Traducerea softurilor în limba română

muntealb, on Jan 17 2008, 20:13, said:

http://www.ro-en.ro/...p?d=e&q=to lock

Ideea nu e să-și facă fiecare propria sa traducere că așa nu se ajunge la nimic bun. Ideea e să existe o traducere acceptată, dacă nu de toată lumea, măcar de marea majoritate.

În primul post ai spus că
"Cu alte cuvinte româna folosită în informatică ar urma să fie plină de termeni preluați ca atare din engleză. Evident că acest lucru ar fi ridicol și nepractic."

Multe din cuvintele traduse fac parte din jargonul informatic și nu mi se pare deloc "nepractic" să le folosim netraduse. Spunea cineva de pixel shader de exemplu. Câte interfețe traduse în română conțin acest termen și dintre acestea câte nu sunt unelte profesionale?
Îți spun eu de ce ar fi total nepractic să traducem termenii din jargon: pentru că cea mai mare parte din documentațiile și informațiile de specialitate pe care le poți găsi pe net sunt în engleză. În informatică cel puțin engleza a devenit limbă consacrată. Dacă vrei să înțeleagă indienii, chinezii, francezii și românii ce face programul tău nu te apuci să scri comentarii în patru limbi.

Sunt total de acord că e bine ca o interfață de program ar trebui să fie tradusă în română dacă programul va fi folosit de români, dar doar atâta timp cât vorbim de programe de contabilitate sau mai știu eu ce (aici intervine jargonul folosit în acel domeniu) și nu de interfața compilatorului X...

Defapt singurul meu argument e cel de mai sus, legat de ce găsești pe net și sunt sigur că oricine lucrează în domeniu și chiar se pricepe știe bine engleză și e de acord cu mine că altfel nu se poate.

sergiu_spooky, on Jan 18 2008, 09:44, said:

Nu înțeleg unde este problema. Dacă știi limba engleză, atunci nu vei avea problemă să cauți documentație sau soluții la problemele tale formulând datele problemei în limba engleză. Dacă nu știi engleză, oricum documentația în această limbă nu-ți este accesibilă.

Într-adevăr n-are rost să-și facă fiecare propria traducere, ar fi un efort în plus. Dar se poate întîmpla ca o traducere să ți se pară corectă în proporție de 90% sau mai mult și atunci o poți revizui acolo unde nu îți place terminologia aleasă. Sigur că ar fi bine să fie stabilită o terminologie acceptată de majoritatea populației, dar asta nu rezolvă lucrurile, pentru că un traducător nu poate fi obligat s-o folosească. Deci dacă o persoană traduce softul X care are 2000 de șiruri de text și folosește acolo anumiți termeni care-i plac lui/ei, asta nu înseamnă că traducerea este fără valoare sau n-ar trebui folosită. A înlocui termenii mai puțin acceptați ia 10-20 de minute maximum, în timp ce traducerea completă (cu tot cu verificare) ia cîteva zeci de ore.

Problema cea mare nu este la utilizatori, ci la traducători, care nu se înțeleg asupra terminologiei. Eu de exemplu traduc "Cancel" prin "Anulează", Microsoft RO prin "Revocare", iar traducătorul Firefox prin "Renunță". Alte exemplu este "Folder" pe care eu îl traduc ca "Dosar", Microsoft RO ca "Folder", iar traducătorii de Linux ca "Director". Astea sînt doar două exemple, mai sînt multe altele. S-a discutat mult despre terminologie pe listele traducătorilor, fără să se ajungă la un consens, tocmai pentru că nu poți obliga pe cineva să nu traducă așa cum crede că e mai bine. Cu timpul fiecare traducător își dezvoltă stilul propriu și îi e greu să renunțe la el. Ce să facem ? Să ne pierdem timpul discutînd la nesfîrșit despre ce termen e mai potrivit sau să traducem tot ce se poate traduce, iar utilizatorii să aleagă traducerile cele mai bune ?

