Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Aruba

Postliceala Timisoara

CISCO ASA 5505

Router HG520b
 Chronology

Telefon nou, preferabil cu Android

Accu 800mah

Cum scap de timiditate
 Noul site softpedia.com

Lg G2 Mini Vs. Xiaomi Redmi S1

Configurari

Ajutor cu 'Drives were not found'...
 Meniu persistent copy/paste

Problema functie explode()

Belgia: Marile magazine vor vinde...

Problema functie explode()
 

Forumul Softpedia folosește "cookies" pentru a oferi utilizatorilor o experiență completă. Vezi detalii sau închide mesaj (x)

Diacritice

  • Please log in to reply
1027 replies to this topic

#901
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 5,726
  • Înscris: 21.03.2013
  • ID membru: 804,140
  • Locație: Möbius strip

O alta alternativa la care m-am referit a fost scrierea SSAZZ.

Pot exista si alternative mai bune din perspectiva reducerii confuziilor posibile (nu si a vitezei de tastare). De exemplu, o alternativa care sa utilizeze grupurile SZ, ZS, YW si WY.
Am trecut mai jos singurele cuvinte utilizate in limba romana care contin aceste grupuri:

SZ
deszãpezi
deszãpezire
deszãvorâre
deszãvorî
noeszã
rãszice
tuszece

ZS
nietzschean
nietzscheanism

WY
newyorkez
wyandotte

YW
-

Exemple:
așa = asza
ața = azsa
măr = mwyr
când = cywnd

Acest sistem mi se pare si mai aberant, cu toate ca ar indeparta si mai multe confuzii, adica inlocuieste un timp de confuzie cu alt tip de confuzie sau imprecizie...
Pot exista multe alte posibilitati. Eu am optat pentru SSAATT si pentru ca exista un precedent pe telefoanele mobile in cazul carora literele Ș, Ă,Ț se obtin prin apasarea scurta repetata sau apasarea lunga a tastelor S,A,T (deci ideea nu-mi apartine in totalitate).

Cu transcrierea consoanelor ș si ț se poate rezolva dupa modelul altor limbi care utilizeaza grupurile sh (ash), ss (assure), zz (pizza) etc. Cu vocalele insa este mai dificil: http://en.wikipedia....hart_with_audio

#902
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 207
  • Înscris: 06.01.2011
  • ID membru: 652,767
  • Locație: București

View Post_-_, on 01 noiembrie 2013 - 08:53, said:

Am retinut de la inceput ideea cu Q, Y etc. Mie nu mi se pare practica, intrucat avem multe imprumuturi neadaptate care utilizeaza aceste litere si s-ar incurca lumea.

Păi sistemul Q.Y.SH.TZ nici nu trebuie să fie practic, pentru că la fel ca și celelalte sisteme alternative nu trebuie folosit decît în situații absolut excepționale, deci foarte rar. Nici nu se pune problema să fie folosit în mod frecvent, așa cum nu se pune problema să fie folosit în mod frecvent sistemul alternativ pentru diacriticele nemțești.

View Post_-_, on 01 noiembrie 2013 - 08:53, said:

Este posibil ca in 5 ani sa nu mai existe probleme de afisare a diacriticelor. Cu toate acestea, de ce in cazul unor limbi precum germana, franceza etc. care nu prea au avut de suferit din acest punct de vedere, exista multi utilizatori care scriu uneori fara diacritice sau accente?

Ți s-a repetat de multe ori că situația din Franța și Germania nu este deloc cea pe care o prezinți tu, dar continui s-o ții pe-a ta. Te înțeleg, îți trebuie un sprijin, chiar și fantezist, pentru a-ți justifica inițiativa de impunere a unui sistem alternativ de scriere fără diacritice. Însă nu convingi pe nimeni, pentru că lucrurile sînt ușor de verificat. Multă lume a fost în Franța și Germania și a văzut cum stau lucrurile la fața locului. Iar cei care n-au fost se pot lămuri vizitînd siturile, blogurile și mai ales forumurile franțuzești și nemțești, unde se vor convinge că francezii și nemții scriu cu diacritice în proporție de cel puțin 99%. Și o fac pentru că acolo tastaturile cu diacritice sînt norma, nu excepția, ca la noi. Deci în Franța și Germania nu există "multi utilizatori care scriu uneori fara diacritice sau accente", ci extrem de puțini, practic un procent neglijabil. Și asta pentru că acolo totul este localizat, de la tastaturi la jocuri, deci utilizatorii de calculatoare nu au ajuns să-și batjocorească limba maternă din cauza englezei omniprezente la calculator.

View Post_-_, on 01 noiembrie 2013 - 08:53, said:

La fel si românii care s-au obisnuit sa scrie fara diacritice pe PC sau pe telefoane mobile, ori sa utilizeze substituiri de grafeme, in cat timp se vor dezobisnui de ele? De ce pe Forum Softpedia, de exemplu, majoritatea utilizatorilor abandoneaza, pur si simplu, diacriticele, acum in 2013?

Rumînii se vor dezobișnui foarte repede de scrierea incorectă, fără diacritice, dacă vor dori să aibă o imagine de oameni educați, și nu de semi-analfabeți care nu sînt în stare să folosească toate literele din alfabetul limbii lor materne. De ce scriu însă majoritatea rumînilor fără diacritice în 2013? Din dispreț față de limba rumînă și iubire față de engleză, din nepăsare față de imaginea lor personală și din lene bolnăvicioasă. Ultimele două cauze, nepăsarea și lenea derivă direct din propaganda latinomană, cea care le-a inoculat rumînilor impresia că sînt latini, deci nu trebuie să se preocupe să aibă o imagine decentă în ochii celorlalți, și nu trebuie să fie corecți și preciși ca germanicii. Dacă ești latin, înseamnă că ai în sînge nesimțirea și lenea, deci nu mai e nimic de făcut. Așa că rumînii nu fac nimic ca să se îndrepte, pentru că ei consideră că sîngele latin nu poate fi eliminat din corpul lor. Ce nu știu ei este că n-au deloc sînge latin, iar așa-zisa latinitate genetică nu este decît una dintre minciunile latinomane. Dacă rumînii ar conștientiza că au fost procopsiți de propagandiștii Școlii Ardelene cu niște strămoși latini inexistenți, ar mai avea o șansă să se trezească și să se salveze pe ei înșiși și odată cu asta și limba rumînă.

View Post_-_, on 01 noiembrie 2013 - 08:53, said:

Nici macar eu nu imi dau seama din ce cauza scriu, de obicei, fara diacritice (chiar si la acest topic unde aproape toata lumea utilizeaza diacriticele). Oare in 2013 sunt mai multi utilizatori care scriu cu diacritice decat in 2012? Ca sunt mai multi care scriu cu diacritice fata de utilizatorii din 1993 nu ma indoiesc...

