Motoare magnetice
#1009
Posted 02 January 2016 - 16:15
Nu mai pot sa editez asa ca am sa-ti scriu acum ce am constatat.
1. Cei 3,5 % a devenit 25% . Nu exclud . Poate fi si mai mare valoarea . Depinde de viteza cu care extragem inchizatorii. Vezi daca exista in program si viteza de lucru. 2. Raportul dintre atractie 5890 si respingerea dintre magneti 2018 este foarte mica =0,34. Asa ceva se intampla la magneti din ferita dura cu B rem. cuprinsa intre o,2-0,3 Tesla in timp ce la magnetii din Neodim N52 B. rem = 1,480 Tesla ( r= 0,78 corect , nu 0,79 cum am scris mai inainte ), sau la Neodim N 35 B. rem = 1.2T iar raportul dintre atractie -respingere este de 0,65 , masuratori facute de mine. Din acest motiv am si intrebat mai inainte, daca poti lucra cu valorile magnetilor din Neodim N 52 ,cu forta maxima indicata de mine si pe distanta de 14,5 cm pentru fiecare inchizator si cu distanta de 29 cm pentru magneti care se resping. Stiu ca este o munca titanica . Eu iti multumesc pentru amabilitate. Poate reusesc si eu sa descarc programul de pe care lucrezi acum si mai vedem . Chiar cu pierderea de - 25% adaugata si valoarea negativa de la t nr. 2 (0,2 %) tot se obtine un bilant pozitiv . Adica 78%-25% =53% minus energia cu sens negativ necesara pe timpul nr. 2 al masinii = o,2 % si tot avem peste 50% energie pozitiva, pentru un sistem fizic ideal. theMisuser, on 02 ianuarie 2016 - 16:08, said:
Eu am folosit "ANSYS Maxwell v15 64-bit". Daca nu te descurci doar cu aceasta informatie, PM (mesaj privat). Ok. Sa vad cum gasesc mesajul privat . Nu l-am folosit pana acum . Edited by scanteitudorel, 02 January 2016 - 16:21. |
#1010
Posted 02 January 2016 - 16:19
scanteitudorel, on 02 ianuarie 2016 - 16:10, said:
Nu mai pot sa editez asa ca am sa-ti scriu acum ce am constatat. 1. Cei 3,5 % a devenit 25% . Nu exclud . Poate fi si mai mare valoarea . Depinde de viteza cu care extragem inchizatorii. Vezi daca exista in program si viteza de lucru. scanteitudorel, on 02 ianuarie 2016 - 16:10, said:
2. Raportul dintre atractie 5890 si respingerea dintre magneti 2018 este foarte mica =0,34. Asa ceva se intampla la magneti din ferita dura cu B rem. cuprinsa intre o,2-0,3 Tesla in timp ce la magnetii din Neodim N52 B. rem = 1,480 Tesla ( r= 0,78 corect , nu 0,79 cum am scris mai inainte ), sau la Neodim N 35 B. rem = 1.2T iar raportul dintre atractie -respingere este de 0,65 , masuratori facute de mine. scanteitudorel, on 02 ianuarie 2016 - 16:10, said:
Din acest motiv am si intrebat mai inainte, daca poti lucra cu valorile magnetilor din Neodim N 52 ,cu forta maxima indicata de mine si pe distanta de 14,5 cm pentru fiecare inchizator si cu distanta de 29 cm pentru magneti care se resping. Stiu ca este o munca titanica . Eu iti multumesc pentru amabilitate. scanteitudorel, on 02 ianuarie 2016 - 16:10, said:
Poate reusesc si eu sa descarc programul de pe care lucrezi acum si mai vedem . scanteitudorel, on 02 ianuarie 2016 - 16:10, said:
Chiar cu pierderea de - 25% adaugata si valoarea negativa de la t nr. 2 (120) tot se obtine un bilant pozitiv . Adica 78%-25% =53% minus energia cu sens negativ necesara pe timpul nr. 2 al masinii = o,2 % si tot avem aprox %50% energie pozitiva. Eu ma amuz asa ca a iesit la ambele simulari (cu 2 softuri diferite) bilant pozitiv desi personal nu consider ca asa ar trebui sa se intample. |