Mufă zicea să mă consult cu persoane cu pregătire filologică. Unde să le găsesc ? S-au ascuns în toate găurile de șarpe existente și refuză să scoată capul la suprafață. Poți obliga pe cineva să facă voluntariat dacă nu dorește ? Filologii și lingviștii de la Institutul de Lingvistică sînt corupți pînă în măduva oaselor și au alte treburi decît traducerea programelor de calculator. Pot să pariez că acolo se folosesc numai softuri în engleză. Dacă nu ar fi fost așa ar fi făcut greva foamei în fața sediului Microsoft România imediat ce a ieșit pe piață Windows XP Romanian, care este o rană deschisă în trupul limbii române, agravată de întoarcerea cuțitului în ea odată cu apariția Windows Vista Romanian. Și Institutul de Lingvistică ce face cînd vede toate astea ? Închide ochii și bagă capul adînc în nisip, dar își umple buzunarele cu banii de la MS RO votînd în favoarea stabilirii ca standard a formatului de fișier Office Open XML, cel care a fost respins prin vot acum cîteva luni, pentru că mai există și țări unde MS nu a reușit să corupă pe toată lumea. Nu am nimic cu standardul respectiv, dar dacă cei de la IL erau oameni interesați de starea limbii române, nu ar fi trebuit să se asocieze cu Microsoft RO, cei care se fac vinovați de batjocorirea acesteia.

Sergiu Spooky, nu există un "jargon informatic românesc" bine stabilit (definitivat) așa cum există un "jargon medical românesc" sau unul al inginerilor mecanici. Un jargon informatic românesc ar cuprinde termeni românești, nu englezești, pentru că aceștia nu se adaptează regulilor gramaticale ale limbii române (majoritatea nu se pot pluraliza, conjuga, deriva, articula corect). Hai să luăm exemplul mașinilor, al căror jargon tehnic îl știe multă lume. Acest jargon s-a alcătuit după 1900, atunci cînd au apărut mașinile și în România. Foarte mulți termeni provin din franceză, dar ei n-au fost preluați ca atare, ci au fost adaptați limbii române. De exemplu "volant" a devenit "volan", "bougie" a devenit "bujie", "moteur" a devenit "motor", "soupape" a devenit "supapă", "bouchon" a devenit "bușon", "culbuteur" a devenit "culbutor", "embrayage" a devenit "ambreiaj", etc. Asta pentru ca termenii în cauză să se integreze limbii române și să poată fi folosiți de toată lumea, nu să stea lumea să se întrebe cum se pronunță "bougie" sau "embrayage" sau cum să-i articuleze ori să le facă pluralul. Cît de ridicol ar fi fost să scriem acum "embrayage-ul / embrayage-le" în loc de "ambreiajul / ambreiajele" sau "bougie-a / bougie-ile" în loc de "bujia / bujiile" ? I-ar conveni cuiva să scrie acești termeni cu "ul", "ele" sau "o" în coadă atîrnați de o cratimă ? Nu cred, dar asta se dorește acum cu termenii din informatică. Adică toți termenii ar trebui să fie preluați ca atare pentru că fac parte din "jargonul informatic". Dar termenii franțuzești pomeniți mai sus nu făceau parte din "jargonul ingineriei mecanice" ? Ei de ce au fost adaptați sau traduși ? Chestia asta cu adaptarea / traducerea termenilor străini (tehnici sau nu) a continuat și după schimbarea regimului politic din 1947, nu a fost socotită o metodă a "exploatatorilor capitaliști". Însă după 1989 s-a renunțat la ea și a ieșit un talmeș-balmeș de neimaginat din limba română, tocmai pentru că aceia care trebuiau să stabilească niște reguli clare legate de importurile de englezisme (specialiștii de la Institutul de Lingvistică) nu au făcut-o.

Nu există nici o limbă "consacrată" pentru informatică, așa cum nu există pentru nici una din disciplinele de activitate umană existentă. Faptul că piloții de avioane sînt obligați să comunice cu turnurile de control în engleză nu înseamnă că știința aeronautică are o limbă consacrată și că la facultățile de aeronautică din Franța, Germania, România, Suedia, etc. se folosesc termenii englezești.

Eu vorbesc aici de traducerea interfețelor softurilor, adică de acele porțiuni cu care vine în contact utilizatorul obișnuit. Ce se află în "măruntaiele" programului (codul propriu-zis) și nu ajunge sub ochii utilizatorilor nu este treaba mea. Traducerile trebuie să fie pentru toate softurile, indiferent de categoria lor. În majoritatea cazurilor limba interfeței se poate schimba cu trei clicuri de maus (de ex. Options>Language>Romanian), deci fiecare își poate alege limba preferată. Dacă cineva vrea să traducă interfața unui compilator sau a unui soft de programare e liber să o facă, oricum cine le dorește în engleză le poate avea în engleză (nimeni nu șterge engleza pentru a o înlocui cu altă limbă).

