Conducte, Şevi de oşel, Cu, PPR, PEX, PEX-AL,P.I.P.

Nu stiu daca am inteles ..nu prea am timp acum sa ma concentrez  ..sa rumeg ce ati spus ..dar din cate am inteles pentru calculul diametelor conductelor de incalzire sunt doua metode ..una dupa viteza si alta dupa presiunea disponibila , pierderea de sarcina liniara , locala...daca nu gresesc ...acum fiecare are formule ....

Edited by ciobimar, 27 August 2015 - 17:15.

 ciobimar, on 27 august 2015 - 17:14, said:

Din cate stiu eu, toate se rezuma la calculul pierderii de presiune aferenta circulatiei prin sistem.. Dar, cand aveti timp va rog sa-mi prezentati/povestiti despre metoda ""dupa viteza'".. sau unde se poate citi despre asta..

Edited by andreilesan, 27 August 2015 - 17:39.

 csi1, on 27 august 2015 - 09:00, said:

Tu ai in CT o pompa care teoretic este 15-70 130 si nu-i neaparat obligatoriu sa poti scoate din ea cei 2-3mc/h. Daca mai este cumva si una dinasta moderna cu turatie variabila in functie de temperatura de tur va fi si mai greu.

Din formulele ce le am eu rezulta ca pentru DT=20 poti transporta ~17,5kW si pentru DT=10grd poti transporta ~8,5kW. Daca ai CT pe gaz (sau curent) eu as merge mai mult pentru DT de maxim 10grd.
(Sa vedem ce-i da lui @kolfleading, ca el se pricepe mai bine decit mine la calcule dinastea)

Avind in vedere ca ai IP, daca faci o automatizare cit de cit ok ar trebui sa fie ok si teava dearece vor fi foarte rare cazurile in care sa ai deschise chiar toate circuitele din casa.

Florin pompa e 32-70(alpha 2L)  iar CT e mixta lemn-peleti arca granola de 29 kW. eu am facut un calcul sumar la debitul maxim pe care il pot trimite pe teava de 32 x 4.4. diseara plec pe vapor si 3 luni "la puscarie"  am timp de calcule mai amanuntite in zilele lungi care urmeaza  .
sper la sfarsitul lui noiembrie sa aprind focul si sa vad daca am calculat bine sau nu. pana atunci am montata in beciul casei o CT electrica de 6 kW, cu ea am incalzit sapa sa pun parchetul si ramane ca protectie antiinghet in instalatie.

Daca centrala este lemne-peleti se schimba un pic datele problemei ca-i poti pune ce pompa vrei tu.
La distribuitoarele IPAT ai pompe ? Ca daca ai, atunci pompa CT nu trebuie sa fie foarte mare ca ea trebuie sa duca apa doar pina la distribuitor ca dupaia mai departe se ocupa pompa de IPAT.

Eu de regula la lemne pun coloane separate cu teava de Cu 28 catre fiecare etaj si pompe separate pt fiecare etaj (la radiatoare, fireste). Eu stiu ca pe teava de 28 pot duce fara probleme ~11kW cu DT=10 si deaia prefer sa o pun asa de groasa. (Am eu ce am cu DT-urile mici si refuz sa lucrez cu DT=20grd ) Plus ca daca-i teava groasa am si un pic de termosifon.

----------
Sa asteptam sa intre si @kolfleading si sa vedem ce-i da si lui din calcule.

Puterea P =  q * c * dT

Debitul q = viteza * aria_sectiunii_transversale

P = viteza * aria_sectiunii_transversale * c * dT

Deci puterea este direct proportionala cu viteza si cu dT

Diametrul interior este 32 - 2 x 4.4 = 23.2 mm
Aria sectiunii transversale = 422.73 mmp = 0.00042273 mp

Viteza = 1 m / sec => debit 1.5 mc/h si cu dT = 10 K =>  P = 17.7 kW
Viteza = 1.5 m/sec => debit 2.25 mc/h si cu dT = 10 K => P = 26.55 kW

Edited by kolfleading, 28 August 2015 - 11:25.

Si cu viteza recomandata prin teava ce facem ?

In tabelul postat de tine in pagina precedenta zice ca limitele admise sunt:
- Teva 3/4 = 0,30 - 0,45
- Teava 1" = 0.30 - 0,60

------
Eu folosesc formula asta:

 Untitled.png   18.37K   14 downloads

Edited by florin71_skoda, 28 August 2015 - 11:35.

Tot acolo zice ca limitele acelea sunt pentru tevi de otel si ca pentru retele si racorduri exterioare se poate merge pana la 4 m / sec.

 florin71_skoda, on 28 august 2015 - 11:30, said:

Buna tema ati ales sa dezbateti..   Chiar m-ati facut curios la ce concluzie se va ajunge..