Scrii fără diacritice pentru că nu vrei să faci efortul minim de a te obișnui cu ele, deși aranjamentul de tastatură pentru programatori ți-ar fi foarte la îndemînă. Toți cei care scriem cu diacritice am scris și fără ele, dar la un moment dat am decis să trecem la scrierea corectă și nu ne-am speriat de scăderea temporară a vitezei de tastare. Odată ce am văzut că nu-i deloc greu să ne refacem automatismul de scriere, chiar și cu cîteva taste în plus, n-a mai fost cale de întoarcere, pentru că nu te poți întoarce de la ceva corect la ceva incorect. În plus de asta, dacă vrei să vorbești pe forumul Softpedia despre limba rumînă și să fii credibil, trebuie s-o scrii corect, nu ca lingviștii de la Institutul de Lingvistică din București, cărora nu le era de-ajuns imaginea de sclavi ai latinomanilor, le mai trebuia și imaginea de semi-analfabeți...

Da, în 2013 numărul celor care scriu cu diacritice a crescut față de 2012. Asta e vizibil și pe forumul Softpedia, dar și în afara lui, pe celelalte situri care permit scrierea de comentarii. Mai e însă pînă cînd cei care scriu cu diacritice vor fi majoritari. Totul depinde și de posibilitatea de a cumpăra tastaturi cu diacritice imprimate. Așa cum am zis, la Real și Auchan acestea există, dar la majoritatea magazinelor specializate în vînzarea de aparate electronice (eMag, Domo, etc.), nu. Evident că se poate scrie cu diacritice folosind absolut orice tastatură, dar lipsa tastaturilor cu diacritice menține impresia stupidă că diacriticele sînt litere de categoria a doua, care pot fi ignorate la scrierea pe calculator.

View Post_-_, on 01 noiembrie 2013 - 08:53, said:

Nu cred ca s-ar putea pune in mod serios problema "scaparii pentru totdeauna de diacritice", ci doar a unei scrieri alternative. Ce ne-am face cu intreaga noastra literatura in care s-au utilizat semne diacritice, cu miile de carti publicate la noi in tara chiar si doar in ultimii ani? Imi aduc aminte ca imediat dupa anii '90 unele edituri publicau carti in care nu existau diacritice (in vremea aceea nu toate editurile sau tipografiile aveau mijloacele tehnologice pentru a publica materiale redactate cu diacritice - ma refer la cele nou aparute care achizitionat mijloace de productie cat mai ieftine de pe unde au putut). Mi se pareau dificil de citit acele carti. Acum ne-am obisnuit, insa ma indoiesc ca exista cineva care sa prefere sa citeasca o carte scrisa fara diacritice sau sa abandoneze diacriticele in scrierea de mana cu exceptia unor adolescenti carora li se pare mai "cool" sa scrie cu "sh" si "tz".

Ba se pune problema scăpării de diacritice, și nu de ieri de azi, ci de cînd s-a început trecerea la alfabetul latin și s-a avut în vedere eliminarea din limbă a sunetelor neaoșe, desemnate de diacritice. Ce vedem noi azi este reluarea campaniei contra diacriticelor, inițiată de latinomani în secolul 19. Faptul că anglomanii sînt acum vîrful de lance al acestei campanii nu schimbă prea mult lucrurile.

Lipsa oricărei reacții din partea autorităților de stat din domeniul educațional și cultural față de această scriere profund incorectă este cea mai bună dovadă a existenței unei conspirații anti-diacritice. Această conspirație este dirijată de masoneria anglo-latinomană, care împiedică luarea oricărei măsuri pentru a remedia situația. Impactul scrierii fără diacritice asupra limbii rumîne este comparabil cu impactul poluării cu cianuri asupra mediului înconjurător. Iar autoritățile de stat nu fac nimic pentru a stopa această catastrofă culturală, pentru că au fost corupte de către străinomani.

View Post_-_, on 01 noiembrie 2013 - 12:47, said:

Pot exista si alternative mai bune din perspectiva reducerii confuziilor posibile (nu si a vitezei de tastare).

Da, pot exista, însă sînt inutile. Uite un alt exemplu, pe care îl numesc "Sistemul Apostrof", în care diacritica se face prin literă urmată de apostrof. Apostroful este folosit extrem de rar în ziua de azi, deci nu se generează confuzii.

ă = a' (a + ')
î = i' (i + ')
ș = s' (s + ')
ț = t' (t + ')
â = a'' (a + '') => asta pentru cei care mai cred și la vîrsta adultă în poveștile cu strămoșii latini

Însă a trecut vremea scrierii fără diacritice. În afară de îmbolnăvirea gravă cu latinomanie sau anglomanie, nu mai există nici o scuză pentru a nu scrie cu diacritice. Nici măcar treaba cu "sîngele latin" nu mai ține, pentru că oricine poate vedea zelul cu care rumînii au îmbrățișat limba engleză, deci pînă și străinii s-au lămurit că sîngele rumînilor nu este deloc latin.

Preocuparea asta pentru a găsi cel mai bun sistem de scriere fără diacritice aduce cu preocuparea din secolul 19 de a găsi cel mai bun sistem de scriere etimologică. În acea vreme de întunecare intelectuală latinomană, erau destui care visau să-și impună propriul sistem de scriere. S-a cheltuit mult timp și energie degeaba pentru a crea aceste sisteme etimologice, bazate în principal pe latina clasică. Rezultatul a fost o fragmentare masivă a scrierii, care diferea de la publicație la publicație și de la carte la carte, în funcție de preferințele autorului sau a directorului publicației. S-au pierdut 100 de ani cu certuri asupra cărui sistem de scriere etimologică e mai bun, iar în final s-a ajuns la concluzia că tot scrierea fonetică e cea mai eficientă și mai potrivită pentru limba rumînă. Deci există situații în care căutarea unei alternative pentru ceva bun este complet degeaba, indiferent de cît timp și energie s-ar cheltui. Cine știe unde ar fi fost societatea rumînească acum dacă intelectualii nu ar fi pierdut 100 de ani pe certuri ortografice inutile, pentru ca în final să se reîntoarcă la scrierea fonetică practicată deja de sute de ani...

În momentul de față nu are rost să se reia certurile inutile, de data asta asupra cărui sistem de scriere fără diacritice e mai bun. Din contră, lumea trebuie să se concentreze pe singura alternativă corectă, practică și rațională, anume scrisul cu diacritice.