În momentul de față pe internet se găsește foarte multă documentație în engleză din toate domeniile profesionale, dar asta nu înseamnă că softurile nu ar trebui traduse. Cu cît un domeniu e mai complex, cu atît limba maternă îți este de mai mare ajutor pentru a înțelege conceptele, mai ales cînd ești la început. Se pot deci traduce fără probleme softuri profesionale, precum cele de proiectare asistată de calculator. E tot pe SP o discuție despre traducerea softurilor CAD unde utilizatorul Cuculea redă la sfîrșit și o întîmplare extrem de interesantă, care arată că în alte țări sînt preferate softurile în limba maternă chiar și de cei care cunosc engleza foarte bine.

Edited by muntealb, 18 January 2008 - 16:18.

Legat de traducerea interfeței firefox-ului sau windows-ului sunt de acord cu tine, mi se pare normal să le traduci pentru că nu toți cei care folosesc calculatorul cunosc limba enlgeză, dar îmi păstrez ideile legate de partea "profesională" din IT. Piloții vorbesc engleză cu turnurile de control pentru că o limbă unică e singura cale prin care se pot înțelege toți între ei. La fel mi se pare și în programare. Ajutor pot primi și de la un chinez, dar pentru asta trebuie să vorbim amândoi aceeași limbă, și deocamdată engleza e cea mai cunoscută în rândul programatorilor. Mie ăsta mi se pare un avantaj enorm care face ca orice avantaj mi-ar da orice interfață tradusă în română să fie nesemnificativ. Eu învăț niște termeni în română, altu îi învață în chineză și când citim documentația în limba engleză ne dăm seama că nu înțelegem nimic.

"Ieri, dupa niste probleme cu cașul hardiscului, am fost nevoit sa fac o copie de salvgardare. Pur si simplu dupa ce am pus un semn de carte la exploratorul Vulpedefoc, acesta s-a prăbușit. De asemenea, sistemul de operare s-a prăbușit si atunci cand am încercat să deszăvorăsc un fișier care a rămas blocat când Cuvântul Microsoft s-a închis atunci cand încercam sa tund o bucata de text."

Slap me hard. M-am chinuit ceva vreme sa va explic in românește ceea ce am pățit.

Memo, te comporți exact ca un om care nu este capabil să înțeleagă limba engleză la un nivel mai profund (asta probabil te-a împiedicat să devii traducător, nu lipsa unei organizații). Vorbitorii nativi de engleză citesc texte asemănătoare cu cel scris de tine și nu li se pare nimic ciudat. Percepția că engleza ar fi o limbă "elevată" (a elitelor) este doar în capul românilor, de unde și opinia că termenii englezești nu ar trebui traduși. Englezii/americanii își percep limba ca pe una obișnuită. Denumirile softurilor ("Firefox" , "Word", "Windows") nu se traduc în nici o limbă, dar americanii și englezii le citesc și le înțeleg exact ca pe "Vulpe-de-Foc", "Cuvînt", "Ferestre". La fel stă treaba și cu "cache". Acesta e un cuvînt de origine franceză ("cacher" = a ascunde) și înseamnă "ascunzătoare", exact același sens existînd și în engleză de sute de ani (a fost folosit inițial pentru a desemna locurile unde se ascundeau provizii sau arme de către vînători/soldați). Eu l-am românizat pentru a putea fi integrat corespunzător dpdv gramatical. I-aș fi putut zice "ascunzătoare" și ar fi fost perfect, dar opoziția ar fi fost și mai puternică. A-l fi lăsat ca atare ar fi dus la mari probleme ortografice, dar și de pronunție (în engleză se pronunță aproximativ "cheaș").

Nu se zice "copie de salvgardare", se zice doar "salvgardare", care este echivalentul pentru "backup". Se poate zice "copie de siguranță/rezervă". Termenul "tunde" este una din traducerile pentru englezescul "trim", termenul original folosit de autorul softului. Încerc ca în traducerile mele să respect și stilul autorului, adică alegerile lui de cuvinte. Jan Goyvaerts, autorul EditPad a folosit "trim" și nu "remove" (e vorba de spațiile goale de la începutul/sfîrșitul unui rînd de text), iar eu l-am tradus ca atare. Am conversat cu mai mulți autori de softuri, iar JG este singurul non-englez/american care știe limba engleză la perfecție, dovadă fiind și faptul că are blog în engleză, nu în olandeză, limba lui maternă.