#1011
Posted 02 January 2016 - 17:41
theMisuser, on 02 ianuarie 2016 - 16:19, said:
Am simulat configuratii statice. 80 de bucati Te referi la secventele pe care le-ai folosit , adica imagine dupa imagine si pentru fiecare ai notat parametri in tabel ? ,,Munca de chinez batran " Ca sa fiu drept, inchizatoarele de flux le-am facut din ferita de data asta. Ceva erori pe la otel si am schimbat pe ferita. Poate conteaza asta da' am uitat de schimbarea facuta cand buchiseam programul. Ferita ...permeabilitate relativa 8000 ...saturatie magnetica aprox. 0,35 T. Foarte bun materialul in dispozitivele de comutatie rapida , dar aici , NU . Material feromagnetic special ....... permeabilitate relativa 2 x 10 ^ 6 ....B sat max. 1.55Tesla . Fa o comparatie . Poti sa-ti pui singur parametri la magneti. Si dimensiune si tot. E misto programul. Daca nu merge ceva da-mi mesaj pe privat.OK Ce sa zic, bafta la simulari Eu ma amuz ca asa a iesit la ambele simulari (cu 2 softuri diferite) bilant pozitiv desi personal nu consider ca asa ar trebui sa se intample. Edited by scanteitudorel, 02 January 2016 - 17:50. |
#1012
Posted 02 January 2016 - 18:46
Ok. Mi-a venit o idee. Ce-ar fi daca in loc de inchizatoarele alea as pune 2 placi (caramizi) de fier care sa se lipeasca de magneti ? Fiind mari, ar inchide destul de mult din campul magnetilor. E vreo sansa sa mearga inventia ta cu 2 caramizi de fier lipite de 2 magneti ? Restul sa ramana la fel... Intreb pentru ca in felul asta s-ar putea face simularea in pasi oricat de mici automat direct in software. Mnah, intre pasi trebuie schimbate traiectoriile de miscare da' fiecare pas se va putea face la mare arta. Pana una alta mai exersez miscarile, graficele si ce mai stie programul. Tocmai mi-am gasit o jucarie noua |
#1013
Posted 02 January 2016 - 21:06
theMisuser, on 02 ianuarie 2016 - 18:46, said: Ok. Mi-a venit o idee. Ce-ar fi daca in loc de inchizatoarele alea as pune 2 placi (caramizi) de fier care sa se lipeasca de magneti ? Fiind mari, ar inchide destul de mult din campul magnetilor. NU ... Inchizatoarele sunt ca niste potcoave si inchid liniile magnetice generate de catre cele doua suprafete polare ale magnetului . Intreferul (dintre inchizatoare si magneti) este foarte mic 0.1-o,2mm .Altfel nu se inchide fluxul bine si nu mai poti apropria magnetii. Apare o forta de respingere intre ei pe timpul nr. 2 . E vreo sansa sa mearga inventia ta cu 2 caramizi de fier lipite de 2 magneti ? Restul sa ramana la fel... Intreb pentru ca in felul asta s-ar putea face simularea in pasi oricat de mici automat direct in software. Mnah, intre pasi trebuie schimbate traiectoriile de miscare da' fiecare pas se va putea face la mare arta. NU si am scris mai sus de ce. Am incercat mai multe forme pentru inchiderea fluxului si ai vazut mai sus , ca am o pierdere la extragere de 50%.cu toate ca din punct de vedere al graficului pentru lucrul mecanic mi-ar fi convenit din punct de vedere tehnic. Pana una alta mai exersez miscarile, graficele si ce mai stie programul. Tocmai mi-am gasit o jucarie noua Este bine . Am sa postez un Generator de energie mecanica in 3 timpi care nu functioneaza . Ai sa vezi de ce. Edited by scanteitudorel, 02 January 2016 - 21:08. |
#1014
Posted 02 January 2016 - 21:22
Generator de energie mecanica in 3 timpi care nu functioneaza.