#903
pamfil nastase

pamfil nastase

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 935
  • Înscris: 04.02.2007
  • ID membru: 137,507

View Post_-_, on 31 octombrie 2013 - 09:20, said:

Orice scriere alternativa este "dezavantajoasa" si presupune "lungirea cuvintelor" de vreme ce se reduce numarul de grafeme.
Automatismele de citire se pot crea in timp. Progresul se manifesta oricum in mod sensibil chiar si la primul contact cu un astfel de text.
Dintre doua rele, problema ramane aceea a alegerii variantei mai putin rele. Este un rau necesar chiar daca unii, de exemplu pamfil nastase, nu inteleg aceasta necesitate si refuza sa vada scrierile alternative din alte limbi sustinand ca, de fapt, ele fie nu exista, fie sunt utilizate doar de "oligofreni", iar daca vorbesti despre ele considera ca "dezinformezi"...
...
Nu va luati dupa ce scrie pamfil nastase! "Oligofrenii" lui chiar daca merg la scoala raman alexici si agrafici din motive care tin de slaba lor dezvoltare intelectuala, in timp ce "tartanii" lui nu stiu sa scrie pentru ca nu au mers la scoala. Iar vorbitorii de limba germana nu din lene au eliminat partial caracterul ß sau "tolereaza" in anumite situatii scrierea alternativa prezentata in mesajul de mai sus. O accepta in mod unanim tocmai pentru ca nu isi doresc mai multe sisteme alternative de scriere cum au românii.

@pamfil nastase
De ce sistemul propus de mine ti se pare o "complicareala" comparativ cu sistemul sh-tz-ah? Vino cu probe sau comenteaza agumentele aduse de mine!

O iau de jos în sus. Ți-a răspuns și AdiJapan cu destule argumente, dar o repet și eu, mai scurt. Sistemul propus de tine pur și simplu înstrăinează cuvintele (par ca dintr-o limbă finică) și îngreunează citirea lor. În plus, tu însuți ai dat liste consistente de cuvinte în care s-ar putea crea confuzii. Prefer și eu, cînd nu am de ales, să citesc un text fără diacritice sau măcar cu substituții care s-au răspîndit destul de mult prin anumite medii (sh, tz sau ts), prin urmare sînt mai cunoscute. Nu înțeleg deloc sensul întregii tale sforțări, cîtă vreme avem doar 5 semne mari și late, iar problemele tehnice legate de afișarea lor corectă sînt pe cale de dispariție.

Ce spui tu despre nemți e – iarăși – interpretarea ta, fiindcă ții cu tot dinadinsul să-ți susții teza cu privire la necesitatea unei scrieri alternative. Lucrurile stau cu totul altfel, presupusa acceptanță pentru înlocuire își are cu totul alte origini și nu e din dorința de a avea un sistem alternativ.

În ce-l privește pe ß, nu l-au „eliminat parțial”, ci doar au simplificat regulile de folosire a grafemului respectiv (ceea ce a dus și la reducerea numărului de cuvinte în care apare, da, dar e cu totul altceva decît formularea ta). Firește că nu din lene, ci cu argumente științifice, elaborate de lingviști. Am spus mai sus de unde provine caracterul, în scrierile așa zis „rupte” (gebrochene Schriftarten, numite la noi greșit „gotice”) era folosit în anumite poziții, prin urmare și doar în unele cuvinte. Prin reforma ortografică din 1996, au simplificat doar unele inconsecvențe. De pildă, în substantive în care apărea la singular după vocală scurtă, la plural (și la genitiv, la unele) trebuia scris cu ss (ex: Kuß – Küsse, Nuß – Nüsse, Kompromiß – Kompromisse  etc.), în timp ce după vocală lungă se păstra/păstrează și la plural (ex: Gruß – Grüße, Maß – Maße, Floß – Flöße etc.) De asemenea, la unele verbe apăreau scrieri diferite la persoanele 1-3 și 5, față de 4 și 6 (ex: ich muß, du mußt, er/sie/es muß, wir müssen, ihr müßt, sie müssen), la fel și în cele trei forme ale verbului (hassen – haßte – gehasst), ceea ce făcea ortografia germană destul de greu de învățat după o logică anume, practic trebuia învățat pe dinafară cum se scriu anumite cuvinte. Ideea a fost că, devreme ce după vocală scurtă la plural se înlocuiește oricum cu ss, în acele cuvinte (și doar în acelea) să se scrie și la singular tot cu ss, păstrîndu-se doar după vocală lungă și diftong. Reforma în sine a mai avut și alte aspecte și chiar și istoria cu ß vs. ss e puțin mai complicată, dar asta e pe scurt și simplificînd puțin povestea. Cu toate astea, ortografia germană rămîne destul de grea.

(În tot spațiul germanofon, doar Elveția și Liechtenstein au renunțat de tot la ß, încă de prin anii 1980, dar din alte motive. Există mai mulți factori care au contribuit la luarea deciziei respective, dacă interesează pe cineva, pot explica. În orice caz, chiar și cu ortografia simplificată, au existat destule nemulțumiri și situații confuze sau inconsecvente, mulți scriitori anunțînd public că o boicotează și că o să scrie ca pînă în 1996. De exemplu, în vechea ortografie, cînd se întîlnea un ß cu un s într-un cuvînt compus și nu aveai posibilitatea să folosești caracterul special, trebuia să desparți în silabe sau te aflai în Elveția, întregul complex era redus în mod convențional la ss, deși teoretic trebuiau să fie 3 s. Ex.: Litfaßsäule devenea Litfassäule. Reformatorii au zis apoi că trebuie scris cu 3, deci astăzi chiar se scrie Litfasssäule, ceea ce a generat nemulțumiri legate de o presupusă estetică. Ca să nu mai spun că în Elveția sau Liechtenstein pot apărea confuzii, pentru că, de pildă, in Maßen înseamnă ceva, iar in Massen înseamnă altceva, aproape pe dos.)

Cît despre ae, oe, ue pentru ä, ö, ü – și ele își au o justificare istorică și lingvistică și nu sînt o scorneală inginerească pentru a justifica o pseudo-simplificare sau a crea o scriere alternativă. În tipăriturile medievale, majusculele Ä, Ö, Ü apăreau stilizate ca echivalentele lor fără tremă, dar cu litera e mic adăugată ca un fel de ornament deasupra (ca un semn diacritic, dacă vrei). În plus, există și opoziții fonologice de tip singular-plural (ș.a.) care dau umlautelor ä, ö, ü o poziție puternică în ortografia germanei (ex.: Mann – Männer, Lohn – Löhne, Grund – Gründe).

Încă o dată, pentru ultima dată: în spațiul germanofon, scrierea „alternativă” este doar tolerată și acceptată în situații extreme, de la bun început restrînse și astăzi din ce în ce mai puține, fiindcă răspîndirea tastaturilor inscripționate cu caracterele limbii germane este cvazi-generalizată și localizarea softurilor așijderea, cum corect spune Crugasic. În nici un caz nu ai să vezi însă inscripții publice, documente emise de instituții, corespondență comercială, cărți, publicații de presă și siturile mass media scrise altfel decît cu diacriticele limbii germane.