P.S. Din păcate nu voi mai putea posta răspunsuri pe acest fir pentru că mă retrag de pe forum, deoarece nu sînt de acord cu cenzurarea mesajelor (conforme cu regulamentul SP) postate de forumiști pe firul legat de ADSL-ul de la RomTelecom. Am să încerc să deschid un forum special pentru discuții despre traduceri, a cărui adresă va putea fi aflată de pe situl Softuri Traduse.

Edited by muntealb, 22 January 2008 - 10:28.

muntealb, on Jan 22 2008, 10:22, said:

Problema mea nu e cu limba engleza. O inteleg perfect. Problema mea e cu limba romana pe care o inteleg si mai bine. Ai facut un produs din gama lactatelor sa aiba de a face cu un hard-disc. Ai facut o varza in mintea oricaruia care habar nu are si n-a auzit in viata lui de cache. Sta omul si se va gandi, ce dracu are o bucata de caș cu ceva din interiorul calculatorului? "Memorie tampon" nu era bun? Exprima mult mai clar ce e cu acel cache.

Memo, ai o problemă cu adaptarea lingvistică sau cu diferențierea între lumea calculatoarelor și cea reală. Majoritatea celorlalți oameni nu o au, indiferent că sînt români, englezi, maghiari, francezi sau mai știu eu ce. Americanii au luat cuvinte din lumea reală atunci cînd au avut nevoie de termeni pentru disciplina nou-înființată a informaticii. Puteau să inventeze termeni noi sau să creeze unii pe bază de cuvinte latine/grecești, așa cum s-a făcut de multe ori în diverse științe. Au ales să folosească termeni obișnuiți probabil pentru ca lumea să nu perceapă informatica ca pe o disciplină stranie, cu ajutorul căreia se realizează produse (materiale sau nu) greu de înțeles și de utilizat pentru un om obișnuit. Sau poate că informaticienii / inginerii de calculatoare aveau nevoie rapid de niște termeni adecvați și nu-și puteau permite să aștepte pînă cînd o autoritate lingvistică ar fi inventat niște termeni speciali derivați din greacă sau latină.

Unii din termenii englezești din informatică desemnează obiecte/situații/activități care seamănă întrucîtva cu corespondentele lor din viața reală din punct de vedere al formei sau funcționalității. Exemple sînt "mouse" (dispozitiv de indicare și de comandă ce seamănă la formă cu animăluțul real), "stick" (dispozitiv de stocare ce seamănă la formă cu obiectul subțire și alungit din realitate), "folder" (element imaterial de stocare ce seamănă ca funcție cu corespondentul din realitate, adică cu dosarul), etc.

Alți termeni englezești din informatică desemnează obiecte/situații/activități care nu seamănă deloc cu corespondentele lor din viața reală din punct de vedere al formei sau funcționalității. Exemple sînt "bug" (defecțiune în funcționarea unui soft), "crawler" (soft de indexare a conținutului paginilor web), "wizard" (modul al unui soft care ghidează utilizatorul la îndeplinirea unei acțiuni), etc.

La traducerea unui termen (informatic sau nu, englezesc sau nu) se poate lua în calcul folosirea corespondentului său din viața reală deja existent sau preluarea lui adaptată (calchiere) în limba în care se face traducerea. Cu alte cuvinte, "mouse" se poate traduce "șoarece" sau "maus", "cache" se poate traduce "ascunzătoare" sau "caș", "bug" se poate traduce "gînganie" sau "bug", "out" se poate traduce "afară" sau "aut" (legat de sport, există în DEX), etc. După cum se vede calchierea duce de multe ori la folosirea a doi termeni diferiți în română, unul pentru viața obișnuită ("șoarece"), altul pentru informatică ("maus"). În engleză nu există așa ceva, acolo același termen poate avea două sensuri fără ca lumea să se simtă amețită. Eu aș fi tradus "mouse" ca "șoarece", dar am folosit calchierea, pentru că este mai ușor de acceptat de către unii. La fel stau lucrurile în cazul "cache/caș". Termenul de "cache" nu este sinonim cu "buffer" (tradus ca "tampon" în română), vezi pentru asta "The difference between buffer and cache".