Spre deosebire de Generatorul de energie mecanica in 4 timpi acesta nu poate functiona , deoarece energia obtinuta pe timpul 2 se consuma pe timpul 3. Daca la aceasta se adauga si lucrul mecanic de frecare, dintre mecanisme , randamentul este subunitar. t 1 , introducerea rotorului paralel cu axa orizontala in fluxul magnetic al statorului, . Exista o foarte mica forta de atractie intre stator si rotor t 2, rotatia acestuia ,pana la pozitia verticala . Se genereaza un lucrul mecanic . t3 , extragerea rotorului din campul magnetic statoric. Se consuma acum ce sa generat pe timpul nr. 2 Masina este proiectata pentru a functiona in tandem. Dar nu functioneaza. Attached FilesEdited by scanteitudorel, 02 January 2016 - 21:33. |
#1015
Posted 03 January 2016 - 02:54
Singura sursa posibila pt. randament asa zis supraunitar, indiferent ca este numai 1,001, sau nspecatralioane, nu poate sa fie decat extractie de energie suplimentata si din alta sursa posibila, fie ea mai banala sau mai exotica, de la fire de inalta tensiune, antene de putere, etc., si pana la zero point energy.
Si atunci vine imediat o intrebare evidenta. Daca extragi ZPE, ce rost are sa-ti bati capul cu un generator care poate scoate 4% supraunitar, (deocamdata si asta la stadiul de vis) ??? De ce sa nu construiesti un generator care sa extraga ZPE cel putin dublu fata de ce consuma normal. Si nu are rost nici aceasta plafonare. De ce sa nu concepi un generator care consuma 1 KW si extrage din ZPE 1,5 MW. Poate chiar unul care extrage si mai usor... In secolul 12 e.n. un inginer francez a inventat un generator cu magneti mult mai performant si mult mai simplu decat va straduiti acum sa faceti. In loc sa visati la inchiderea perfecta a unor campuri magnetice (vezi sa nu...), mai bine experimentati formula constructiei duplex , in care fortele magnetice se anuleaza singure pe jumatate din rotatie, si se insumeaza pe a doua jumatate, iar plasarea radiala a magnetilor permite o functionare uniforma, cu ambele faze simultan. Separatorul feromagnetic este plasat a.i. sa separe doar jumatate din rotoare, si este ales de o grosime potrivita, a.i. sa echilibreze forta de respingere dintre rotoare, cu forta de atractie catre el, simultan. Smecheria este ca si campurile EM sa se anuleze. Rotoarele sunt sincronizate cu angrenaj si se rotesc in sensuri opuse, cu plasare tandem, pe axe diferite. Edited by loock, 03 January 2016 - 03:09. |
#1016
Posted 03 January 2016 - 05:06
loock, on 03 ianuarie 2016 - 02:54, said:
Singura sursa posibila pt. randament asa zis supraunitar, indiferent ca este numai 1,001, sau nspecatralioane, nu poate sa fie decat extractie de energie suplimentata si din alta sursa posibila, fie ea mai banala sau mai exotica, de la fire de inalta tensiune, antene de putere, etc.,.Aceasta operatiune se numeste furt de energie si se pedepseste conform legii in viguare. si pana la zero point energy Si atunci vine imediat o intrebare evidenta. Daca extragi ZPE, ce rost are sa-ti bati capul cu un generator care poate scoate 4% supraunitar, De unde ai scos acest procent ?