Oricine susține altceva dezinformează.


În rest, nu te oprește nimeni să te joci în continuare după pofta inimii, dar eu unul nu văd la ora actuală vreo alternativă viabilă la ortografia cu diacritice.

Edited by pamfil nastase, 03 November 2013 - 01:45.


#904
pamfil nastase

pamfil nastase

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 935
  • Înscris: 04.02.2007
  • ID membru: 137,507
Erratum: în grabă, mi-a scăpat o eroare în ce privește scrierea celor trei forme ale verbelor.

În exemplul ales mai sus, corect era hassen - haßte - gehaßt (după 1996 cu ss peste tot), wissen - wußte - gewußt (azi: cu ss peste tot). La formele aceluiași verb (de pildă indicativ prezent) însă, unde apare o diftongare, se păstrează ß (ex: ich weiß). Dacă însă în forma a doua (Präteritum) a unui verb care are vocală scurtă la infinitiv apare o vocală lungă, iarăși se păstrează ß: lassen - ließ - gelassen (aici e identic cu ortografia ante 1996) vs. fassen - fasste - gefasst (anterior 1996: fassen - faßte - gefaßt).

Iată deci că așa-zisa simplificare nu e decît pentru cine știe bine cum se pronunță (ca să identifice unde sînt vocalele lungi) și are deja noțiuni avansate de ortografie. Rămîn în continuare destule aspecte care trebuie învățate pe dinafară, la vîrsta școlară. Le încurcă și ei destul de des, iar afară de profesioniști foarte puțini oameni mai stăpînesc ambele ortografii.

Limba română e în situația fericită de a avea o ortografie mult mai puțin stufoasă, dar unii tot vor s-o mai „simplifice”, complicînd-o. Să mă picați cu ceară dacă înțeleg ce-are lumea cu diacriticele.

#905
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 5,726
  • Înscris: 21.03.2013
  • ID membru: 804,140
  • Locație: Möbius strip
Detaliile pe care le-ai oferit sunt interesante. Multumesc pentru efortul pe care l-ai depus!
In schimb, ceea ce tu numesti "simplificare a regulilor de folosire a grafemului ß" iar eu am numit "eliminare partiala a lui ß", indiferent de motivele pentru care acesta a fost substituit in unele situatii prin litere din alfabetul latin, nu sunt doua afirmatii contradictorii. Nu inteleg de ce te preocupa atat de mult aceasta formulare.

Cat despre nevoia unei ortografii mai "simple" (fara diacritice) si, in acelasi timp mai "complicate" (prin introducerea unor reguli suplimentare si abaterea de la principiile ortografiei fonetice) eu doar am constatat-o, nu mi-am explicat-o. Crugasic da vina pe lipsa tastaturilor, eu sunt sigur ca in afara de lipsa tastaturilor romanesti mai exista si alte motive... Problema mai putin ma preocupa.

Eu cred ca tendinta multora este de a se reveni la o scriere etimologica. Scrierea etimologica are si ea avantajele ei. De exemplu, cand pronuntia unor cuvinte se modifica in timp (intre generatii), in cazul unei scrieri fonetice ar fi nevoie ca acele cuvinte sa isi modifice ortografia. Aceasta va conduce la existenta dubletelor pentru o anumita vreme si la citirea mai dificila a textelor publicate cu mai mult timp in urma. Ar trebui ca multe scrieri sa le rescriem periodic in asa fel incat sa se adapteze ortografiei moderne. Un alt neajuns ar fi acela ca scrierea fonetica intra uneori in conflict cu pronuntia regionala a unor cuvinte. De exemplu, avem cuvinte care in unele regiuni se pronunta cu "î", iar în altele cu "a" sau "ă", regiuni in care in loc de "e" se spune "i", sau diftongul "ie" se inlocuieste prin vocala "e". Datorita tendintei de a nota cuvintele fonetic, apar deja in scris anumite dublete sau chiar triplete. Cine va decide care variante vor fi corecte? Limba franceza avea candva o scriere fonetica. Ulterior a devenit etimologica pentru ca francezii au preferat sa pastreze formele ortografice mai vechi.
Eu nu sunt lingvist, insa, sunt convins ca un lingvist ar putea aduce mult mai multe argumente in favoarea sau defavoarea unei scrieri sau a alteia...

Ma mai intrebam din ce cauza s-a adoptat scrierea cu diacritice. Limba romana nu are foarte multe foneme comparativ cu fonemele altor limbi.
Se puteau gasi anumite grupuri de litere care sa inlocuiasca pe ş, ţ, ă, î/â, asa cum s-a procedat in cazul grupurilor:
ce [tşe]
ci [tşi]
ge [dje]
gi [dji]
ghe [ge]
ghi [gi]



#906
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,128
  • Înscris: 27.02.2006
  • ID membru: 67,660
  • Locație: 60 000 ¥

View Post_-_, on 03 noiembrie 2013 - 11:04, said:

Eu cred ca tendinta multora este de a se reveni la o scriere etimologica. Scrierea etimologica are si ea avantajele ei. De exemplu, cand pronuntia unor cuvinte se modifica in timp (intre generatii), in cazul unei scrieri fonetice ar fi nevoie ca acele cuvinte sa isi modifice ortografia. Aceasta va conduce la existenta dubletelor pentru o anumita vreme si la citirea mai dificila a textelor publicate cu mai mult timp in urma. Ar trebui ca multe scrieri sa le rescriem periodic in asa fel incat sa se adapteze ortografiei moderne. Un alt neajuns ar fi acela ca scrierea fonetica intra uneori in conflict cu pronuntia regionala a unor cuvinte. De exemplu, avem cuvinte care in unele regiuni se pronunta cu "î", iar în altele cu "a" sau "ă", regiuni in care in loc de "e" se spune "i", sau diftongul "ie" se inlocuieste prin vocala "e". Datorita tendintei de a nota cuvintele fonetic, apar deja in scris anumite dublete sau chiar triplete. Cine va decide care variante vor fi corecte? Limba franceza avea candva o scriere fonetica. Ulterior a devenit etimologica pentru ca francezii au preferat sa pastreze formele ortografice mai vechi.
Nu văd care e relevanța în discuția de față. Dar dacă tot ați adus vorba, hop și eu.