În anumite situații calchierea poate duce la suprapuneri cu termeni deja existenți care desemnează obiecte din viața obișnuită. Asta se întîmplă cu "cache/caș", dar s-a mai întîmplat în limba română cu alte cuvinte și nimeni nu a avut pînă acum probleme cu asta. Adică nimeni nu s-a plîns că un anumit termen tehnic este identic cu unul non-tehnic cu care nu are nici o legătură și din cauza asta are dureri de cap și nu mai înțelege nimic. Majoritatea oamenilor se adaptează ușor la astfel de situații. Poate că există și cazuri de inadaptare, dar ele sînt extrem de rare.

Francezii spun "panne" la situația în care un anumit aparat s-a defectat. Traducătorii români de acum o sută și ceva de ani au calchiat termenul și astfel în română avem "pană", deși același cuvînt era folosit de foarte multă vreme pentru a desemna un element din învelișul natural al păsărilor. Nimeni nu s-a atacat din cauza acestei alegeri a traducătorilor și pînă în ziua de azi "pană" a rămas denumirea unei defecțiuni (de exemplu la un automobil, la rețeaua electrică, etc.). Numărul celor care nu fac deosebirea între "penele tehnice" și "penele păsărilor" este probabil infim. Gîndirea umană este foarte flexibilă și poate face automat diferențierile lingvistice în funcție de context.

Mai sînt și alte exemple de astfel de situații, inclusiv una chiar în mesajul lui Memo care deplînge folosirea lui "caș" atît în cazul lactatelor cît și al calculatoarelor. Cuvîntul "varză" este folosit pentru a desemna atît leguma binecunoscută, dar și o stare de dezordine materială sau intelectuală. Ce legătură are varza cu dezordinea ? Nici una, varza este unul din cele mai bune exemple de ordine din natură. Ar trebui să se spună că "este varză" în cazul unei situații de obiecte sau gînduri puse într-o ordine și asamblare perfectă, așa cum e cazul cu frunzele din căpățîna de varză. Alt exemplu arhicunoscut este cel cu "cățelul", care este atît puiul cîinelui cît și o bucată din căpățîna de usturoi. Ce legătură are liliacul-plantă cu liliacul-animal ? Nici una, doar că provin din cuvinte bulgărești diferite care seamănă totuși ca pronunție. Dar broasca de la ușă ce legătură are cu animăluțul care orăcăie ? Brînza ce legătură are cu expresiile legate de realizarea unui lucru insignifiant/prost ? Cașcavalul ce legătură are cu banii, așa cum e folosit mai nou ? După cum se vede situațiile în care un cuvînt desemnează două lucruri foarte diferite există cu duiumul atît în română cît și în engleză. Nimeni nu protestează, toată lumea înțelege despre ce este vorba în funcție de contextul folosirii termenului.

==================================================

E ultima oară cînd răspund aici, asta pentru ca să nu fiu acuzat că plec pentru că nu vreau să mai dau explicații. De acum încolo cine are sugestii/nelămuriri/critici referitoare la traducerile făcute de mine le poate exprima pe forumul sitului Softuri Traduse. Nu am altă posibilitate de a-mi manifesta dezaprobarea față de cenzurarea posturilor pe secțiunea de telecomunicații a SP. Un forum e un tot unitar, nu se poate ca pe unele secțiuni (Limba Română) lucrurile să decurgă normal, iar pe altele (Telecomunicații) să dispară posturile care nu convin unei companii sau alteia. Politica de moderare trebuie să fie aceeași peste tot și să nu includă cenzurarea mesajelor care nu încalcă regulamentul forumului.

=================================================

Edited by muntealb, 23 January 2008 - 13:33.

Retoric, daca Muntealb a ales sa se retraga. Daca cache e caș, atunci bug de ce nu e bag?

LoveDemon, on Jan 25 2008, 20:19, said:

Ce-ți bagi?

Hăhă! ce gluma buna!

argument:
daca imi pui un win xp in limba romana in fata sa fac niste configurari (din astea de vara gen schimbare mac, servicii si alte chestii) imi prind urechile
mult mai bine as lucra cu el in engleza

la fel si la soft-uri


ceea ce fac francezii mi se pare aiurea
hai sa traducem tot, ca noi tinem si iubim mult limba noastra

Edited by kretzu77, 27 January 2008 - 22:35.