(deocamdata si asta la stadiul de vis) ??? De ce sa nu construiesti un generator care sa extraga ZPE cel putin dublu fata de ce consuma normal. Din simplul motiv ca nu stiu ce este ZPE Si nu are rost nici aceasta plafonare. De ce sa nu concepi un generator care consuma 1 KW si extrage din ZPE 1,5 MW. Am scris mai sus. Poate chiar unul care extrage si mai usor...Foarte usor de zis , mai greu este de conceput. In secolul 12 e.n. un inginer francez a inventat un generator cu magneti mult mai performant si mult mai simplu decat va straduiti acum sa faceti. Daca tot ai afirmat asa ceva , schema principiului de functionare . Altfel vorbe aruncate in vant , de cei care au scornit aceasta poveste. In loc sa visati la inchiderea perfecta a unor campuri magnetice (vezi sa nu...ce sa vad ?), mai bine experimentati formula constructiei duplex , in care fortele magnetice se anuleaza singure pe jumatate din rotatie, si se insumeaza pe a doua jumatate, iar plasarea radiala a magnetilor permite o functionare uniforma, cu ambele faze simultan. Interesanta idee. Schema principiului de functionare si discutam . Separatorul feromagnetic este plasat a.i. ce inseamna a.i.? sa separe doar jumatate din rotoare, si este ales de o grosime potrivita, a.i. sa echilibreze forta de respingere dintre rotoare, cu forta de atractie catre el, simultan. Smecheria este ca si campurile EM sa se anuleze. Si se anuleaza ? Rotoarele sunt sincronizate cu angrenaj si se rotesc in sensuri opuse, cu plasare tandem, pe axe diferite. Tot ce este posibil . Schema si discutam . Edited by scanteitudorel, 03 January 2016 - 05:20. |
#1017
Posted 03 January 2016 - 06:30
the Misuser:Ca sa fiu drept, inchizatoarele de flux le-am facut din ferita de data asta. Ceva erori pe la otel si am schimbat pe ferita. Poate conteaza asta da' am uitat de schimbarea facuta cand buchiseam programul.
Este posibil ca in functie de proprietatile feromagnetice ale materialului folosit ,programul de simulare sa-ti introduca automat magnetii corespunzatori . Altfel se intra in saturatie magnetica si ai scapari de flux, ( pierderi ). Nu este exclus. Asa se explica si faptul ca raportul dintre atractie - respingere este mic , raport care se obtine pentru magneti cu B rem. mic ,( pentru 0,2-0,3 Tesla -> ca r =0,34 in timp ce pentru 1,480 T -> ca r = 0,78). Edited by scanteitudorel, 03 January 2016 - 06:43. |
#1018
Posted 03 January 2016 - 10:44
scanteitudorel, on 02 ianuarie 2016 - 21:06, said:
Inchizatoarele sunt ca niste potcoave si inchid liniile magnetice generate de catre cele doua suprafete polare ale magnetului . Intreferul (dintre inchizatoare si magneti) este foarte mic 0.1-o,2mm .Altfel nu se inchide fluxul bine si nu mai poti apropria magnetii. Apare o forta de respingere intre ei pe timpul nr. 2 . Magnetii au fost cu latura de 6mm si inchizatorul de flux era la distanta de 1mm de magnet pe toate partile. Per total a fost in jur de 2% din energia de la inchiderea fluxului. Ai instalat softul ? Attached Files |
|
#1019
Posted 03 January 2016 - 15:41
theMisuser, on 03 ianuarie 2016 - 10:44, said:
In ultima simulare am masurat si forta dintre magneti la apropiere. Este linia verde denumita "Apropiere". Asta am vazut Magnetii au fost cu latura de 6mm si inchizatorul de flux era la distanta de 1mm de magnet pe toate partile. Este mare intreferul pentru un magnet asa de mic . Daca este inconjurat pe toate partile cum il fixezi ? Din acest motiv am ales forma de potcoava . Per total a fost in jur de 2% din energia de la inchiderea fluxului. Eu cred ca va fi sub 1 % .Depinde de intrefer . Ai instalat softul ?A incercat nepotul meu dar deocamdata nu. Mai vedem. Maine pe MP |
#1020
Posted 04 January 2016 - 09:13
Am pornit simularea cu 100 de pasi/timp functionare.