Tendința de revenire la o scriere etimologică se limitează la un aspect foarte marginal al ortografiei, mai exact la scrierea neologismelor. În plus e o tendință foarte slabă, care s-ar putea dovedi o simplă fluctuație. Astfel, de exemplu, anglicismele intrate azi în lexic se scriu în general ca în engleză, iar o serie de franțuzisme vechi au început să fie scrise din nou etimologic, după ce multă vreme s-au scris fonetic. Chestia cu anglicismele e firească, așa s-a întîmplat și cu anglicismele vechi. În schimb reetimologizarea franțuzismelor (merci în loc de mersi etc.) se face mai degrabă din snobism sau ignoranță.

Avantajele scrierii etimologice sînt mult prea firave față de ale scrierii fonetice ca să mai conteze. Faptul că scrierea fonetică se adaptează constant pronunției e un avantaj net, nu un dezavantaj. Sigur că astfel cărțile vechi se citesc din ce în ce mai greu, dar scopul principal al limbii e să asigure comunicarea între oamenii aceleiași generații. În plus azi, cînd cărțile devin mai puțin fizice și mai mult fișiere digitale, începe să nu mai conteze că alte perioade aveau alte ortografii; conversia se face din ce în ce mai ușor. Rescrierea literaturii vechi nu va mai însemna o retipărire, deci nu va mai reprezenta o cheltuială și o risipă de hîrtie.

Diferențele dialectale se pot rezolva în scrierea fonetică fie prin alegerea unui dialect favorizat sau a unei forme comune a limbii (cum e româna literară la noi), fie prin acceptarea realității că nu vorbim toți o limbă identică, deci acceptarea ca fiecare să scrie după cum pronunță. Așa se întîmpla în secolele trecute, iar asta nu împiedica prea mult comunicarea.

Nu e nici o problemă dacă apar dublete, triplete etc. și nici nu e nevoie să decidem că numai o variantă e corectă și că restul trebuie surghiunite.

Scrierile au devenit etimologice pentru că oamenii au dat prea multă importanță respectării tradiției, nu pentru că scrisul etimologic ar fi avut niște avantaje convingătoare, iar acum a devenit prea tîrziu pentru refonetizarea fără dureri a ortografiei. Englezii, francezii etc. ar vrea și ei o ortografie fonetică, ușor de învățat și de folosit, dar acum le e mult prea greu să facă tranziția.

View Post_-_, on 03 noiembrie 2013 - 11:04, said:

Ma mai intrebam din ce cauza s-a adoptat scrierea cu diacritice.
Răspunsul e că diacriticele s-au adoptat în epoca tipăriturilor. Atunci era foarte ușor să combini literele (de plumb) cu tot felul de virgule, căciulițe, accente etc. (tot de plumb) și să faci o nouă literă.

Metoda cea mai radicală ar fi fost crearea unor litere complet noi pentru sunetele care încă nu aveau litere. Dar ideea asta ar fi avut niște dezavantaje. În primul rînd era greu ca un om, fie el și autor de cărți sau tipograf, să inventeze litere nemaivăzute. Ar fi fost ceva prea original. În general literele (și chiar alfabetele cu totul) se preluau de la alte limbi. S-a întîmplat mult mai des în istoria sistemelor de scriere ca literele să fie copiate dintr-o parte în alta decît să fie create din nimic. În plus o literă absolut nouă are dezavantajul că-l aruncă pe cititor în ceață. Atunci e mai avantajos să iei o literă cunoscută și să-i adaugi ceva, ca să-i transmiți în felul ăsta cititorului că e vorba de un sunet care seamănă sau se înrudește cumva cu altul.

View Post_-_, on 03 noiembrie 2013 - 11:04, said:

Limba romana nu are foarte multe foneme comparativ cu fonemele altor limbi.
Se puteau gasi anumite grupuri de litere care sa inlocuiasca pe ş, ţ, ă, î/â, asa cum s-a procedat in cazul grupurilor:
ce [tşe]
ci [tşi]
ge [dje]
gi [dji]
ghe [ge]
ghi [gi]
La ce ci ge gi nu e vorba de grupuri de litere care să noteze cîte un sunet, ci e numai o literă pentru un sunet. În schimb la che chi ghe ghi s-a introdus h-ul pentru a evita confuziile. Ideea nu era deloc nouă, ci a fost preluată din ortografia italiană (ce spuneam înainte, că foarte puține idei din evoluția scrisului sînt originale).

În română literele cu diacritice ș ț ă î sînt logice și se bazează pe alternanțe fonetice. Astfel ș și ț se construiesc pornind de la s și t din cauză că există cuvinte în care s alternează cu ș (eu las, tu lași; un pas, doi pași etc.), respectiv cuvinte unde alternează t și ț (eu scot, tu scoți; un nepot, doi nepoți etc.). În vechime au existat și alte litere cu diacritice, pe exact același model, de exemplu un d cu virgulă care trebuia citit z, pentru că existau alternanțe ca brad, brazi, dar pentru că exista deja litera z de sine stătătoare nu mai era nevoie de încă o literă și pentru z-urile care alternau cu d-uri.

La fel, ă și î se înrudesc cu a, respectiv i, ca în alternanțele tac, tăceam sau tineri, tînăr.

În schimb litera â are rațiuni etimologice, nu fonetice. La fel și celelalte litere care s-au mai folosit pentru același sunet, adică ê û ô. Ele arătau care era litera din etimon care a ajuns să se pronunțe î (exemple: ânger, vênt, adûnc, gônd).

Tot din cauza alternanțelor fonetice grupurile ce ci ge gi se scriu așa. Exemple: aduc, aduce, aduci; mulg, mulge, mulgi. Poate era mai inteligent să se pună niște diacritice la aceste c-uri și g-uri care se pronunțau altfel (africat), iar c-ul și g-ul să rămînă pentru sunetul de bază (velar), dar modelul italian a fost mai puternic, poate și pentru că îi scutea pe tipografi de a mai face combinații noi.

Edited by AdiJapan, 03 November 2013 - 12:25.


#907
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 207
  • Înscris: 06.01.2011
  • ID membru: 652,767
  • Locație: București

View Post_-_, on 03 noiembrie 2013 - 11:04, said:

Cat despre nevoia unei ortografii mai "simple" (fara diacritice) si, in acelasi timp mai "complicate" (prin introducerea unor reguli suplimentare si abaterea de la principiile ortografiei fonetice) eu doar am constatat-o, nu mi-am explicat-o. Crugasic da vina pe lipsa tastaturilor, eu sunt sigur ca in afara de lipsa tastaturilor romanesti mai exista si alte motive... Problema mai putin ma preocupa.

