Traducerea softurilor în limba română

MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

Am explicat pe larg la adresele de mai jos care este părerea mea despre identitatea Rumînească, deci şi de ce scriu "RUMÎN" şi nu "ROMÂN". Forma "ROMÎN" am folosit-o ceva vreme, dar am renunţat pentru că şi ea este neautentică, conţinînd "O"-ul adăugat de latinOmani. În unele din mesaje trebuie derulat un pic, pentru că acest aspect nu e tratat chiar de la început.

http://forum.softped...2#entry13372228

http://forum.softped...8#entry13108643

http://forum.softped...6#entry13000072

http://forum.softped...6#entry12895284

MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

Problema e că pierderea limbii este primul pas către pierderea identităţii naţionale. Dacii şi-au pierdut întîi limba, apoi identitatea naţională şi în final au dispărut din istorie. În lipsa limbii dace, urmaşii dacilor au putut fi uşor spălaţi la creier de preoţii greco-catolici ai Şcolii Ardelene. Aşa se face că astăzi aceştia au ajuns să se considere "latini", cu strămoşi veniţi de la Roma, care de fapt n-au existat decît în propaganda inventată şi sponsorizată de Vatican. Sigur că acum s-ar întoarce roata şi le-ar veni rîndul la pierderea identităţii tocmai "latinilor", care odată cu preluarea englezei s-ar transforma în germanici. Cine sapă limba altuia...

Însă problema cea mare e că rumîna pur şi simplu nu merită să dispară, pentru că nu este inferioară englezei sau oricărei alte limbi. Faptul că populaţia nu mai are încredere în rumînă se datorează nu limbii, ci propagandiştilor latinomani şi anglomani, care au mutilat limba după cum au avut interesul, aducînd-o într-o stare jalnică, după care s-au apucat s-o calomnieze pentru a determina abandonarea ei şi înlocuirea cu o limbă europeană vestică.

Strategia latinomană de mutilare a limbii rumîne include:
- scrierea etimologică pe model latinist
- nefolosirea diacriticelor
- scoaterea din limbă a cuvîntului strămoşesc SÎNT şi înlocuirea lui cu cuvîntul străin SUNT
- inventarea literei inutile Â, care complică scrierea
- marginalizarea cuvintelor neaoşe şi înlocuirea lor cu cuvinte importate de origine latină, franţuzescă şi italienească.

Strategia anglomană de mutilare a limbii rumîne include:
- scrierea etimologică pe model anglicist
- nefolosirea diacriticelor
- importul masiv şi nejustificat de cuvinte englezeşti
- marginalizarea cuvintelor neaoşe şi înlocuirea lor cu cuvinte englezeşti neadaptate la limba rumînă
- utilizarea programelor de calculator în limba engleză
- proliferarea denumirilor şi inscripţiilor publice în limba engleză.

A se remarca asemănarea celor două strategii, anglomanii copiind practic o bună parte din strategia latinomană, tocmai pe motivul că aceasta a dat rezultate şi a slăbit enorm de mult limba rumînă, făcînd-o incapabilă să se apere în faţa agresiunilor lingvistice străine.

MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

Ţi se pare. Rumînii sînt cam singurii care cad în fund la auzul şi vederea englezei, fiind gata să-şi abandoneze limba proprie pentru a o prelua. Acest lucru este explicabil. Latinomanii au săpat mereu limba rumînă la temelie, rupîndu-i rădăcinile neaoşe şi promovînd înstrăinarea ei prin importul masiv de cuvinte inutile şi prin inovaţii ortografice ridicole. Rumînii au fost învăţaţi de latinomani că limba rumînă e cu atît mai frumoasă cu cît e mai plină de cuvinte occidentale. Deci rumînii au importat cu plăcere cuvinte străine (ieri franţuzeşti, azi englezeşti), pentru că timp de peste 150 de ani au fost învăţaţi că aşa e bine. În plus de asta, comunisto-latinomanii din Academie au dat o lovitură cumplită limbii în 1993, cînd au complicat-o în mod inutil prin generalizarea scrierii cu litera propagandistică Â şi au învechit-o prin scoaterea cuvîntului modern SÎNT şi înlocuirea lui cu cuvîntul antic SUNT, care n-a existat niciodată în limba rumînă naturală vorbită de populaţie. A rezultat deci o limbă arhaizată şi complicată inutil, iar populaţia a resimţit asta la modul subconştient. Această acţiune nesăbuită a Academiei a fost cu atît mai nocivă cu cît s-a suprapus cu începutul ofensivei limbii engleze în ţara noastră, limbă care a devenit în scurt timp după 1990 singura limbă străină ştiută de un număr mare de rumîni, înlocuind franceza, care deţinuse acest loc timp de peste 100 de ani.

Deci în momentul în care limba engleză a început să se răspîndească în Rumînia, limba rumînă se afla într-o stare jalnică din cauza atacului academician din 1993, fiind percepută de populaţie ca o limbă învechită, care nu se putea compara cu engleza, o limbă modernă prin excelenţă. Nu e de mirare deci că limba rumînă, slăbită de academicienii latinomani, nu a putut opune rezistenţă englezei, aşa că s-a ajuns azi ca unii rumîni să accepte cu seninătate înlocuirea ei cu engleza. Cu alte cuvinte, norocul celorlalte popoare e că n-au avut latinomani care să le strice limba prin complicarea şi învechirea ei.

MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

Este bine că ai venit aici şi ţi-ai expus punctul de vedere. Eu am spus de multă vreme că există rumîni care ar renunţa imediat la limba lor maternă pentru a prelua engleza, însă mi s-a reproşat că exagerez. După cum se vede, n-am exagerat cu nimic, pentru că părerile tale sînt împărtăşite de mulţi alţii.

Însă nu trebuie să tratezi lucrurile cu superficialitate. De exemplu ar trebui să expui argumentele care te fac să consideri că rumîna ar trebui abandonată în favoarea englezei. Chestia cu "avantajele nenumărate", fără precizarea lor, nu constituie un argument.

Argumente contra există şi ele, doar că nu le iei tu în seamă. Unul din ele ar fi că operele culturale (populare şi culte) în limba rumînă ar deveni inaccesibile pentru o populaţie care nu va mai şti rumîna. În plus de asta, identitatea naţională rumînească nu va mai putea fi păstrată dacă se preia engleza ca limbă maternă. Nu mai vorbesc de identitatea etnică "latină", a cărei susţinere în noua situaţie lingvistică ar deveni şi mai ridicolă decît este azi.

MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

Păi problema se pune altfel. De ce ai învăţat iniţial folosirea softurilor în altă limbă decît cea maternă? De ce în Rumînia s-a spus ani de zile că limba rumînă nu este potrivită pentru informatică şi ca urmare alfabetizarea informatică a populaţiei trebuie făcută în engleză? Evident, din dispreţul faţă de limba rumînă al elitelor străinomane rupte de popor, dispreţ manifestat iniţial de latinomani, care au fost copiaţi în scîrba lor faţă de limba rumînă neaoşă de către anglomani.

MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

S-a mai discutat asta în paginile precedente. Traducerea softurilor implică doar traducerea interfeţei, cea cu care vin în contact utilizatorii. Codul-sursă, adică instrucţiunile care compun programul propriu-zis, nu poate fi tradus, pentru că programul n-ar mai funcţiona. Traducerea limbajelor de programare existente nu ar avea sens. Dar pot fi inventate limbaje de programare în rumînă, aşa cum au fost inventate în engleză sau în alte limbi.

MrReason, on 30 iunie 2013 - 20:48, said:

O fi enervant pentru tine, dar pentru alţii este o bucurie că pot să folosească programe în limba lor maternă, pe care o cunosc mult mai bine ca engleza. Însă cum instalarea este o singură dată, iar apoi fiecare îşi poate alege limba preferată pentru interfaţa softului, nu cred că e o problemă prea mare pentru cei ca tine, care preferă o limbă străină limbii materne.

_-_, on 01 iulie 2013 - 12:28, said:

Nu e chiar aşa cum zici tu. Ţine cont de faptul că forumurile naţionale sînt mult mai folosite decît cele aşa-zis internaţionale, care în fapt sînt tot naţionale, pentru că şi americanii formează o naţiune. Este normal ca forumurile naţionale americane să fie în engleză. Caracterizarea acestor forumuri ca internaţionale este doar o iluzie, întreţinută de faptul că engleza este în momentul de faţă principala limbă de comunicare internaţională. Însă dacă ai să analizezi forumurile mari în engleză ai să descoperi că marea majoritate a celor care postează sînt vorbitori nativi de engleză, numărul acestora depăşind 360 de milioane la scară globală. Toate forumurile de pe internet sînt în fapt internaţionale, putînd participa oricine ştie limba folosită pe ele. Culmea e că deşi se spune că mulţi rumîni ştiu engleza, majoritatea rumînilor stau pe forumurile rumîneşti şi nu pe cele de limbă engleză. În plus de asta, cu toată anglomania din Rumînia, nu există nici măcar un singur forum important rumînesc de limbă engleză, adică "internaţional" după concepţia ta. Impresia că internetul se reduce la cel de limbă engleză este falsă. Forumurile chinezeşti (inclusiv pe probleme de calculatoare) sînt probabil mai mari decît cele americane, dar cum rumînii nu prea ştiu chineza, nici nu au cum să afle despre asta. Din păcate, mulţi rumîni sînt atît de îndrăgostiţi de engleză încît nu mai au ochi pentru nici o altă limbă în afara ei. Dragoste mare între "latini" şi o limbă germanică, ce mai...

_-_, on 01 iulie 2013 - 12:28, said:

Problema e că cine nu ştie engleza la nivel mediu-avansat nu poate profita de bogăţia de materiale ajutătoare de care vorbeşti tu. Ba chiar trebuie să ştie engleza informatică, pentru că engleza literară nu e de mare ajutor în unele situaţii. Eu n-am dat de atît de mulţi utilizatori obişnuiţi care preferă softuri în engleză decît în cazul rumînilor, lucru şi el explicabil. Traducerea la SO Windows în rumînă este în continuare proastă, deşi s-au făcut cîţiva paşi pozitivi începînd cu Windows Vista.

_-_, on 01 iulie 2013 - 12:28, said:

Păi n-ai spus tu că intri în contact cu alţi programatori pe forumurile internaţionale? Vorbeşte cu ei şi află care e situaţia în ţările lor, poate că vei afla cum se poate îmbunătăţi situaţia de la noi. Mie nu mi-e clar la ce îţi trebuie ţie neapărat "transcrierea fonetică a unor cuvinte din diverse dicţionare". Parcă ai spus că eşti programator şi că lucrezi doar cu engleza. În afară de asta, există o groază de dicţionare pe internet, la fel de bune ca acelea sub formă de soft, dacă nu chiar mai bune, pentru că sînt actualizate mai frecvent. Cu ele n-ai probleme legate de afişarea transcrierilor fonetice.

Nu te acuză nimeni că foloseşti SO şi softuri în engleză. E preferinţa ta şi nu are nimeni dreptul să-ţi dicteze ce să faci pe calculatorul tău. Problema e atunci cînd apari pe forumul Softpedia şi încerci să inoculezi impresia că limba rumînă nu e potrivită pentru informatică, pentru că în opinia ta incompatibilitatea este atît de mare, încît rezultatul este haios. Te-am întrebat ce ţi s-a părut aşa de amuzant la nişte termeni rumîneşti folosiţi la poşta electronică şi nu mi-ai răspuns, pentru că nu era nimic amuzant, cuvintele menţionate de tine fiind traduceri corecte ale termenilor englezeşti.

Apoi ai dat exemplul cu traducerea lui BCC (Blind Carbon Copy), care chipurile s-ar fi tradus cu "Copie Oarbă la Indigo", prescurtat COI, de unde ar rezulta un rîs de neoprit, care spune totul despre cît de potrivită e rumîna pentru informatică. Dacă tot te socoteşti cunoscător de engleză, nu se poate să nu ştii că sintagmele englezeşti se traduc în rumînă inversat, în oglindă. Deci, BCC se traduce în rumînă sub forma CCB, adică Blind Carbon Copy se traduce de fapt în succesiunea Copy Carbon Blind, adică "Copie la Indigo Oarbă" (CIO), nu "Copie Oarbă la Indigo" (COI). În fapt, trucul folosit de tine este tipic pentru propaganda anglomană anti-rumînească.

Anglomanii ştiu că nu au nici un argument în favoarea impresiei lor că limba rumînă nu e potrivită pentru informatică, pentru că dacă franceza, germana, ceha, sîrba, rusa, spaniola, norvegiana, maghiara, etc. sînt folosite de vorbitorii nativi la calculatoare, atunci şi rumîna poate fi folosită, nefiind cu nimic inferioară altor limbi. Şi atunci anglomanii recurg la arma psihologică a ridiculizării rumînei, încercînd să stîrnească rîsul prin menţionarea unor aşa-zise traduceri nepotrivite, care de fapt sînt cu totul corecte. Însă corul anglomanilor se preface că se tăvăleşte pe jos de rîs, urmărind prin asta să influenţeze opinia audienţei, care şi ea ar trebui deci să respingă folosirea rumînei în informatică, o limbă primitivă şi învechită care ne face de rîs, motiv pentru care ar trebui abandonată în favoarea englezei.