Trebuie mai mult RAM. Cei 4GB ai mei sunt apa de ploaie pt. treaba asta. Mi-a stat juma de ora la un pas si mi-a frecat HDD-ul de a ajuns la 48 grade Si asta la simulare 2D. La 3D n-am tupeu sa-i dau atat de mult de lucru. Imi crapa dreq compu' edit - a ajuns la 51 grade Edited by theMisuser, 04 January 2016 - 09:17. |
#1021
Posted 04 January 2016 - 10:30
Gata simularea in 100 pasi. Aceeasi valoare absoluta a profitului ca la cei 20 de pasi, acum reprezentand de 5x mai putin fata de total, mai precis cam 1% profit.
Daca facem simularea cu 1000 de pasi am impresia ca profitul va fi in jur de 0.1%. Cu cat mai multi pasi cu atat mai precisa masuratoarea. 100 steps sim.png 235.58K 12 downloads ps - cei 1% sunt alesi relativ la energia folosita pt. separarea inchizatoarelor; daca facem relativ la toate miscarile ramane 0.5% pps - 4 ore mi-a muncit compu' pt. rezultatul asta |
#1022
Posted 04 January 2016 - 11:35
theMisuser, on 04 ianuarie 2016 - 09:13, said:
Am pornit simularea cu 100 de pasi/timp functionare. Trebuie mai mult RAM. Cei 4GB ai mei sunt apa de ploaie pt. treaba asta. Mi-a stat juma de ora la un pas si mi-a frecat HDD-ul de a ajuns la 48 grade Si asta la simulare 2D. La 3D n-am tupeu sa-i dau atat de mult de lucru. Imi crapa dreq compu' edit - a ajuns la 51 grade Nu trebuie sa fortezi comp. Merge , merge , nu sanatate. |
#1023
Posted 04 January 2016 - 11:40
|
#1024
Posted 04 January 2016 - 12:25
theMisuser, on 04 ianuarie 2016 - 10:30, said:
Gata simularea in 100 pasi. Aceeasi valoare absoluta a profitului ca la cei 20 de pasi, acum reprezentand de 5x mai putin fata de total, mai precis cam 1% profit. Daca facem simularea cu 1000 de pasi am impresia ca profitul va fi in jur de 0.1%. Cu cat mai multi pasi cu atat mai precisa masuratoarea. 100 steps sim.png ps - cei 1% sunt alesi relativ la energia folosita pt. separarea inchizatoarelor; daca facem relativ la toate miscarile ramane 0.5% pps - 4 ore mi-a muncit compu' pt. rezultatul asta 2. Deplasarile pieselor mobile au fost realizate in conformitate cu timpi masinii ? Sau ai lucrat separat pentru fiecare timp . Intreb lucrul acesta deoarece este posibil ca in programul de simulare sa fie introdusa o functie care nu-i permite sa afiseze alta valoare a energiilor , iar acestea insumate sa fie mai mare ca zero. Se incalca astfel principiul conservarii energiei si programul nu este admis de catre oamenii de stiinta. 3. Ai introdus si proprietatile fizice ale magnetului si ale materialului feromagnetic ? Conteaza foarte mult acest lucru , mai ales la respingerea dintre magneti. 4. Am vazut curba colorata cu verde si este normala ca valoare . Este rotita cu 180 de grade in figura , dar nu conteaza . Valoarea energiilor generate sau consumate pe fiecare timp al masini. Asta n-e intereseaza pentru bilantul energetic . theMisuser, on 04 ianuarie 2016 - 11:40, said:
Acum e linistit. 43 grade. OK. Am vazut din precedenta postare ca lucreaza cu Neodim - Fer N35 , dar nu am vazut decat situatile de lucru cu Ferita si in vid. Ma insel ? De ce folosesti magneti de dimensiune asa de mica 6mm, sau ai marit intre timp dimensiune lor ? Daca da, distanta este extraordinar de mica , adica 7,4 mm la nr . 40 din tabel ,cand ar trebuii sa fie de aprox 9 ori mai mare . Edited by scanteitudorel, 04 January 2016 - 12:34. |