Situaţia din ziua de azi este numai şi numai din cauza lipsei tastaturilor cu diacritice. Dacă statul ar fi impus vînzarea de tastaturi potrivite pentru scrierea corectă în limba rumînă, şi ar fi impus obligativitatea acestor tastaturi la licitaţiile pentru dotarea instituţiilor de stat, azi toată lumea ar fi scris cu diacritice. Omul obişnuit a văzut încă din anii 1990 că pe tastaturile pe care le găsea în comerţ nu se aflau diacriticele, şi atunci s-a gîndit că ele sînt neesenţiale, că merge şi fără ele. Mai mult, el a văzut că aproape toţi intelectualii, inclusiv lingviştii şi profesorii de rumînă, scriu fără diacritice, deci părerea că diacriticele sînt facultative i-a fost din nou întărită. La asta s-au adăugat tot felul de hîrtii oficiale, primite de la instituţiile de stat (ministere, primării, etc.) sau particulare (bănci, companii de telecomunicaţii, etc.), care şi ele erau scrise covîrşitor fără diacritice. Afişele şi anunţurile de pe stradă erau şi ele scrise fără diacritice. Omul a observat că scrierea fără diacritice este mai răspîndită decît cea cu diacritice, deci a tras concluzia că e corectă, ca urmare a adoptat şi el tendinţa cvasi-generală.

Sigur că pe lîngă absenţa tastaturilor au mai intervenit şi alţi factori, de exemplu trădarea limbii rumîne de către cei care ar fi trebuit s-o apere. Lingviştii, profesorii de rumînă, scriitorii şi ziariştii trăiesc de pe urma limbii rumîne, şi totuşi n-au ridicat nici măcar un deget în favoarea ei, lăsînd-o să se degradeze sub influenţa scrierii semi-analfabete. Categoriile mai sus citate nu mai sînt formate în ziua de azi din profesionişti, ci din fripturişti, gata să se vîndă străinomanului care plăteşte mai bine. Starea deplorabilă de azi a limbii rumîne nu ar fi fost posibilă atunci cînd trăiau Iorgu Iordan sau Al. Graur, ambii moldoveni, pentru că aceştia s-ar fi ridicat în apărarea ei şi ar fi obţinut din partea statului impunerea vînzării de tastaturi cu diacritice. Însă în locul unor lingvişti adevăraţi, preocupaţi de soarta limbii rumîne, azi există epigoni jalnici de tipul lui Marius Sala (ardelean), preocupaţi numai de îmbogăţirea personală. La fel stau lucrurile în cazul scriitorilor, care nici ei nu şi-au ridicat glasul în sprijinul limbii rumîne. Eugen Simion (care se consideră ardelean) a fost preşedintele Academiei Române între 1998-2006, dar n-a luat nici o măsură pentru a combate scrisul semi-analfabet. El şi alţi academicieni literaţi (Nicolae Breban, Augustin Buzura, Dumitru Radu Popescu - toţi trei ardeleni) se consideră loiali în primul rînd faţă de latinomanie, care are de cîştigat de pe urma scrisului fără diacritice. Faptul că ardelenii au ajuns să ocupe aproape toate posturile de decizie cînd vine vorba de limba rumînă este un adevărat dezastru, pentru că ardelenii sînt cei mai spălaţi la creier cu ideologia latinomană.

Latinomanii de ieri şi de azi sînt responsabilii morali pentru scrierea fără diacritice. Lor li s-au alăturat pe parcurs anglomanii, în cea mai monstruoasă coaliţie din cîte au existat pe tărîm rumînesc. Această coaliţie a dus perversitatea de tip politicianist pe culmi nebănuite. Pentru a lăsa impresia că există la nivel oficial o preocupare pentru scrierea corectă, coaliţia străinomană a acceptat adoptarea unei legi în favoarea scrierii cu diacritice. Dar imediat după aceea a făcut în aşa fel încît legea respectivă să nu poată fi aplicată, din cauza lipsei normelor metodologice. Ca urmare, nu s-au putut da amenzi, iar scrierea fără diacritice a continuat neabătută pe drumul de cucerire a minţii rumînilor. Este clar că această lege a fost încă de la iniţierea ei doar o diversiune penibilă, menită să împiedice luarea unor măsuri eficiente în sprijinul scrierii corecte.

<-----------------------Începutul citatului----------------->
Legea 183/2006 este un act normativ pe care puţini îl cunosc şi îl respectă. Legea prevede utilizarea codificării standardizate a setului de caractere în documentele în formă electronică. Pe scurt, instituţiile publice şi notarii au obligaţia de a folosi diacriticele şi semnele de punctuaţie aşa cum sunt ele stabilite de Academia Română.

Regula se aplică atît documentelor cu circulaţie internă, cît şi documentelor destinate altor instituţii publice sau oricărei persoane fizice sau juridice. Nerespectarea acestor obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 de lei la 5.000 de lei. Mai mult, sancţiunea se aplică tocmai conducătorului instituţiei publice.
[...]
Au trecut şapte ani de la publicarea legii în Monitorul Oficial şi şase ani de la intrarea ei în vigoare. Totuşi, nu au existat cazuri în care să se aplice amenzi în baza Legii 183/2006. Motivul este pe cît de simplu, pe atît de stupid: legea nu are norme metodologice. Articolul 6 numeşte sancţiunile şi lasă aplicarea lor în sarcina Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001. Conform ordonanţei, contravenţia se constată de persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale.

În mod normal, agenţii constatatori în acest domeniu ar trebui să fie numiţi de Ministerul pentru Societatea Informaţională (fostul Minister al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei), care stabileşte şi codificarea standardizată a setului de caractere româneşti şi al limbilor minorităţilor naţionale.

Contactaţi telefonic şi în scris, reprezentanţii Ministerului pentru Societatea Informaţională au declarat că nu au avut nici o activitate în sensul supravegherii modului în care se respectă Legea 183/2006. În lipsa unor norme metodologice, nici la minister nu este clar cine ar fi împuternicit să constate şi să sancţioneze lipsa diacriticelor din documentele instituţiilor publice.

http://ziuadevest.ro...n-timioara.html
<-----------------------Sfîrşitul citatului----------------->

Edited by Crugasic, 03 November 2013 - 20:49.


#908
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 5,726
  • Înscris: 21.03.2013
  • ID membru: 804,140
  • Locație: Möbius strip
In institutii de stat se mai folosesc pe ici pe colo vechi imprimante matriciale facute sa functioneze in mod text si care nu includ in setul lor de caractere diacriticele romanesti. Atata vreme cat se mai gaseste ribbon (compatibil) ieftin pentru ele sunt slabe sanse sa fie achizitionate in locul lor imprimante mai moderne...
Recent a trebuit sa stau in jur de o ora la coada la un oficiu postal, cu doar 2 persoane inaintea mea, din cauza ca la singurul birou care nu era inchis in perioada pauzei de masa, dura aproximativ 20 minute pentru ca operatoarea sa completeze pe computer si sa printeze o factura in mai multe exemplare pe o astfel de imprimanta. Evident ca factura era tiparita complet fara diacritice, intr-o culoare albastru-sters si cu zone in care textul disparea cu totul. Nu sunt sigur, dar presupun ca aplicatia pe care o utilizeaza operatoarele de la Posta este o aplicatie care functioneaza in mod text intr-o fereastra de command prompt sub Windows XP sau anterior...