Asta este strategia de atac a anglomanilor asupra limbii rumîne, aplicată de nenumărate ori pînă acum, începînd cu binecunoscutul "mouse", care chipurile nu se poate traduce ca "şoarece", pentru că nu-i aşa, cum să te duci la magazin şi să ceri un şoarece, vrei să se prăpădească vînzătorul de rîs, iar tu să intri în pămînt de ruşine? Culmea e că astfel de trucuri copilăreşti au ţinut ani de zile, aşa că acum rumînii trebuie să se chinuie cu un cuvînt străin, "mouse" care are cel puţin patru forme de plural, cu sau fără cratimă. Şi asta pentru că la vremea cînd s-a generalizat folosirea calculatoarelor personale în Rumînia, anglomanilor nu li s-a răspuns că rîd ca proştii, pentru că americanii şi englezii se duc la magazine şi cer şoareci pe limba lor, tot aşa cum o fac şi francezii, nemţii, ruşii, spaniolii, maghiarii, etc. Iar pe vînzătorii americani, englezi, francezi, nemţi, ruşi, spanioli, maghiari nu-i apucă deloc rîsul, ci li se pare ceva normal să li se ceară un produs pe numele din limba ţării în care se găseşte magazinul.

Scopul anglomanilor este crearea unei "Regiuni Autonome Englezeşti" în limba rumînă. Ei vor ca astfel să poată avea o zonă lingvistică independentă, un Ţinut Englezesc, care să nu fie sub incidenţa legilor ortografice şi gramaticale ale limbii rumîne, zonă pe care ei s-o mărească încetul cu încetul, slăbind autoritatea limbii rumîne, pînă la atacul final, cînd anglomanii vor cere ca rumîna să fie înlocuită cu engleza. Acest ţinut englezesc virtual, copiat după modelul ţinutului secuiesc, include în momentul de faţă scrisul fără diacritice, folosirea de cuvinte englezeşti cu scrierea şi pronunţia originală, utilizarea programelor de calculator în limba engleză.

Softurile in imba engleza sunt cele mai raspandite. Chiar daca unele aplicatii, inclusiv interfata sistemului de operare ar fi complet traduse in limba romana, tot am fi nevoiti sa utilizam si aplicatii noi sau freeware scrise in limba engleza. Deci, engleza pentru informatica devine la fel de necesara precum informatica in sine. Francezii care au fost obsedati sa aiba sistemul de operare tradus in limba franceza, aplicatii scrise in limba franceza si chiar limbaje de programare cu nume de cuvinte cheie, instructiuni, proceduri/ functii etc. in limba franceza, dupa ce si-au dat seama ca prin aceasta s-au rupt de restul lumii au revenit la limba engleza, in zilele noastre existand extrem de putini utilizatori de aplicatii scrise in Cobol pentru limba franceza, de exemplu si tot mai multi utilizatori de programe in limba engleza. La fel, germanii care au fost reticenti fata de limba engleza, astazi si-au dat seama cat de importanta este limba engleza in Internet. asa ca se vad tot mai multi nemti discutand in limba engleza pe forumuri internationale (de limba engleza), inclusiv spanioli, chinezi etc. Pe forumurile despre Android, de exemplu, unde se comunica mai mult despre terminale create pentru Europa, nu pentru U.S.A./ Australia/ NZ etc. cei mai multi utilizatori nu sunt vorbitori nativi de limba engleza ci, in principal, vorbitori de limbi din Europa de Est sau din Asia (tari in care se utilizeaza aceleasi frecvente ca la noi ceea ce implica versiuni de firmware originale sau modificate dar compatibile cu dispozitive specifice de la noi, nu de la americani, de exemplu).

Crugasic, on 06 iulie 2013 - 21:31, said:

Ideea cu "rasul de neoprit" se aplica foar in cazul tau (stii ce se spune despre cei care rad mult/ de multe...), nu face parte din exprimarea mea.
In cazul sintagmei de mai sus "copia este oarba", nu "indigo-ul", iar limba romana nu obliga la o anumita topica in ceea ce priveste acordul in acest caz. S-a utilizat in traducere "Copie Oarba la Indigo", deci s-a creat deja un precedent, nu am inventat eu aceasta ordine. Stiu foarte bine cum se traduc sintagmele englezesti in limba romana, deci nu am nevoie de "prelegerile" tale.

Mi s-a parut penibila aceasta topica, tocmai pentru ca prima intrebare pe care mi-am pus-o a fost: de ce nu s-a utilizat traducerea "Copie la Indigo Oarba" sau eventual "Copie in Carbon/ Carbune " (ca sa ramana prescurtarea "CC" la fel ca in limba engleza) sau un echivalent romanesc cu "B" in fata ca sa poata ramane prescurtarea "BCC" ca si in limba engleza, abreviere care se intalneste mult mai frecvent decat sintagma insasi.

Ne mai trebuie o Junimea ca sa luptam impotriva voastra!
Si junimistii luptau impotriva celor ce voiau sa-i zica cravatei "de gât legău" si militau impotriva traducerii literale a expresiilor.

Lasati informatica cum e, informatica e un domeniu in care engleza e regele, punct.
Din punctul meu de vedere faceti mai rau cu traducerile, la scoala informatica ar trebui prezentata cu termenii din lb. engleza (doar termenii tehnici, nu in totalitate in engleza), ca atunci cand elevul trece in productie, sa stie ce si cum, nu sa bajbaie toti termenii tehnici si sa intrebe: "cum i se spune la nod (intr-un graf) in engleza?" sau "cum se numeste arborele (structura de date) in engleza?" - caz real aici pe forum, acum vreo 2-3 zile.

Edited by Paullik, 07 July 2013 - 11:11.

_-_, on 07 iulie 2013 - 11:01, said:

Nu știu de ce e nevoie să ne complicăm cu indigo, cu carbon sau cărbune  (?!) și alte prostii. Termenii nu trebuie neapărat calchiați, ci se pot crea și de la zero. Scopul pînă la urmă e ca acela care întîlnește termenul să înțeleagă ideea, nu să recunoască urme ale termenului englezesc.

În cazul de față există un termen foarte bun, folosit de exemplu în Mozilla Thunderbird: copie ascunsă. Este copie? Este. Este ascunsă? Este. Gata povestea.

Paullik, on 07 iulie 2013 - 11:10, said:

Informatica e una, iar interfața programelor e alta. Informaticianul care se respectă trebuie să știe și engleză. Dar românul de rînd care folosește un ATM, un telefon, o aplicație de știri etc. nu trebuie obligat să vorbească alte limbi. Lui trebuie să-i dai interfața în română. Altfel e străin în țara lui.