#1025
Posted 04 January 2016 - 12:55
scanteitudorel, on 04 ianuarie 2016 - 12:25, said:
... Ti-am pus in fisierul excel.zip fisierul excel-ului in care am adunat valorile si in plus cele 4 fisiere exportate din simulare. 2. Deplasarile pieselor mobile au fost realizate in conformitate cu timpi masinii ? Sau ai lucrat separat pentru fiecare timp . Deplasarile le-am executat in ordinea 3-4-1-2. Am plecat din pozitia apropiat si am mutat piesele conform pasilor masinii. Ti-am atasat cele 4 pozitii de plecare, pozitii la care am adaugat cate 20mm de miscare. Intreb lucrul acesta deoarece este posibil ca in programul de simulare sa fie introdusa o functie care nu-i permite sa afiseze alta valoare a energiilor , iar acestea insumate sa fie mai mare ca zero. Se incalca astfel principiul conservarii energiei si programul nu este admis de catre oamenii de stiinta. Programul nu are de unde sa stie ce vreau eu sa simulez/obtin. Eu am simulat niste configuratii statice dupa cum a vrut muschiul meu. N-avea programul de unde sa stie ca la urma voi aduna toate aceste rezultate. 3. Ai introdus si proprietatile fizice ale magnetului si ale materialului feromagnetic ? Conteaza foarte mult acest lucru , mai ales la respingerea dintre magneti. N-am introdus nimic, am folosit librariile de materiale existente in program. ND35 si Ferite. 4. Am vazut curba colorata cu verde si este normala ca valoare . Este rotita cu 180 de grade in figura , dar nu conteaza . Valoarea energiilor generate sau consumate pe fiecare timp al masini. Asta n-e intereseaza pentru bilantul energetic . Mai ar fi aparut invers si inchiderea da' am rasucit eu datele in excel ca sa se potriveasca cu deschiderea. OK. Am vazut din precedenta postare ca lucreaza cu Neodim - Fer N35 , dar nu am vazut decat situatile de lucru cu Ferita si in vid. Ma insel ? Nu. Nd35, ferita si vid. De ce folosesti magneti de dimensiune asa de mica 6mm, sau ai marit intre timp dimensiune lor ? Daca da, distanta este extraordinar de mica , adica 7,4 mm la nr . 40 din tabel ,cand ar trebuii sa fie de aprox 9 ori mai mare . 6milimetri, 6metri, e egal dpdv al programului. Conteaza mai mult ca obiectele sa aiba marimi similare pentru optimizarea calcului (un magnet de 1 metru langa o piesa de 1 cm va fi foarte dificil de estimat precis - adica va dura enorm de mult). Attached Files |
#1026
Posted 04 January 2016 - 13:20
Hai sa pun si aici valorile exportate de Maxwell.
(apesi pe spoiler)
Spoiler
scanteitudorel, on 04 ianuarie 2016 - 12:25, said:
2. Deplasarile pieselor mobile au fost realizate in conformitate cu timpi masinii ? Sau ai lucrat separat pentru fiecare timp . Am facut 4 simulari separate. Adica am pornit programul de 4x si la fiecare pornire am reglat pozitia de start si parametri de miscare. Dupa ce exportam valorile inchideam programul, luam iar pozitia originala (de pe disc) si o modificam pentru pasul urmator. Programul sigur n-are de unde sa stie ce branza faceam eu acolo |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users