#909
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 207
  • Înscris: 06.01.2011
  • ID membru: 652,767
  • Locație: București
Instituțiile și companiile din întreaga lume vor să aibă o imagine cît mai bună, pentru că și de ea depinde prestigiul lor. Acest lucru nu este însă valabil și în Rumînia, unde imaginea instituțiilor și companiilor este grav afectată de incapacitatea angajaților de a scrie în limba oficială folosind toate literele alfabetului ei. Trebuie ținut cont și de faptul că scrierea incorectă practicată în instituțiile de stat afectează însăși imaginea țării, care apare ca avînd o populație compusă majoritar din semi-analfabeți. De ce se întîmplă acest lucru și mai ales de ce este tolerat de autorități?

Este în interesul statului ca străinii să-i arate cu degetul pe rumîni și să rîdă de ei că nu sînt în stare să folosească un calculator pentru a-și scrie corect limba maternă? Este în interesul statului să arate că în Rumînia limba este batjocorită în mod oficial, prin dificultatea de a cumpăra o tastatură care să aibă pe ea alfabetul rumînesc? Pe cine sperie diacriticele de nu sînt lăsate să stea alături de celelalte litere ale alfabetului? Pe străinomani, bineînțeles, care vor să-i mențină pe rumîni în postura de maimuțe capabile doar să imite, dar nu și să creeze ceva original. Iar cum diacriticele reprezintă o parte din originalitatea limbii rumîne, ele trebuie să dispară, așa cum au dispărut nenumărate cuvinte neaoșe, înlocuite în ultimele două secole cu cuvinte străine...

View Post_-_, on 04 noiembrie 2013 - 07:26, said:

In institutii de stat se mai folosesc pe ici pe colo vechi imprimante matriciale facute sa functioneze in mod text si care nu includ in setul lor de caractere diacriticele romanesti. Atata vreme cat se mai gaseste ribbon (compatibil) ieftin pentru ele sunt slabe sanse sa fie achizitionate in locul lor imprimante mai moderne...

A căuta o scuză pentru nefolosirea diacriticelor în faptul că se mai folosesc imprimante matriceale este ca și cum ai spune că nu trebuie folosite diacritice pentru că unii (sub 1%) mai au pe calculator Windows 95, 98 sau ME, sisteme de operare care nu permit afișarea diacriticelor cu virgulă. Este uimitoare această dorință a rumînilor de a refuza progresul, de a se trage singuri în jos, invocînd niște motive nesemnificative și de multe ori mincinoase, așa cum se poate vedea din citatul de mai jos, extars dintr-un articol publicat acum cîteva zile.

<-----------------Începutul citatului----------------------->
In momentul in care avem definite toate aceste criterii [de scriere a conținutului unui sit], in mod normal ne putem apuca linistiti de treaba, insa, de nicaieri, la transpunerea textului in pagina, ne lovim de urmatoarea intrebare: este sau nu important tipul de scriere pentru o optimizare seo articole eficienta?

Da, ne lovim deseori de acest aspect, dat fiind faptul ca observam tot mai des in mediul online o utilizare din ce in ce mai frecventa a scrierii fara diacritice si uneori chiar si fara reguli elementare de gramatica. Uzual, acest tip de scriere este eficient datorita faptului ca nu necesita atentia si efortul ce trebuie investite in cazul scrierii normale, cu diacritice.

Pe de alta parte, diacriticele nu sunt caractere foarte bine percepute de catre motoarele de cautare, astfel incat de multe ori specialistii recomanda evitarea folosirii acestora. In regula, sa presupunem atunci ca folosirea scrierii fara diacritice usureaza munca motorului de cautare, insa de unde stim ca informatia transmisa utilizatorului nu este gresit perceputa tocmai datorita absentei unor caractere de scriere ce s-ar putea dovedi a fi necesare?

Ca raspuns, ne putem orienta catre afisarile statistice, care arata ca media de varsta a utilizatorilor Internetului este in jurul valorii de 30- 40 de ani, mai exact a acelor persoane care s-au adaptat din mers noii tehnologii de scriere. In acest fel, se poate spune ca informatia ajunge in mod corect la utilizatori, fara a mai fi necesara marcare cu diacritice a textului in scopul unei mai bune intelegeri.

http://www.ituemba.n...ara-diacritice/
<-----------------Sfîrșitul citatului----------------------->

Autorul citatului de mai sus folosește un sofism penibil, cum că "specialiștii" în optimizarea pentru motoarele de căutare recomandă scrierea fără diacritice. O mai mare minciună nici că se putea găsi. Păi atunci de ce toate siturile nemțești, franțuzești, spaniole, ungurești, norvegiene, portugheze, etc. sînt scrise cu diacritice? N-au auzit toate aceste popoare de specialiștii SEO" care nu recomandă folosirea diacriticelor? Cum își permit aceste popoare să nesocotească sfaturile specialiștilor? Păi își permit, pentru că nici un specialist SEO adevărat nu a afirmat vreodată că siturile trebuie scrise în mod incorect, adică nerespectînd alfabetul limbii în care sînt scrise. Aceasta este o greșeală fundamentală, pe care n-o va recomanda niciodată un specialist în domeniul conținutului de pe siturile de internet. Numai rumînii își permit să inventeze specialiști imaginari care susțin lucruri ce duc la o imagine proastă a siturilor. Ce încredere ar avea un rumîn într-un sit străin cu multe greșeli de ortografie? Nu prea mare, evident. Ei bine, lucrurile stau la fel cu un străin, care nu va avea mare încredere într-un sit rumînesc plin cu greșeli de ortografie cauzate de scrierea fără diacritice.

Scrierea cu diacritice este un progres important față de cea fără diacritice, fiindcă face comunicarea în scris mai precisă. Și totuși, majoritatea rumînilor preferă să rămînă înapoiați, dacă în acest fel seamănă la scris cu americanii. Pentru rumîni nu este important să avanseze ca persoane și ca societate, ci este important să-i maimuțărească lingvistic pe străinii cei mai prestigioși la momentul respectiv. Predominanța formei asupra fondului, a exhibiționismului asupra seriozității, evidențiată și în cazul refuzului de a scrie cu diacritice, este moștenirea toxică a Școlii Ardelene, cea care a ridicat imitarea superficială a străinilor la rangul de strategie intelectuală națională.

