Radiatoare/Calorifere Aluminiu, oţel, fontă, electrice
#2035
Posted 31 October 2014 - 13:54
#2036
Posted 31 October 2014 - 14:59
Are intr-adevar un robinet termostatic cu presetare (limitarea debitului) si are avantajul ca reglajul, odata facut, ramane valabil si daca inchizi returul ca sa demontezi caloriferul sau sa golesti ceva prin restul instalatiei.
Dar reglajul in cadrul instalatiei tale tot trebuie facut. |
#2037
Posted 31 October 2014 - 21:56
Imi inchipuiam ca daca se reglaza debitul prin radiator, la fiecare radiator, prin intermediul acelui ventil se face si echilibrarea...
|
#2038
Posted 31 October 2014 - 22:21
De unde stie radiatorul ala ca este singur sau are inca altele 20 si daca se afla primul sau ultimul pe circuitul de incalzire?
|
#2039
Posted 31 October 2014 - 22:59
pai n-are de unde sa stie, dar ma gandeam ca debitul total al instalatiei proiectate este este suma debitelor individuale reglate prin ventile si de aici echilibrul. Acum inteleg ca eram in eroare si ma bucur cam abordat subiectul
|
#2040
Posted 31 October 2014 - 23:25
godaro, on 31 octombrie 2014 - 22:59, said:
debitul total al instalatiei proiectate este este suma debitelor individuale reglate prin ventile si de aici echilibrul. Insa problema este ca debitul prin fiecare calorifer depinde de presiunea diferentiala disponibila intre turul si returul acelui calorifer. Iar presiunea disponibila este maxima la primul calorifer, cel mai apropiat de pompa, si scade pe masura ce te indepartezi de pompa, datorita frecarilor dintre apa si peretii conductelor, care duc la pierderi de presiune. |
#2041
Posted 31 October 2014 - 23:56
Mie si mila de saracele radiatoare cum stau ele cu hartia pe genunchi calculand de zor cum sa se calibreze. Ca o gluma.
De aceea, mai nou ca permite tehnologia si cunostintele capatate, se poate folosi sistemul radial de distributie. Dintr-o caseta de distributie, cum sunt cele pentru incalzirea in pardoseala, se pleaca cu circuite pentru fiecare radiator in parte. Este ceva mai scump dar in anumite cazuri extinderile, controlul si reglajul se fac mai "frumos". Totul depinde de cat se investeste, atat in materiale cat si in manopera. Vorba aia, nu prea iti cade bine sa iti iei un mercedes ansamblat de maimute, cu bani de un lamborghini. |
#2042
Posted 01 November 2014 - 00:25
Nu este neaparat mai scump. Depinde si ce centrala ai.
Eu spre exemplu la centralele pe gaz folosesc pexal de 16mm pentru legarea radiatoarelor la sistemul asta cu distribuitor de IP. Zic distribuitor de IP pentru ca chiar dinalea si folosesc, ca sa am si debitmetre. Daca as fi mers telescopic, nu pot folosi pexal la o casa mare, pentru ca sunt limitat de diametre si ar trebui sa merg pe cupru. Ori in cazul asta as avea si ceva cupru de 28mm plus foarte mult cupru de 22mm care cind tragi linia te trezesti ca este mai scump. Daca vorbim de o centrala pe lemne, atunci se cam schimba situatia pentru ca ar trebui sa folosesc cupru moale, cupru colac, de la distribuitor si pina la radiatoare si asta intradevar este scump. Am insa multe lucrari cu centrale pe lemne la care coloanele pina in distribuitor sunt facute din cuprru de 28mm si din distribuitor am mers cu pexal de 16mm. Per ansamblu este mai ieftin decit sa faci toata instalatia telescopica si sa folosesti cupru. Nu stiu cum ar fi cu PPR ca dinasta refuz sa folosesc (folosesc doar daca sunt obligat sa o fac) Edited by florin71_skoda, 01 November 2014 - 00:27. |
#2044
Posted 01 November 2014 - 00:53
Dilatari mari, inestetic (mai ales la adaptori), diametre exterioare mari ca sa ai interiorul cit ar trebui sa fie, se lucreaza mai greu cu el daca vrei sa ai tevi "drepte". Daca ai lipit un teu sau un cot mai strimb, sau mai "scurt", sau mai "lung", asa ramine. Asta pentru ca nu prea poti lipi la pozitie asa cum se face la cupru (sau cum se taie teava la pexal)
Edited by florin71_skoda, 01 November 2014 - 00:59. |
|
#2045
Posted 01 November 2014 - 01:00
Am avut cateva lucrari de incalzire in belgia si acolo am avut de lucru numai pe cupru si fitinguri pe compresiune. Traiasca salariile europene. O placere la manopera. Poti sa lucrezi si la costum. Si ce este mai frumos e ca gasesti cam tot ce iti trebuie intr-un singur loc iar beneficiarul nu te ... la creieri ca aia de ce a asa, ca cealalta de ce nu e asa, ca de ce pui si aia. Ma rog, sechele vechi. A fost ca un concediu de odihna de 8 luni.
|
#2046
Posted 01 November 2014 - 09:08
Fitingurile de compresiune is bune de ceva? Cum rezista in timp?