E valabil pentru multe alte domenii. Un fizician, medic, inginer, muzician etc. care se respectă trebuie să știe engleză, ca să aibă acces la mai multe informații de specialitate decît cele disponibile în română. Asta e, trăim într-o perioadă cînd aproape orice domeniu de specialitate ai alege ești nevoit să înveți engleză. Dar asta nu înseamnă că și pentru a înțelege lecțiile de fizică de la școală, și pentru a merge la o consultație medicală etc. trebuie să știi engleză.

Cei care pentru pregătirea lor informatică vor să exerseze termenii în engleză n-au decît să-și pună interfața în engleză. Pentru restul e nevoie de interfețe în limbile lor.

_-_, on 07 iulie 2013 - 10:18, said:

Nevoia de care vorbeşti este dependentă de preferinţele fiecăruia. Nu toată lumea e pasionată de calculatoare, încît să vrea să fie la curent cu ultimele softuri sau aplicaţii apărute. În fapt, marea majoritate a populaţiei foloseşte calculatorul doar pentru cîteva activităţi simple, legate de informare sau comunicare. Este o greşeală să se afirme că toată populaţia trebuie să ştie engleza pentru a avea acces la cele mai noi softuri, cînd celor mai mulţi puţin le pasă de asta şi în timpul liber îşi văd de viaţa şi familia lor, nu stau să descarce şi să testeze programe de calculator. Sigur că profesioniştii şi pasionaţii de calculatoare trebuie să ştie engleza pentru a fi la curent cu ultimele noutăţi din informatică, dar aceste două categorii abia dacă ating procentul de 5% din populaţia totală. Restul sînt fericiţi dacă sistemul de operare şi cele 4-5 softuri pe care le folosesc în mod curent au traducere în rumînă.

_-_, on 07 iulie 2013 - 10:18, said:

Această propoziţie cuprinde esenţa propagandei anglomane, distilată pînă la forma de slogan spălător de creier. Tactica anglomanilor este să afirme repetat şi cu tărie că informatica este o disciplină care nu se poate desfăşura decît în engleză, restul limbilor fiind incompatibile cu această disciplină. Fraze ca "Vrei să foloseşti calculatorul, învaţă engleza!" sau "Cine nu ştie engleza nu trebuie să folosească calculatorul" se regăsesc mereu în discursul anglomanilor îndreptat împotriva folosirii altor limbi în informatică. Ei se fac că nu văd faptul că în afară de Rumînia, care reprezintă un caz izolat, în toate celelalte ţări europene populaţia foloseşte covîrşitor programele de calculator în limba maternă.

_-_, on 07 iulie 2013 - 10:18, said:

În lipsa argumentelor raţionale, efortul propagandistic angloman se bazează pe manipularea psihologică obţinută cu ajutorul unor sofisme, adică a unor raţionamente false. Avem un astfel de exemplu în citatul de mai sus. Se încearcă să se acrediteze impresia că pînă şi francezii, "băieţii răi" ai opoziţiei faţă de dominaţia mondială a englezei, s-au dat pe brazdă şi au cedat în faţa evidenţei că engleza e singura limbă a informaticii. Şi tocmai de aceea, rumînii nu trebuie să rămînă ultimii retrograzi, care să ţină la limba lor de ţărani înapoiaţi în loc să adopte limba civilizaţiei moderne, engleza. Însă argumentaţia anglomană e lipsită de bază, fiindcă francezii continuă să folosească sistemul de operare şi softurile în limba lor maternă, nu în engleză. Sigur că şi în Franţa numărul anglomanilor a crescut, dar nu mai mult de 5% din totalul populaţiei foloseşte SO şi softurile în engleză, ceea ce e normal, acest procent cuprinzîndu-i doar pe unii profesionişti şi pasionaţi de calculatoare. Iar acest lucru e valabil peste tot în lume, unde utilizatorii obişnuiţi (peste 90% din populaţie) folosesc SO şi softurile în limba maternă, nu în engleză.

Există şi o excepţie, care confirmă regula, anume Rumînia, unde probabil 80% din utilizatori folosesc SO şi softurile în engleză. Cînd aud că rumînii se consideră latini, dar folosesc majoritar SO/softuri într-o limbă germanică, străinii rîd cu gura pînă la urechi, ca de o situaţie demnă de teatrul absurdului. Propaganda latinomană a susţinut timp de 200 de ani că Rumînia este avanpostul latinităţii în estul Europei, şi parcă tocmai pentru a desfiinţa această minciună, Rumînia a ajuns acum groparul latinităţii în această regiune, veriga slabă care a cedat extrem de uşor la invazia englezei. Sub asaltul lingvistic germanic, latinitatea rumînească, inventată de preoţii greco-catolici ai Şcolii Ardelene în secolul 19, s-a prăbuşit mai uşor ca Imperiul Roman sub asaltul triburilor germanice.

Anglomanii nu pot înţelege un lucru simplu, anume că traducerea softurilor nu decurge din obsesia unui popor sau a altuia cu propria limbă maternă, ci din obsesia comercianţilor de a face cît mai repede bani la scară planetară. Fără traducerea sistemelor de operare şi a softurilor (inclusiv a jocurilor), comercianţi ca Microsoft, Adobe, Google, Electronic Arts, etc. ar fi fost mult mai săraci ca în momentul de faţă, pentru că produsele lor ar fi fost folosite doar de cei care ştiu engleza sau acceptă să se chinuie cu o limbă străină pe care o cunosc aproximativ. Deci nici vorbă de obsesia francezilor cu franceza, a ruşilor cu rusa, a chinezilor cu chineza, a germanilor cu germana, a japonezilor cu japoneza, a spaniolilor cu spaniola, etc.

Decizia de a traduce în limbile folosite de sute de milioane de oameni a fost una strict economică, neavînd nimic naţionalist în ea, tocmai pentru că a venit din partea producătorilor de softuri, majoritatea americani, care au intuit cîştigurile rapide ce se pot realiza astfel. Nici unui afacerist nu-i convine să aştepte ca locuitorii unei ţări să înveţe o limbă străină ca să poată folosi pe deplin un anume produs, cînd el poate să ofere produsul localizat şi banii vor începe să curgă rapid. Obsesia cu limba maternă a existat doar din partea unor minorităţi naţionale care au fost dispuse să dea bani pentru traducere, avînd nevoie urgentă de SO în limba lor pentru a contracara deznaţionalizarea lingvistică agravată de adoptarea limbii majoritare pentru domeniul informaticii. Însă asta a fost în trecut, pentru că pe parcurs MS şi-a dat seama că investiţia de a traduce Windows în cît mai multe limbi de pe glob este mică faţă de beneficiile obţinute ulterior prin cucerirea unei pieţe oricît de mici, care este bucuroasă să aibă traduse sistemul de operare şi softurile incluse cu el. Repet, un utilizator obişnuit nu are nevoie decît de un sistem de operare şi de cele cîteva softuri incluse odată cu acesta pentru a fi mulţumit.