AdiJapan, on Feb 16 2009, 10:23, said:

Permiteți-mi să vă contrazic. Nu cred că este teama de ridicol întodeauna principalul motiv, cel puțin în domeniul calculatoarelor.
Să dau un exemplu: Cel care citește (să zicem programator la o firmă ce produce software) textul scris de tine (să zicem modelator la o firmă ce produce jocuri, căruia îi place să scrie cât mai corect) va înțelege mult mai greu ceea ce ai vrut să spui, pentru că este obișnuit cu formele din limba străină, corespunzătoare anumitor cuvinte, forme pe care le-a folosit întodeauna. Nu va considera textul ridicol, însă comunicarea va fi foarte dificilă.

Quote

Perfect de acord.

Edited by mircea21, 16 February 2009 - 19:32.

mircea21, on Feb 17 2009, 02:32, said:

Eu mă gîndeam la franțuzismele vechi de un secol și mai mult, intrate deja adînc în vocabularul românesc, pe care unii continuă să le scrie ca în franceză, și de cuvintele englezești care nu fac decît să dubleze termeni românești (site, manager, computer etc.).

Dumneavoastră însă vorbiți despre noțiuni noi, pentru care încă nu există cuvinte românești. În plus din exemplul dat reiese că vă gîndiți la dialogul dintre membrii unui cerc îngust, unde folosirea unui jargon profesional este normală. Atunci e firesc să folosești acei termeni pe care îi cunoaște interlocutorul, indiferent de limba din care provin, pentru că primul scop al cuvintelor este transmiterea de informații. Și eu, cînd mă întîlnesc cu români în Japonia și vorbim despre noțiuni specifice de aici (mîncăruri, tradiții, evenimente etc.), pentru care nu știu să existe denumiri românești, le folosesc evident pe cele japoneze, că altfel nu ne înțelegem. Exact la fel stau lucrurile cu noua terminologie din domeniul calculatoarelor.

Dar vine o vreme cînd numărul vorbitorilor care au nevoie de un termen pentru o astfel de noțiune nouă depășește cercul cîtorva inițiați. Atunci e firesc să depunem un minim efort de a găsi un cuvînt potrivit pentru uzul românilor. Cu atît mai mult cu cît vorbim despre domeniul calculatoarelor, unde răspîndirea ideilor se face foarte rapid, ar trebui ca găsirea unui echivalent românesc să dureze foarte puțin. Faptul că după mulți ani, cînd noțiunea deja nu mai e nouă, încă mai există unii care scriu cuvîntul tot englezește nu poate să reflecte decît teama de ridicol sau, mai rău, snobismul.

Și apoi hai să-i luăm la bani mărunți pe cei care scriu englezește site, computer, click sau franțuzește merci, à propos, mot à mot: le scriu așa, dar cum le pronunță? Tot într-o aproximație românească, mai mult sau mai puțin brutală. Chiar presupunînd că unii din ei ar fi capabili și dispuși să-și comute radical pronunția pe durata acestor cuvinte încît să le pronunțe corect, cîtă vreme o vor face? Singurii pe lumea asta pe care i-am auzit amestecînd cuvinte din alte limbi și pronunțîndu-le ca în limba de origine sînt canadienii francofoni, care chiar și atunci cînd vorbesc în franceza lor maternă pronunță numele și cuvintele englezești cu accent american.

mircea21, on Feb 16 2009, 19:32, said:

Nu este deloc adevărat ce spui și poate fi combătut extrem de ușor. Pentru asta trebuie numai să ne uităm la celelalte popoare, care și-au alcătuit o terminologie autohtonă pentru domeniul informaticii, traducînd în limba lor toți termenii englezești. Faza asta cu greutatea comunicării este invocată de informaticienii români pentru a bloca traducerea softurilor în română și dacă nu reușesc asta, atunci încearcă s-o discrediteze cu argumente de genul "dificultatea comunicării". Dar cum se face că informaticienii francezi, nemți, polonezi, turci, unguri, etc. nu invocă aceeași scuză ? În toată Europa se folosesc programe de calculator traduse și nimeni nu se plînge de dificultăți în comunicare. Este pur și simplu un truc românesc, țară unde marea majoritate a membrilor unui grup profesional (informaticienii) refuză să accepte că limba română poate fi potrivită în domeniul calculatoarelor și face tot posibilul ca în acest domeniu să fie folosită limba engleză, chiar și de către utilizatorii obișnuiți (neprofesioniști).

