca cifrele pot sa difere substantial si intr-o directie si in alta. Edited by iosif73, 28 January 2015 - 00:08. |
#3831
Posted 28 January 2015 - 00:10
Daca in apropierea livezii m-ai sunt si alti nuci comuni,solitari, pot influenta in urma polenizarii nucii din livada ?
|
|
#3832
Posted 28 January 2015 - 00:12
iosif73, on 27 ianuarie 2015 - 23:52, said:
depinde de ce nuca a fost folosita la semanat. Daca exemplatul e valoros, asa cum ai spus iar polenul este tot de la un exemplar valoros, ai sanse sa obtii ceva bun, pe principiul ca din doi parinti valorosi pot sa iasa 10 copii exceptionali sau poate doar 8 sa fie exceptionali si 2 oi negre. Sau invers: 8 oi negre si doi exceptionali. Astea sunt posibilitatile, cu precizarea ca cifrele pot sa difere substantial si intr-o directie si in alta. |
#3833
Posted 28 January 2015 - 00:19
sandel1, on 28 ianuarie 2015 - 00:12, said:
Pai polenul nu e din "familie" la majoritatea? Un procent se poate? nu suntem la 6 din 49. Vorbim de genetica, de descendenti, de gene recesive, Incearca sa vezi fiecare fruct ca un individ unic, cu informatia sa genetica proprie. E mai simplu de vizualizat. Ionelmoraru, on 28 ianuarie 2015 - 00:10, said:
Daca in apropierea livezii m-ai sunt si alti nuci comuni,solitari, pot influenta in urma polenizarii nucii din livada ? Depinde de momentul infloritului la amenti si la florile femele. Daca se suprapun momentele de inflorire de la florile femele de la pomul tau cu momentul infloririi amentilor de la vecinu' de peste gard si mai bate o pala de vant de la el catre nucul tau, e posibil sa ai parte de hibridare naturala. Edited by iosif73, 28 January 2015 - 00:41. |
#3834
Posted 28 January 2015 - 00:37
iosif73, on 27 ianuarie 2015 - 23:15, said:
Buna seara raul-sj si bine ai venit aici . Eu sunt inginer horticol si fac si ceva cercetare in domeniul culturii nucului. Foarte pertinent cum ati punctat cateva din chestiunile ce tin de aceasta specie. Din pacate , cu putine exceptii am putut sa discut aici cu oameni care sunt de profesie. Sunt unii amatori care s-au simtit insultati daca am abordat anumite subiecte in afara zonel lor de cunostinte uzuale. Legat de variabilitatea genetica a nucului se poate vorbi mult. In masura posibilitatilor si cand am avut cu cine am punctat chestiunile interesante ce tin de aceasta cultura. Si nu numai in teorie ci si in practica. Si in tara si in afara, cu costurile aferente- deloc mici. Si tot s-au gasit unii sa comenteze pe langa subiect si sa isi exprime certitudinile chiar daca nu prea au nici cunostinte si nici experienta practica in domeniu. Cand vorbim despre nuci selectionati , cel putin pe mine ma intereseaza sursa de unde a fost procurata nuca. Una e sa iei nuca la gramada, din nuca achizitionata de tigani de pe te miri ce coclauri si alta e sa o ai dintr-o livada unde stii clar ce soiuri sunt si ce polenizatori au fost folositi. Pe modelul asta la Statiunea de la Creysse- Franta au fost produsi mai multi hibrizi care ulterior au fost monitorizati si in functie de calitatile fructelor rezultate au fost omologate soiurile Fernor, Fernette, Ferjan, si inca cateva. La Geoagiu s-a facut selectia din populatiile de nuc din jud Hunedoara si Sibiu. Asa a aparut Geoagiu 65 si Sibisel 44, iar nucile produse in fondul lor de germoplasma pot sta la baza unor soiuri noi. Asa ca, din punctul meu de vedere, e chiar foarte ok sa fie cultivti nuci obtinuti din fructele de acolo. La Ramnicu Valcea s-au facut polenizari controlate si asa a aparut Valmit si Valrex. Soiul Ronutex este obtinut dintr-un pom omologa, aflat in centrul orasului Pitesti, aflat in curtea unei familii. Soiul Franquette este rezultatul unei selectii facute din populatiile de nuci din zona Grenoble, bazinul Vinay, acum vreo 200 de ani. Deci, nucul selectionat de orice habarnist care a pus in pamant o nuca despre care nu poate spune absolut nimic, da- e pierdere de bani. Pe de alta parte, cine stie care sunt criteriile de calitate dupa care sa faca selectia anumitor nuci, acela chiar are sansa de a obtine intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat un nucleu de exemplare valoroase din care poate fi omologat unul sau mai multe soiuri. Subiectul e frumos, depinde doar de ce obiectuve urmaresti. Daca ai un fond de germoplasma suficient de variat ai sansa sa obtii exemplare valoroase ce pot fi omologate ca soiuri noi. Legat de fructificarea livezilor de nuc obtinut din nuci, nu e o regula ca productia de nuci e mai mica in interiorul livezii. Sunt cazuri si cazuri, insa, la nivel de antere, dupa ce s-a produs fecundarea florii femele , acestea se brunifica si cad. In plus viabilitatea in timp polenului de nuc nu este extraordinar de mare, ea fiind influentata printre altele si de umiditatea aerului. La unele soiuri suprapusul infloritului deplin la amenti si la florile femele e de cateva ore, iar la altele poate dura 3-4-5 zile. Pornind de la aceste detalii se alege numarul polenizatorilor si amplasarea lor in livada, astfel incat sa nu apara probleme deosebite din punctul asta de vedere. Despre cum se aleg polenizatorii am mai vorbit pe aici. Nu reiau subiectul. In multe cazuri PFA e confundata cu deficienta de bor, care e responsabil de sinteza acizilor nucleici care sunt implicati in diferentierea mugurilor floriferi. Daca nu exista suficient apar mici probleme de ordin hormonal care conduc cam la acelasi rezultat : avortul. Nu intamplator atunci cand faci livada e musai sa stii directia vantului domninant in perioada infloritului. Si nu in ultimul rand, diferentierea mugurilor floriferi se pate influenta in mod direct de fertilizarile cu azot, care facute in exces in anumite perioade inclina balanta hotaritor in directia acumularilor de masa vegetativa in defavoarea diferentierii mugurilor floriferi. Numai bine! Buna domnule Iosif73, Ma bucur ca avem ocazia sa impartasim din experienta fiecaruia pe acest topic. In legatura cu subiectul pe care l-am deschis, vreau sa precizez ca ma refeream la infiintarea livezilor de productie din nuci asa zise selectionate si nu la crearea soiurilor de nuc. Intr-adevar, marea majoritate a soiurilor romanesti sunt selectii din flora cultivata razlet de populatie; in Pomologia RSR, arata chiar poze cu pomul de pe care s-a clonat diverse soiuri, printre care si Sibisel 44 sau Geoagiu 65, soiuri de altfel extraordinare, dar care in prezent lipsesc cu desavarsire. Din lipsa de resurse si stiinta , unele pepiniere promoveaza nucii din samanta pentru plantatii de productie, ceea ce mie mi se pare o greseala. Intr-adevar ca recolteaza nucile de pe pomi aflati in plantatii oarecum specializate, in ideea ca exista, spre ex. , doua soiuri a caror genitori hibrizi formeaza o populatie de valoare si cu caractere relativ uniforme;cred ca cei de la Geoagiu fac acest lucru; o astfel de populatie de hibrizi nu va avea uniformitate absoluta a productiei, iar fenomenul PFA se poate manifesta destul de pregnant. Eventual , astfel de pomi sunt recomandati plantarii in aliniament. In ceea ce priveste carenta de bor, fenomenul se aseamana cu PFA doar prin rezultat, adica fructe putine. Carenta de bor apare pe soluri nisipoase sau prea acide , unde microelementul lipseste , sau cu pH alcalin, unde acest microelement este blocat. Deasemenea daca se planteaza nuc pe un sol cu orizont Cca (de acumulare a carbonatului de calciu ) la suprafata , apare atat carenta de bor cat si de fier (rezultand cloroza) sau de alte microelemente. Carenta de bor afecteaza la orice planta viabilitatea polenului, prin urmare acesta nu va germina pe pistilul florii, rezultand nefecundarea acesteia si avortul. sandel1, on 27 ianuarie 2015 - 23:49, said:
Deci mai pe intelesul tuturor, daca plantez un hectar de nuc selectionat (cu puietii obtinuti din nucile unui exemplar valoros) la ce ma pot astepta sa obtin cand vor rodi? Vei obtine o populatie hibrida cu diversi indivizi diferiti genetic, unii valorosi, iar altii slabi, iar sansele ca fenomenul PFA sa se evidentieze in livada sunt mari , prin urmare vei avea o productie mica. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users