În ce priveşte limbajul de programare COBOL, în afară de faptul că este total depăşit de o bună bucată de vreme, nu văd de ce este folosit ca argument în această discuţie, al cărei titlu spune clar că se referă la traducerea softurilor, nu a limbajelor de programare.

_-_, on 07 iulie 2013 - 10:18, said:

Ceea ce ai observat tu este normal, pentru că limba engleză a ajuns practic singura limbă utilizată pe plan internaţional pentru comunicarea între popoare de limbi diferite. Însă asta nu înseamnă că nemţii, spaniolii, chinezii şi alţii pe care i-ai văzut discutînd în engleză, folosesc SO şi softurile în engleză sau că ei susţin că toţi utilizatorii, indiferent de limba lor maternă, ar trebui să folosească doar engleza la calculatoare. Pe de altă parte, prin faptul că tu nu ştii nici o altă limbă în afară de engleză, ai tendinţa să crezi că nu există forumuri despre calculatoare sau tablete decît în engleză. Nici vorbă de aşa ceva, există forumuri despre aceste lucruri în toate limbile lumii, şi ele sînt frecventate de populaţiile respective mai mult decît cele în engleză. Uite de exemplu forumul Softpedia, la ale cărui discuţii participă mult mai mulţi rumîni decît la cele de pe forumurile americane cînd vine vorba de calculatoare sau tablete, şi asta deşi majoritatea rumînilor folosesc SO/softuri în engleză. Nu mai vorbesc de forumurile franţuzeşti sau nemţeşti, pe care postează mult mai mulţi francezi sau nemţi decît pe cele americane. Dar atunci cînd nu ştii decît o singură limbă străină, pe care o iubeşti cu toată fiinţa ta, ai impresia că restul de limbi au dispărut...

_-_, on 07 iulie 2013 - 11:01, said:

Tocmai că mie nu mi se aplică chestia cu rîsul, din moment ce eu am susţinut mereu că rumîna este foarte potrivită pentru orice domeniu de activitate, oricît de vechi sau de modern, deci şi pentru informatică. Tu ai fost cel care a spus că e amuzantă traducerea anumitor termeni din engleză în rumînă şi eu ţi-am răspuns că nu e nimic de rîs, traducerile respective fiind corecte. Pur şi simplu tu te-ai comportat ca un angloman tipic, cum au mai fost atîţia pe acest fir de discuţie, iar eu ţi-am arătat că strategia asta de ridiculizare a limbii rumîne cu exemple penibile, fabricate special, nu mai merge în momentul de faţă, deşi a mers în trecut şi este responsabilă pentru procentul mare de rumîni care nu-şi folosesc limba maternă la calculatoare.

Evident că copia este oarbă şi nu indigoul, lucru subliniat de faptul că acordul adjectivului ("oarbă") se face cu copia (feminin), nu cu indigoul (neutru). Însă în plus de asta, trebuie să ţii cont de faptul că cuvîntul "indigo" există în limba rumînă probabil de sute de ani, nu a apărut odată cu limba engleză, deci n-are nici un rost să fie articulat cu cratimă aşa cum faci tu ("indigo-ul"). Eu am spus de mai multe ori că această invazie de englezisme scrise ca în original şi articulate cu cratimă va duce în final la articularea tuturor cuvintelor cu cratimă, indiferent dacă provin din engleză sau nu, pentru că populaţia nu are chef să se complice cu tot felul de reguli complicate bazate pe pronunţarea cuvintelor. Asta demonstrează încă o dată influenţa nocivă a englezismelor neadaptate asupra limbii rumîne, care nu avea nevoie de această complicaţie inutilă a articulării cu cratimă.

Dar într-o limbă unde este promovată de către lingviştii contemporani scrierea scindată a unui sunet pe criterii poziţionale (Î şi Â), este normal să fie promovată de către aceiaşi lingvişti articularea scindată (cu cratimă şi fără cratimă) pe criterii de pronunţie. Acţiunea îndelungată a etimologismului latinoman asupra lingviştilor rumîni a dus la deficienţe grave în ce priveşte spiritul practic al acestora, astfel că ei au ajuns să îmbrăţişeze acum şi cauza anglomană, a scrierii şi pronunţării cuvintelor englezeşti ca în original, într-un dispreţ total faţă de uşurinţa de scriere şi pronunţare a limbii rumîne. Măcar lingviştii sînt consecvenţi în contribuţia lor la distrugerea din interior a limbii rumîne, ghidîndu-se în stabilirea regulilor ortografice după limba folosită de reprezentanţii cei mai vocali ai populaţiei "culte", care de 200 de ani încoace sînt nişte străinomani cît se poate de inculţi în domeniul lingvisticii şi cît se poate de porniţi pe desfiinţarea uşurinţei de comunicare în limba rumînă, pentru ca aceasta să-şi piardă prestigiul şi să poată fi înlocuită cu o limbă străină...

Paullik, on 07 iulie 2013 - 11:10, said:

Te înşeli profund. Junimiştii nu erau nici pe departe străinomani, deşi mulţi îşi făcuseră studiile în străinătate. Junimiştii promovau o atitudine raţională faţă de limbă, care era la polul opus faţă de atitudinea ideologizantă a latinomanilor de atunci. Dacă junimiştii ar mai exista azi, ei ar fi contra englezirii limbii rumîne.

Eminescu iubea cel mai mult cuvintele neaoşe rumîneşti şi era contra înstrăinării limbii prin importul excesiv de neologisme, aşa cum făceau la vremea aceea latinomanii, şi cum fac azi anglomanii.

<-----------------------Începutul citatului------------------------->
Sînt acum patruzeci de ani cînd Eminescu şi-a început studiile universitare, lupta pentru puritatea limbii româneşti era în toiul ei şi tot naţionalistul cu oarecare ştiinţă de carte ţinea să sporească limba maicii sale cu cîteva vorbe.

După ce se hotărîse odată [de către latinomanii extremişti ai Şcolii Ardelene] că au să fie scoase din limba noastră toate vorbele care nu pot să fie derivate din limba latinească, rămăseseră de tot puţine vorbele de care puteam să ne folosim şi foarte adeseori eram nevoiţi să ne ajutăm cu vorbe împrumutate fie din limba latinească, fie din vreuna din limbile neolatine.