Ok, deci in cazul asta tu vrei sa consideram ca teava de la CT pina la distribuitor este una exteriora (ca si cum nu ar fi in casa) si sa punem o pompa mai mare ca sa reusim sa scoatem acei 1,5m/s.

 andreilesan, on 28 august 2015 - 11:41, said:

Pai nu trebuie neaprat sa ajungem la o concluzie
Pina la urma sunt 2 metode diferite de calcul si fiecare o alege pe aia care-i place

 florin71_skoda, on 28 august 2015 - 12:02, said:

 florin71_skoda, on 28 august 2015 - 12:02, said:

Aici va referiti stric la metode de calcul al vitezei? Sau la - pierderilor de presiune?

 florin71_skoda, on 28 august 2015 - 12:02, said:

Nu pot accesa documentatia Rehau (nu le merge site-ul), dar din documentatia Henco, pentru pexal de 26 mm (interior 20 mm), debit 1.5 mc/h, caderea de presiune este 9 mbar / metru.
Deci la 25 ml, caderea de presiune este 0.23 bar = 2.4 mCA.

O pompa Grundfos Alpha 2 L 25-60 poate invinge 4 mCA la un debit de 1.5 mc/h.
Aceeasi pompa poate duce 2.4 mc/h la o cadere de presiune de 2.4 mCA.

Colegul are pompa 32-70, nu gasesc documentatia pentru ea, dar nu cred ca e mai slaba decat 25-60, deci nu, nu trebuie pompa mai mare.
Si sa nu uitam ca acest calcul este pentru pexal cu diametru interior 20 mm, iar colegul are pexal cu diametru interior 23 mm.

 kolfleading, on 28 august 2015 - 12:24, said:

Daca are diametru interior de 23,2 mm, la debitul de 1,5 mc/h mie imi rezulta nu mai mult de 591 Pa/m. La 25m doar componenta liniara (fara a tine cont de rezistentele locale) ar atinge 14 775 Pa sau 1,45 mCA.

 kolfleading, on 28 august 2015 - 12:24, said:

Pai 32-70 este clar ca este mai "tare" fata de 25-60.

 kolfleading, on 28 august 2015 - 12:24, said:

Eu zic ca putem sa ne luam linistiti si dupa Henko. Nu poate fi diferenta mare intre PEX cu interior de 23 si PEXAL cu interior de 20

Edited by florin71_skoda, 28 August 2015 - 12:47.

 florin71_skoda, on 28 august 2015 - 12:46, said:

Din poze, cred ca colegul a folosit teava Rautitan Stabil, care este tot PEXAL.

http://www.santex-pr...2, штанга

La 1.5 mc/h

Pexal 26 cu interior 20 mm => 9 mbar / metru (catalog Henco)
Pexal 32 cu interior 23 mm => 6 mbar / metru (andreilesan)
Pexal 32 cu interior 26 mm => 2.5 mbar / metru (catalog Henco)

 andreilesan, on 27 august 2015 - 17:22, said:

Din experiențele, construirea și exploatarea sistemelor de încălzire, precum și o comparație a costurilor de capital si de exploatare, intervalul de viteza de curgere agentului termic optim se situiaza în intervalul 0,3 ... 0,7 m / s. Iar pierderile de  presiune specifice vor fi intre  45 ... 280 Pa / m pentru țevi din plastic și 60 ... 480 Pa / m pentru conductele de apă-gaz din oțel.

Edited by ciobimar, 28 August 2015 - 13:30.

 ciobimar, on 28 august 2015 - 13:10, said:

  Cu alte cuvinte tot pierderea de presiune este tinta/scopul, iar viteza este doar un indicator intermediar..  

Pentru toti colegii, daca intereseaza, eu as opta pentru o valoare a puterii electrice absorbite a pompelor de incalzire care sa nu depaseasca 0,5 % din valoarea pierderilor de caldura a imobilului [kW], iar consumul anual aferent transportului de energie termica sa nu depaseasca 1,0 % din cantitatea anuala de energie termica transportata.

Puterea absorbita N,[kW] al electromotorului pompei de circulatie se poate determina prin formula:
N= (Debit [mc/h] x Coloana [kPa]) / (3600 x randament).

De aici, in cazul in care iti propui sa reduci consumurile aferente transportului de agent termic, se poate deduce valoarea Coloanei si de aici sa se dimensioneze reteaua de distributie.

Astfel, pierderea de presiune este recomandat ca suma a două componente: o pierdere de presiune la frecare hidraulică în conducta care transportă agentul termic, și pierderea de presiune a rezistenței locale. Această descriere a proceselor hidraulice care apar la locul oricărui sistem hidraulic, descris de Darcy-Weisbach:

Pentru determinarea coeficientului de frecare  λ conducte hidraulice în practica mondială există câteva dependențe comune. Deci, în țările CSI, formula Altshul cea mai răspândită:
și în Europa de Vest folosesc formula Colebrook-White:

Analiza rezultatelor calculelor de coeficienți de frecare hidraulică produse pe baza formulelor de mai sus în agentul termic ,viteza de curgere rentabilă în țevi e de 0.4-0.6 m / s, ceea ce corespunde la fluxul de fluid mod tranzitoriu arată că formula  Altshul este mai precisă pentru tevi din otel si plastic.

Edited by ciobimar, 28 August 2015 - 13:45.