Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Vita de vie
Last Updated: Apr 23 2024 11:33, Started by
blue_wings
, Sep 12 2008 07:18
·
81
#1010
Posted 25 December 2014 - 14:13
Bunicul meu avea un soi de struguri caruia ii zicea Tanac. Iesea un vin negru, care pata paharul si iti facea buzele negre.Stie cineva ce soi este acesta, ptr ca banuiesc ca Tanac era o denumire populara, sau o stalcire a denumirii , ptr ca soiul asta nu l-am intilnit oricat l-am cautat pe net. Broboanele nu erau foarte mari si te patai pe maini când culegeai ciorchinii. Vinul era delicios.
|
#1011
Posted 25 December 2014 - 16:37
neamanole, on 25 decembrie 2014 - 14:13, said:
Bunicul meu avea un soi de struguri caruia ii zicea Tanac. Iesea un vin negru, care pata paharul si iti facea buzele negre.Stie cineva ce soi este acesta, ptr ca banuiesc ca Tanac era o denumire populara, sau o stalcire a denumirii , ptr ca soiul asta nu l-am intilnit oricat l-am cautat pe net. Broboanele nu erau foarte mari si te patai pe maini când culegeai ciorchinii. Vinul era delicios. Si in Bucovina este o vita de vie hibrida cu strugure destul de mic, te pateaza cand esti la cules, se recolteaza tarziu, jumatatea lui noiembrie. Face un vin puternic, pateaza paharul dar e tare bun. Pătrunde în vasele de sânge, se dilatează, mi-a spus un cardiolog, de aceea simți o durere la vasele de sânge din creier. E cel mai puternic strugure din Nordul țării, aici nu prea rezistă vița nobilă. Nu îi știu insă denumirea. Sorry. |
#1012
Posted 26 December 2014 - 10:41
Am vazut ca exista un soi de vin numit Tannat, posibil sa fie asta, si batranii nostri sa fi stalcit numele, nu stiu. Dar nu am gasit butasi de vanzare din soiul asta, la nici o pepiniera
|
#1015
Posted 14 January 2015 - 11:12
altoire pe butas fara radacini ? Si vor face radacini in casa ?
|
#1016
Posted 14 January 2015 - 11:46
Se stie ca altoirea vitei de vie in uscat la masa se face in ian-febr cu stratificarea butasilor la rece pina la fortare, sau in martie-apr cind procesul decurge continuu ,finalizindu-se cu plantarea in scoala de vite sau la ghivece in solar.
Am vrut sa vad cum merge altoirea in decembrie cind,dupa trecerea repaosului obligatoriu,vita este capabila sa dezmugureasca.Totodata am testat 3 medii de stratificare:nisip,turba neagra cu ph 6-7 si rumegus de brad.Ca metoda,am folosit stratificarea pina sub punctul de altoire si capac peste altoi pina la umflarea ochilor. Portaltoi-un soi de HPD necun ,alb,viguros,rez la mana,fainare si filoxera. Altoi-Muscat de Hamburg Operatiile parcurse:curatare coarde altoi si portaltoi;umectare 36 ore;fasonare(au rezultat butasi de la scurt-30cm pina la mediu-40cm);trat antibotritic;altoire in omega;trat stimulare zona altoirii si a bazei butasului;protejarea zonei altoirii cu folie impach alimente;parafinarea simpla(fara saciz,catran sau hormoni);stratificare si fortare la temp camerei,21-22 grd C. Nu am facut socul termic de 28-30 grd in primele 4-5 zile si nici diferenta de 3-4 grd intre virful si baza butasului. Cind au inceput sa se umfle ochii si sa crape parafina,am scos capacele si am pus butasii la fereastra. Rezultate,dupa 30 de zile: 1.Stratificare la nisip:4 altoi prinsi din 5 altoiti;procent de prindere 80%.2butasi i-am mutat la ghivece cind a inceput umfl mug si cresterea a continuat. 2.Stratif la turba:5din 5;proc 100% 3.Stratif la rumegus:5 din 6;proc 83%. Toti butasii prinsi vor fi mutati la ghivece;in vara pot fi plantati la locul definitiv(marele avantaj al butasului la ghiveci:altoire ,plantare si prindere sigura in acelasi an) Daca cineva doreste,pot reveni cu amanunte despre o anumita operatie din procesul de altoire. Cind i-am mutat pe cei doi ,aveau puncte de calus la baza si cite 2-3 radacinute de 5-6 mm. |
#1017
Posted 14 January 2015 - 12:02
Ce substanta antibotritica ai folosit,cu ce ai facut stimularea?Parafinarea,cu parafina sau ceara de albine?Deci se poate face si fara fortare la 28-30 grd.Ce tip de turba ai folosit?Multumesc si felicitari,rezultatele sunt mai mult decat incurajatoare.