Erau însă şi oameni de o fire mai îndărătnică, pe care numai cu anevoie îi puteai îndupleca să se lepede de vorbele cu care erau deprinşi. Eminescu era şi el dintre aceştia. El avea multă slăbiciune pentru muzica limbii româneşti şi zicea că neologismele pocesc muzica, aceasta fiindcă ele nu pot să fie rostite ca vorbele româneşti cele adevărate. Ceea ce-i atingea plăcut urechea erau mai ales sunetele "ea", "oa", "ie", "ă", "î", care lipsesc în neologisme, îndeosebi în versuri cînd fie ritmul, fie rima îl silea s-o facă aceasta.

Pornit odată în felul acesta, a ajuns "puritan" în înţelesul că limba e cu atît mai curată, cu cît mai puţine sînt în ea neologismele. Bucovinenii, elevi ai lui Aron Pumnul, ţiind şi ei la vorbele vechi, erau neobosiţi născocitori de vorbe derivate din ele, ca "sciemînt" în loc de "filosofie", ori "întîmplămînt" în loc de "istorie". Blăjenii, elevi ai lui Cipariu, îşi băteau mereu capul să derive din limba latină vorbe pe care într-adevăr le-am împrumutat de la slavi, de la greci ori de la maghiari, ca "Slatina" din "Stellatina". Eminescu lua în bătaie de joc pe aceşti sporitori ai comorii de vorbe. După părerea lui, vorbele nu se născocesc, ci răsar ca firele de iarbă de cîmp; limba românească nu e, cum se zicea, "fiica" celei latine, ci mai veche decît aceasta, şi românească e orişicare vorbă de care se folosesc toţi românii, fiindcă o rostesc uşor, le sună bine la ureche şi are pentru dînşii un înţeles bine hotărît. El nu mai cerceta dar originea vorbei, ci o preţuia după valoarea ce i-o dă întrebuinţarea. Neologismele i se păreau vorbe de puţină valoare nu numai pentru că sînt puţini cei care le înţeleg, ci şi pentru că înţelesul lor e oarecum sec, ca al tuturor termenilor tehnici. Era deci cuprins de o vie bucurie cînd putea să "dezgroape" o vorbă, adecă să introducă în limba literară o vorbă răspîndită în popor, de care alţi scriitori nu se folosesc, fie chiar şi un provincialism, şi era neobosit scrutător al limbii vorbite.
[...]
Bună şi frumoasă era pentru noi [Eminescu şi Slavici] numai limba pe care o învăţaserăm fiecare în satul său: trebuia dar să ne simţim ademeniţi [atraşi] de Junimea, care stabilise principiul că limba cea bună vieţuieşte în graiul poporului şi că unitatea culturală [a românilor care trăiau atunci în state diferite] nu se poate restabili decît exprimînd în limba aceasta adevărul, care e pretutindeni acelaşi.

Ioan Slavici: Amintiri (Editura Pentru Literatură, Bucureşti, 1967) : pag. 34-35 şi 74
<-----------------------Sfîrşitul citatului------------------------->

În ce-l priveşte pe "gîtlegău", acest cuvînt are un corespondent perfect în engleză, pe "necktie", de care americanilor nu le e deloc ruşine. Dacă americanii nu rîd de "necktie" ("gîtlegătură"), nu există nici un motiv ca rumînii să rîdă de "gîtlegău", fiind vorba de acelaşi cuvînt reprodus în limbi diferite. Numai anglomanii spun că un rumîn va rîde de "gîtlegău", dar îl va folosi fără probleme pe "necktie", pentru că asocierea cuvintelor "gît" şi "legătură" sună penibil în limba rumînă, dar sună elevat în limba engleză. Engleza este în opinia anglomanilor o limbă care înnobilează tot, iar rumîna o limbă care înjoseşte tot, deci cuvintele englezeşti nu trebuie traduse, pentru că astfel se pierde farmecul lor, ce nu poate fi reprodus într-o limbă grosolană ca rumîna.

Paullik, on 07 iulie 2013 - 11:10, said:

Materiile predate în şcoală trebuie să fie pe înţelesul tuturor, pentru că şcoala oferă o pregătire generală, nu una particulară pentru un anumit domeniu. Şcoala trebuie să producă oameni care să aibă nişte cunoştinţe de bază în ce priveşte disciplinele umaniste, ştiinţifice şi tehnice. Informatica este doar una dintre aceste discipline şi nu este situată ca importanţă deasupra celorlalte. Pentru ca noţiunile din materiile predate în şcoală să fie înţelese cît mai uşor, ele trebuie predate integral în limba maternă, în acest fel elevii putînd şi să le memoreze mai bine. Cine vrea să urmeze o carieră într-un anumit domeniu de activitate, poate să citească în timpul liber ce cărţi vrea şi în ce limbă crede că îi va fi de cel mai mare ajutor pentru obţinerea unui loc de muncă în domeniul respectiv.

Atîta timp cît şcoala este finanţată de la bugetul de stat, trebuie ca limba oficială a statului să fie cea în care să se facă predarea cunoştinţelor, pentru că menirea şcolii este să producă cetăţeni care să se înţeleagă între ei în limba oficială a statului, nu într-o limbă corcită după moda lingvistică de moment, care se poate schimba de la o generaţie la alta. Folosirea în şcoală a limbii rumîne este deci esenţială pentru ca generaţiile să se poată înţelege foarte uşor între ele, inclusiv la locul de muncă.

Nu e nici prima și cu siguranță nici ultima traducere aberantă din interfețele românești de soft, dar iată ce mă anunță Adobe:

„Această actualizare se adresează problemelor ridicate de clienţi şi vulnerabilităţilor în materie de securitate. Adobe recomandă instalarea întotdeauna a celor mai recente actualizări.”

Bănuiesc că traducătorul avea originalul în față și i-a fost greu să-și desprindă ochii de cuvîntul addresses. Mai bănuiesc că traducătorul era fie foarte obosit, fie foarte incompetent. Nu poți să spui în română că o actualizare se adresează problemelor. În ce limbă vorbește actualizarea asta? Iar problemele și vulnerabilitățile ce limbă vorbesc?

Iată și originalul:

„This update addresses customer issues and security vulnerabilities. Adobe recommends that you always install the latest updates.”

Aha! Care va să zică în engleză actualizarea nu stă de vorbă cu problemele, ci le rezolvă. Doar în română se fac adresări fără rost, fără a rezolva mare lucru.

Apoi ce-o fi fost în mintea traducătorului cînd a folosit o exprimare atît de impersonală și nenaturală ca „Adobe recomandă instalarea întotdeauna”? Uite cum e în engleză, foarte personal și foarte natural: „Adobe recommends that you always install [...]”. Ar fi putut și traducerea românească să sune la fel de bine dacă traducătorul ar fi spus: „Adobe vă recomandă să instalați întotdeauna cele mai recente actualizări”.