Dacă românii tot se consideră latini, oare de ce nu se uită cum au procedat "frații latini" în cazul lui "site", care e un cuvînt englezesc derivat din latină ("situs") ? Iată cum spun ceilalți la "site" :

francezi : site (pronunțat sit) => englezii au preluat cuvîntul "site" de la francezi, dar îl pronunță diferit
italieni : sito (pronunțat sit)
spanioli : sitio (pronunțat sitio)
portughezi: sitio (pronunțat sitio)

Latinitatea românilor, de care se face atîta caz, pare că nu va rezista în fața noului imperiu roman, care e USA... Așa cum și-au abandonat dacii limba pentru a o prelua pe cea latină, așa și mulți români și-ar abandona limba actuală pentru a o prelua pe cea engleză. Numai că acum nu mai e vorba de colonizare teritorială, ci doar culturală...

crisdiac, on Feb 17 2009, 06:43, said:

Discutabil. ”Site”-ul englezesc a fost preluat din latină, la fel ca în celelalte cazuri sus-menționate.
Unii lingviști englezi (majoritatea) spun că direct de la romani, alții (puțini) că pe filieră normandă; disputa este încă deschisă. Iată ce zice Webster:
site (siet)  n., v. <sit-ed, sit-ing>
              n.
                  1.  the position or location of a town,
                       building, etc., esp. as to its
                       environment.
                  2.  the area or exact plot of ground on which
                       anything is, has been, or is to be
                       located: the site of ancient Troy.
              v.t.
                  3.  to place in or provide with a site; locate.
                  4.  to put in position for operation, as
                       artillery.
             [1350-1400; ME < L situs position, site
             (presumably orig., leaving, setting down) = si-,
             var. s. of sinere to leave, allow to be + -tus
             suffix of v. action]

Eu știam că site în portugheză ar fi local, dar e chiar logic să existe și sitio.
Problema principală întîlnită de mine cu ”localizarea” softurilor (inclusiv și mai ales a sistemelor de operare) este că traducerile sînt adesea de-a dreptul imbecile. Nu o dată m-am scărpinat prelung în creștet întrebîndu-mă ce mama mă-sii a vrut geniul ăla să spună. Foarte puține programe au fost traduse/adaptate bine și intuitiv, jos pălăria în fața autorilor traducerilor.

Parpanghel, on Feb 17 2009, 12:06, said:

E greu de crezut că ar fi direct de la romani, în definitiv romanii au colonizat Anglia mai mult timp decît Dacia (400 de ani contra 170 de ani), dar populația nu a preluat latina. Situl specializat pe etimologie engleză îl dă ca anglo-francez (normand), provenind la origine din latină.

============
site  
"place or position occupied by something," c.1391, from Anglo-Fr. site, from L. situs "place, position," from si-, root of sinere "let, leave alone, permit."
http://www.etymonlin...x.php?term=site
============

Parpanghel, on Feb 17 2009, 12:06, said:

Eu m-am uitat pe dicționarul lor de la :
http://pt.wiktionary...org/wiki/sĂ­tio
===========
sí.tio ou sí.ti.o, masculino
1. lugar; local; localidade; povoaç&atilde;o[1]
2. (Brasil) fazendola; chácara; quinta perto da cidade; roça
3. assédio; cerco
4. (Internet) espaço em um computador ou rede de computadores preenchido com hipertexto, imagens e outros elementos dos mais diversos tipos, os quais formam um sistema de páginas interligadas, acessíveis pela Rede Mundial.[2]
============

Parpanghel, on Feb 17 2009, 12:06, said:

Soluția în cazul traducerilor de softuri este ca aceia care se pricep bine la făcut traduceri engleză-română să participe la efortul de traducere a programelor. Asta e valabil mai ales pentru softurile obișnuite (freeware/shareware), unde se poate face traducerea pe un fișier text. În cazul SO Windows nu prea e nimic de făcut decît să fie trimise pe adresa MS România reclamații cu privire la calitatea slabă a traducerii.

Edited by crisdiac, 17 February 2009 - 15:40.