|
#1018
Posted 14 January 2015 - 12:44
Din multele recomandate,eu am folosit Rovral.Presupunind ca apa de la robinet (clorinata)nu ar fi buna ,la umectare si trat antibotritic am folosit apa din fintina.Am cumparat cu 5-6 lei o candela alba,am maruntit-o si topit pe baie de apa.Turba a fost cu granulatie aprox 0-5,imi pare rau ,nu mai am ambalajul sa-ti spun precis;parea de flori si rasaduri.Subst stimul au fost de la bios Cluj,calovit si radistim.In plus ,la baza butasului am facut 3-4 zgirieturi cu virful cutitului pe lung de cca 3cm.
|
|
#1019
Posted 15 January 2015 - 10:46
Despre inradacinare
Pe masura ce lastarasii fac3-4 cm, pun butasii la pet-uri de 2 l gaurite in fund ;8-10 cm inaltime de amestec,asez butasul si apoi inca 8-10 cm de amestec,fara apasare si ud. Substratul e format ochiometric din 30%pamint,30% mranita,30% turba si 10% nisip.Pt ca danero 2004 a intrebat de radacini,atasez 2 poze in care se vad radacinute de 5-10mm si calus atit in capat pe sectiune cit si puncte pe partile laterale.Sper ca acestea sa fie un inceput favorabil cresterii pe mai departe. Attached Files |
#1020
Posted 15 January 2015 - 18:35
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/aVA3AxOeVAg?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
|
#1021
Posted 15 January 2015 - 19:30
Cunosteam videoclipul lui Alexandr krot. Mai are si altele interesante.Inteleg putin si limba rusa.El arata aici un mod (mai sint si alte posibilitati,chiar fara nici o cheltuiala) de a crea o diferenta de citeva grade intre baza si virful butasului cu scopul calusarii si emiterii radacinilor fara sa porneasca lastarul.Ideal ar fi ca lastarul sa nu consume din subst de rezerva din butas pina ce apar radacinile .Astfel se obtine butasul perfect pt plantare.
|
#1023
Posted 15 January 2015 - 21:21
da, sunt mai multe filme, insa eu nu inteleg o iota. Ma uit la etapele lui ieri a pus 2 filmein care a pus la ghiveci butasii inradacinati in borcan cu apa si cu niste solutii pe care doar el le stie. faceti amandoi cam la fel. care pe care copiaza?
|
|
#1024
Posted 15 January 2015 - 21:45
Ce zice el in mare acolo , la cata rusa am prins cand ma uitam la Moldova TV , e ca lasa butasii in apa cateva ore cu o doza anume de auxine , apoi parafineaza butasii si ii pune in (cred eu ) spaghnum moss si apoi seteaza temperatura la 24-26 C in compost si zice ca e bine sa le pui pe un balcon neincalzit unde sa aiba 12-15 in aer
Intersanta insa metoda cu veioza cu bec Nu zice nimic sau nu prea il nimeresc eu legat de frecventa la udare Parca metoda asta se folosea si la kiwi. |
#1025
Posted 15 January 2015 - 23:22
puiutoma,nu e vorba despre copiat;am citit mai multe carti despre vita de vie si in ele sint capitole mari dedicate producerii mater saditor(+net si reviste);toate recomanda in scopul maririi proc de vite prinse la altoire subst stimul pt calogeneza si rizogeneza.In Ukraina sau Rusia sint unele ,la noi altele .Eu am folost Calovit si Radistim pt ca asta am gasit la fitofarmacie in oraselul meu.Pentru stratificarea si fortarea butasilor altoiti sau nealtoiti sint mai multe metode si la fiecare e mult de vorbit.
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users