Nu știu care băieți fac traducerile în română pentru Adobe, dar nu par să fie capabili de treabă bună.

Ca să nu mai spun că în timpul instalării se afișează mai multe mesaje, dintre care unul sună așa: „Se optimizeaz? performan?ele”, cu semne de întrebare cu tot. Prin comparație, faptul că diacriticele de la Ș și Ț sînt sedile în loc de virgule (acolo unde totuși literele românești se afișează bine) e un fleac.

E păcat. Adobe a fost cîndva una din foarte puținele firme care s-au îngrijit ca textele românești să poată fi scrise corect (Ș și Ț cu virgulă), pe vremea cînd Microsoft se făcea că plouă cînd i se cerea să rezolve problema, iar Academia Română încă nu aflase că ar exista vreo problemă. Mde, una caldă și una rece.

Nu ar fi mai simplu sa largim sfera semantica a verbului "a (se) adresa" din limba romana in asa fel incat sa cuprinda si sensul respectiv din limba engleza? Mai exista si alte mutatii semantice in ceea ce priveste utilizarea anumitor "false friends" (ban < a bana, actual, eventual, magazin, mizerabil, a prezerva/ prezervativ etc.)...

_-_, on 07 octombrie 2013 - 08:17, said:

O fi mai simplu, dar nu așa funcționează limbile. Sensul cuvintelor nu se stabilește prin ședințe sau prin decizii ale cuiva, ci natural, de la sine. Sensurile sînt cele care se constată în uz, nu cele pe care le impune cineva. Fac excepție unii termeni juridici, științifici etc. care trebuie definiți convențional, cu maximă precizie.

Dacă, dintr-un motiv sau altul, vorbitorii vor ajunge să spună a adresa cu sensul de „a se ocupa de, a rezolva”, atunci sensul cuvîntului se va lărgi. Dar asta nu pentru că ne propunem noi (care noi?) în mod conștient să-l lărgim, ci pentru că în uz observăm că s-a lărgit, post factum.

Și dacă sensul se va lărgi, atunci verbul cu noul sens nu are motiv să fie reflexiv. El s-ar folosi astfel: „Această actualizare adresează problemele ridicate de clienţi” (adică le rezolvă). Dimpotrivă, folosirea ca verb tranzitiv ar fi favorizată tocmai de faptul că celălalt sens (cel actual, de abordare orală sau în scris a cuiva) apare de obicei în construcții reflexive.

Exemplul de mai sus reprezinta exact acest caz: utilizarea termenului cu sensul din engleza in mod "natural", nu stabilit prin "sedinte sau decizii ale altcuiva"... Eu am intalnit exact acelasi mod de utilizare cu mai multe ocazii in surse diferite, de unde rezulta ca s-au creat deja precedente. Ma indoiesc ca exista cineva care nu pricepe despre ce este vorba (in contextul respectiv).

_-_, on 07 octombrie 2013 - 12:24, said:

Eu vorbesc aici de calitatea deplorabilă a unei traduceri de interfață, care traducere trebuia făcută de cineva în stare s-o facă, nu de cineva care amestecă limbile în mod „natural”. Afirmația mea cu ședințele se referea strict la afirmația dumneavoastră cu „ar fi mai simplu să lărgim”.

Eu unul n-am mai întîlnit cuvîntul ăsta folosit atît de aberant. Credeam că românii știu ce înseamnă a se adresa și că nici unul nu-i poate da sensul „a rezolva” sau „a se ocupa”.

În evoluția limbii „precedentele” pot avea cel mult un efect de declanșare a unei schimbări, dar cu foarte puține excepții declanșările astea se sting rapid și fără efect. Pentru ca ele să ducă la modificări definitive e nevoie de depășirea unei mase critice. Sînt convins că, cu toată ignoranța mea asupra răspîndirii acestui barbarism, el e departe de acea masă critică.

Nu trebuie să judecați capacitatea de înțelegere a cuvîntului în acel context din perspectiva cuiva care știe destulă engleză că să cunoască și acest sens al lui address. Eu sînt sigur că acea formulare sună extraterestru pentru foarte mulți români. Cum adică o actualizare se adresează unei probleme?! Să fim serioși. Lumea poate cel mult ghici înțelesul din restul cuvintelor, dar altfel în română a se adresa nu are nicicum un asemenea sens.

Eu nu-s ”angloman”, ci cel mult anglofil. Viața a făcut să gîndesc, să vorbesc și să scriu bine englezește înainte de a merge la școala primară românească. Cu toate astea, iubesc limba română, care a rămas și ”de suflet”, și ”primară”.

Părerea mea e că nefericirile astea - care nici măcar nu-s ”false friends” - originează în necunoașterea (sau cunoașterea deficitară, insuficientă) a ambelor limbi. Și am constatat că nu contează care ar fi limba maternă/limba adoptată într-o astfel de ecuație. Fundamental, dacă subiectul nu stăpînește bine limba de origine, nu va stăpîni rezonabil nici o altă limbă. Da, e atît de simplu.

Strict referitor la verbul ”to address”, am remarcat la români că trag aceeași paralelă inflexibilă la sensul unic al cuvîntului autohton ca și la ”to observe”. Ei, asta rar înseamnă altceva decît necunoașterea ambelor limbi. Situații similare există între oricare alte două limbi diferite.

Dar pentru că vorbim exclusiv de softuri, țin să subliniez că unicul limbaj informatic realmente universal este codul-mașină. 0 și 1. Limba maternă nu mai contează. Dar puțini ajung acolo.

Edited by Parpanghel, 07 October 2013 - 21:31.

Taoistii spun ca esenta existentei este yin si yang, dar au spus-o in chineza.
Cine mai utilizeaza azi codul binar pentru exprimarea unei instructiuni a microprocesorului? De multa vreme se utilizeaza coduri mnemonice din limba engleza pentru fiecare instructiune si o sintaxa pe care asamblorul o traduce in cod masina. Pana si compilatoarele pentru limbajele de nivel mediu/ inalt utilizeaza (aproximativ) aceleasi cuvinte cheie in inline assembler in locul codurilor binare (din cate cunosc, numai limbajul BASIC obliga in trecut la utilizarea codurilor binare/ hexazecimale ale instructiunilor). Programatorii din intreaga lume utilizeaza astazi acelasi limbaj derivat din cuvinte ale limbii engleze si nu a simtit nimeni nevoia sa le schimbe, deci exista deja un limbaj universal
Nici eu nu sunt agloman. Insa limba engleza a devenit azi pentru marea majoritate a oamenilor o limba universala (cum era limba latina din Antichitate pana la Renastere). Nu putem sa nu ii recunoastem potentialul de a deveni o a doua limba (necesara in contextul globalizarii) pentru toti cei care nu sunt vorbitori nativi de engleza.