Doar pentru clarificare: echilibrare hidraulica trebuie facuta si la instalatia radiala. Pe toate elementele din distribuitor (teava + calorifer + teava) va "presa" aceeasi presiune diferentiala, dar lungimile de teava sunt diferite asa ca si debitele vor fi diferite. Dupa aceeasi regula, caloriferul cel mai indepartat primeste debitul cel mai mic. Dar e mai simplu de facut. Iar daca mai ai si debitmetre, e boierie curata sa reglezi debitul la fiecare incat sa-si poata asigura puterea maxima din proiect la dT-ul din proiect. Edited by kolfleading, 01 November 2014 - 09:24. |
#2047
Posted 01 November 2014 - 09:43
Fitingurile de compresiune rezista si ele cum pot. Alea de cupru nu-s mai breze decit alea de pexal. Daca nu ai fost atent cind le-ai stris poti avea surprize in timp. Instalatie cu pexal si cu fitinguri prin compresie ai avut si banuiesc ca ai mai avut si mici probleme la ea.
Cele mai bune fitinguri sunt alea prin presare. Numa ca-i scumpa presa. Aia de pexal costa cam 6-7 mii lei (dinastia noi). Aia de cupru nu stiu ca dinaia inca nu am folosit. Doar am vazut instalatie din cupru cu fitinguri prin presare la o centrala pe lemne si se comporta excelent. |
#2048
Posted 01 November 2014 - 09:50
Da, am avut instalatie pe Pexal "din piata" cu fitinguri de compresiune si au fost cateva fitinguri cu problema (instalatorul a ciupit inelele de etansare cand a bagat teava pe fiting). A fost inlocuita cu pexal Henco si fitinguri presate si acusi implineste 10 ani fara nici un fel de probleme. Si mai am in familie o instalatie tot asa, pexal cu fitinguri presate de vreo 7 ani si n-are nici o problema.
Fitingurile de Cu presate au o-ring? Daca da, asta ar fi un mare dezavantaj. |
#2049
Posted 01 November 2014 - 10:01
Da au oring.
Norocul ar fi ca nu se prea vind si nu au apucat sa apara si "chinezismele" pe piata cu oringuri proaste. fitinguri-prin-presare-cupru.jpg 58.54K 6 downloads Totusi dezavantajul tot exista, mai ales cind folosesti tevi de cupru cu peretele de 0,7mm. Plus ca ai neaparat nevoie de scula dinaia de debavurat capatul tevi (am uitat cu se numeste) ca altfel risti sa-ti piste oringul. Si taietorul trebuie sa fie unul de calitate ca nu merge daca ai unul ce tinde sa ovalizeze teava. Edited by florin71_skoda, 01 November 2014 - 10:08. |
|
#2050
Posted 01 November 2014 - 16:30
florin71_skoda, on 01 noiembrie 2014 - 09:43, said: Fitingurile de compresiune rezista si ele cum pot. Alea de cupru nu-s mai breze decit alea de pexal. [...] florin71_skoda, on 01 noiembrie 2014 - 09:43, said: [...] Daca nu ai fost atent cind le-ai stris poti avea surprize in timp. [...] florin71_skoda, on 01 noiembrie 2014 - 10:01, said: [...] Plus ca ai neaparat nevoie de scula dinaia de debavurat capatul tevi (am uitat cu se numeste) ca altfel risti sa-ti piste oringul. Si taietorul trebuie sa fie unul de calitate ca nu merge daca ai unul ce tinde sa ovalizeze teava. florin71_skoda, on 01 noiembrie 2014 - 10:01, said: [...] Totusi dezavantajul tot exista, mai ales cind folosesti tevi de cupru cu peretele de 0,7mm. [...] |
#2051
Posted 01 November 2014 - 18:08
raduk, on 01 noiembrie 2014 - 16:30, said:
Adică fitingurile de compresie pentru CU de pe panourile solare se pot înlocui cu cele de PEX-AL? Normal ca nu. Ideea era ca la fel cum curg alea de pexal, la fel curg si alea de cupru. Imposibil sa faci o instalatie cu fitinguri prin compresiune si sa nu-ti curga macar unul. raduk, on 01 noiembrie 2014 - 16:30, said:
Tratăm problema din punct de vedere profesional sau „Dorelian”? Cum adică „dacă nu ești atent” sau „nu numai că ai nevoie de scule, dar mai trebuie să fie și de calitate”? Păi, ori sîntem instalatori, ori nu mai sîntem... pentru că altfel, beneficiarul și/sau concurența ne dă de ne julește. In opinia mea faptul ca ai un taietor mai vechi care tinde sa mai ovalizeze putin teava nu inseamna neaparat ca esti Dorel, atita timp cit lipiturile sunt curate si teava este dreapta. Iar daca ai un taietor bun nu-ti mai trebuie si debavurator. raduk, on 01 noiembrie 2014 - 16:30, said:
Care ar fi dezavantajul și de ce doar la țevile cu grosimea peretelui de 0,7 mm? Pai daca teava este subtire in carne nu prea vad eu cum etanseaza perfect oringul ala ca atunci cind bagi presa risti sa deformezi teava. Edited by florin71_skoda, 01 November 2014 - 18:10. |
#2052
Posted 01 November 2014 - 18:37
Daca bacurile sunt bune si nu flencane falcile sertizezi si tevi de 0,7. Dar nu stiu cum se vor comporta in timp mufarile la socuri sau cicluri de dilatare.
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users