_-_, on 07 octombrie 2013 - 21:57, said:

Omule, ești victima multor confuzii. Și nu caut să te jignesc spunînd asta, ci doar să te ajut să le depășești. Dacă vrei.

Ce spui tu în prima parte e practic recunoașterea spuselor mele, dar cu ranforsarea convingerii tale, cu limba engleză, pe care o confunzi cu limbajele de programare. E drept că multe dintre limbajele de programare dominante în Vest sînt practic cuvinte și/sau succesiuni de cuvinte englezești, dar te-aș invita să te uiți un pic la prietenii noștri asiatici (inclusiv ruși). Indiferent de limbă, probabil știi că softurile sînt nimic altceva decît instrucțiuni logice. Care inevitabil sfîrșesc, toate, în cod-mașină. Cunosc persoane care pot programa direct în cod-mașină. E drept, sînt extrem de rare, dar există. Iar limba chiar nu are importanță. Codul-mașină este ceva mai mult decît codul binar sec, în sensul clasic, pentru că include întreaga gamă de caractere posibile (ASCII sau altfel), care servesc ca orientatori, operatori sau divizori logici. În loc de {input value=}x{/value} avem, să zicem, ¶¹¿. Dar reprezentată logic, prin simboluri, sintaxa va fi aceeași.
Sîntem foarte aproape de ”programarea neurolingvistică”, în care vom putea scrie ce programe ni se arată nouă (prin comenzi verbale; comunicare directă cu mașina), dar și astea înseamnă tot cod-mașină, sau direct cod binar, în cele din urmă.

Limba engleză a rămas doar una din limbile relativ universale cu care Occidentul se mai mîndrește. Mult mai mulți vorbitori și utilizatori curenți are chineza.

Uite, întîmplarea face ca eu să vorbesc și să scriu în limba engleză mai bine decît destul de mulți nativi ai spațiului anglofon. Asta nu m-a împins niciodată să abandonez în vreun fel limba română. Și nici nu înseamnă că aș cunoaște TOATE subtilitățile regionale (în indiferent care dintre limbi). Dar admit că e bine să cunoști cît mai multe limbi de cît mai largă circulație. Engleza e doar una dintre ele. Franceza e fascinantă în sine. Și spaniola. Și araba, și chineza. Ba, chiar, în contextul globalizării (dacă e să dureze, pe termen lung), mult mai utilă ar fi chineza.

Engleza e un caz special. Da, limbă germanică (saxonă), dar cu atît de multă latină în ea că e dureros să văd cuvinte practic identice cu ale noastre ”reintroduse” cu iz englezesc doar de amorul artei. Site și location.fiind cele mai frecvente. Avem sit, avem loc, dar cumva simțim o pornire perversă de a le zice sait sau locație - nu știu de ce. Dacă e să admirăm ceva la engleză, ceva demn de imitat, eu aș propune să fie flexibilitatea limbii.Lor nu le e rușine să dea unor cuvinte vechi sensuri noi, și nu ar trebui să ne fie nici nouă.

Edited by Parpanghel, 07 October 2013 - 22:49.

Pentru cei care citesc multe texte tehnice în engleză o astfel de exprimare vine de la sine, cu atât mai mult cu cât respectivii nu compensează prin lecturi de altă factură, preferabil în limba română. Am observat pe pielea mea că la traducerea orală rapidă a unui text din engleză în română întâmpin probleme similare: dacă întâlnesc un cuvânt cunoscut în engleză căruia îi corespunde în română ori un false friend, ori un barbarism (de tipul verb în engleză la care se adaugă un sufix românesc), am tendinţa să-l traduc într-o romgleză nedorită. În plus, am tendinţa să folosesc neologisme de ultimă oră, aflate la limita corectitudinii, pe care bunica în mod sigur nu le-ar înţelege, însă interlocutorul meu da. De asemenea, o exprimare îngrijită în limba română presupune frecvent anumite inversiuni ale cuvintelor în frază în comparaţie cu engleza, deci nu o traducere mot-a-mot.

Ca să exemplific, am deschis pagina Pentium III de pe Wikipedia în engleză şi am luat câteva texte la întâmplare.

originial:
The Pentium III (marketed as Intel Pentium III Processor) [...]
The most notable difference was the addition of the SSE instruction set [...] and the introduction of a controversial serial number embedded in the chip [...]
This revision is an intermediate step between Coppermine and Tualatin [...]

traducere orală rapidă:
Brandul Pentium III (marketat ca Intel Pentium III Processor) [...]
Cea mai notabilă diferenţă a fost adiţia setului de instrucţiuni SSE [...] şi introducerea controversatului număr serial embedduit în cip [...]
Această revizie e un pas intermediar între Coppermine şi Tualatin [...]

traducere pe care aş face-o pentru un articol scris:
Marca Pentium III (comercializată ca Intel Pentium III Processor) [...]
Diferenţa cea mai importantă a reprezentat-o adăugarea setului de instrucţiuni SSE [...] şi introducerea controversatului număr serial încorporat în cip [...]
Această revizie este una intermediară între Coppermine şi Tualatin [...]

_-_, on 07 octombrie 2013 - 21:57, said:

Parpanghel, on 07 octombrie 2013 - 22:44, said:

Limbajul de asamblare (ASM) este încă folosit în anumite situaţii pentru scrierea unor coduri scurte care comunică direct cu procesorul. (Aproape) nimeni nu mai programează direct în codul maşină, dar ASM-ul este apropiat de acesta.

BASIC este un limbaj de nivel înalt - chiar foarte înalt aş zice - şi este foarte departe (din punct de vedere al utilizării) de limbajul binar al microprocesorului.

Edited by Rabbit, 07 October 2013 - 22:58.

Pentium III (procesor comercializat ca ”Intel Pentium III”)

Această versiune a fost una de tranziție între (arhitecturile) Coppermine și Tualatine.

Dar înțeleg ce spui.

Edited by Parpanghel, 07 October 2013 - 23:01.

„Revizie” are un aer mai tehnic decât „versiune” sau „variantă”. Contează şi cui te adresezi, adică care ţi-e target-ul, pardon, publicul ţintă.

Edited by Rabbit, 07 October 2013 - 23:02.

Rabbit, on 07 octombrie 2013 - 23:02, said:

Depinde.

Chiar și o singură versiune poate avea mai multe revizii. V2.5 r.5.7. Depinde de cît de onești sînt programatorii. Sau de faptul că ”botezul” e cel mai adesea după ureche.

Uneori, simpla corijare a unei erori de sintaxă în program poate fi ori ”revizie”, ori ”versiune nouă”.. Să fie la ei...