Dar chiar dacă am accepta teoria cu imprimantele matriceale care-i împiedică pe rumîni să scrie cu diacritice, tot nu se explică de ce instituțiile care au imprimante nematriceale nu folosesc nici ele diacritice. Fac asta din solidaritate cu instituțiile mai sărace, care nu-și pot permite să cumpere imprimante mai moderne? Nu, ci din solidaritate cu ideologia străinomană, cea care spune că este mai bine să-i imiți lingvistic pe străini, decît să fii un om serios și să faci lucrurile cum trebuie. Prima aplicare a acestei ideologii a fost făcută de latinomanii din secolul 19, care ziceau că e mai bună scrierea etimologică care face rumîna să semene cu latina, chiar dacă e greoaie și total nepotrivită pentru limba rumînă. Și la fel au zis în 1993 academicienii colaboraționiști cu comuniștii, care au decretat că e mai bună scrierea cu Â, deși este mai complicată decît cea cu Î, și e mai bună pronunția SUNT, deși e mai greoaie decît cea SÎNT. Pur și simplu, vedem în permanență cum rumînii sînt handicapați, sînt împiedicați să progreseze, numai și numai pentru ca să fie maimuțăriți străinii morți (latinii) sau vii (americanii). Și ce avantaje s-au obținut din această tactică de handicapare continuă pe motive de exhibiționism?

Cu ce i-a ajutat scrierea fără diacritice pe rumîni? Au devenit mai deștepți, au devenit mai creativi, au ridicat prestigiul lor și al limbii rumîne în lume? Nici vorbă de așa ceva, scrierea fără diacritice nu a reușit decît să-i facă pe rumîni să apară în ochii străinilor ca fiind semi-analfabeții Europei, cei care nu sînt în stare să-și scrie corect nici măcar limba maternă și pe care nesimțirea și lenea îi împiedică să se corecteze. De aici și pînă la asocierea strînsă cu țiganii n-a mai fost decît un pas. Rumînii se plîng pe toate drumurile că sînt asociați pe nedrept cu țiganii numai din cauza numelor asemănătoare ale celor două popoare care trăiesc în aceeași țară. Dar adevărul este că în cazul confundării cu țiganii, comportamentul rumînilor este factorul determinant. Și nu e vorba numai de comportamentul legat de infracțiuni la adresa legii, ci și de comportamentul față de limba proprie. Țiganii nu se preocupă mai deloc de limba lor maternă, pe care marea majoritate din ei nici nu vor s-o folosească, considerînd-o probabil înapoiată și nedemnă de a exista. Comportamentul rumînilor este similar cu al țiganilor în ce privește acest aspect, deși încă nu s-a ajuns la nefolosirea pe scară largă a limbii rumîne. Sau s-a ajuns, dar asta numai în străinătate, unde mare parte din milioanele de rumîni migratori (altă asemănare cu țiganii) refuză să mai folosească limba rumînă și nu-și mai învață copiii născuți în străinătate să vorbească și să scrie rumînește.

Nefolosirea diacriticelor nu i-a făcut pe rumîni mai asemănători cu americanii, ci mai asemănători cu țiganii, un alt popor care își disprețuiește limba maternă și de-abia așteaptă să scape de ea. Deci, modul delăsător în care rumînii își tratează limba maternă, evidențiat cel mai bine de dezinteresul față de scrierea cu diacritice, mai adaugă un motiv la confundarea rumînilor cu țiganii.

#910
cristianadam

cristianadam

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 72
  • Înscris: 20.07.2010
  • ID membru: 609,225

Doamnelor și domnilor vă prezint Tastatura Românească „3 în 1”: Americană, Română Standard și Română Programatori:

Posted Image

Pentru mai multe informații vizitați: http://cristianadam....sca-3-in-1.html

Sper să ajung la punctul când o să fac o campanie de „crowdfunding” pentru varianta accesibilă la preț.

Edited by cristianadam, 15 February 2014 - 04:51.


#911
buntzi

buntzi

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,130
  • Înscris: 09.09.2006
  • ID membru: 96,049
  • Locație: Pelabuhan Ratu, Indonesia.
Sincer, eu nu reușesc să înțeleg sensul existenței tastaturii Română Standard, atâta timp cât există Română (programatori).
Nu înțeleg de ce ar dori cineva să mute locul unor caractere cu locație fixă (chiar secundare fiind - semne de punctuație) când are la dispoziție aceleași caractere speciale pe o tastatură standard. Mi-ar putea explica un pic cineva cu mai multe cunoștințe decât mine?

@cristianadam: Eu găsesc lăudabilă intenția dumneavoastră și vă doresc succes, deși tocmai mi-am expus mai sus punctul de vedere.

#912
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,128
  • Înscris: 27.02.2006
  • ID membru: 67,660
  • Locație: 60 000 ¥

View Postbuntzi, on 15 februarie 2014 - 06:00, said:

Sincer, eu nu reușesc să înțeleg sensul existenței tastaturii Română Standard, atâta timp cât există Română (programatori).
Nu înțeleg de ce ar dori cineva să mute locul unor caractere cu locație fixă (chiar secundare fiind - semne de punctuație) când are la dispoziție aceleași caractere speciale pe o tastatură standard. Mi-ar putea explica un pic cineva cu mai multe cunoștințe decât mine?
Nici eu nu înțeleg de ce ar dori cineva să folosească configurația Română Programatori. Eu fac și programare, dar folosesc aranjamentul Română Standard și atunci. În plus folosesc aceeași tastatură și cînd scriu în engleză și franceză. Asta înseamnă că reflexele care mi s-au format sînt solide și nu pierd timpul căutînd tastele. (Comut tastatura numai cînd scriu în japoneză, e inevitabil.)

Dar poate că prin Română Standard înțelegem lucruri diferite. Există pe de o parte tastatura românească tradițională (Legacy), pe care eu n-o pot suferi, pentru că inversează Z cu Y și mută practic toate simbolurile prin alte părți, și pe de altă parte adevărata tastatură românească standard, care are toate literele pe aceleași poziții ca la tastatura americană, iar simbolurile sînt și ele pe aceleași poziții, cu cîteva mici excepții, încît e foarte ușor să te obișnuiești cu ea dacă la început ai folosit exclusiv tastatura americană.

Necazul cu două tipuri de tastaturi românești, Standard și Programatori, e că dacă le folosești pe amîndouă nu ți se formează reflexe solide cu nici una. Tot timpul trebuie să comuți nu doar calculatorul de la o tastatură la alta, ci și creierul.

#913
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 5,726
  • Înscris: 21.03.2013
  • ID membru: 804,140
  • Locație: Möbius strip
Tastatura Romanian din OS X este la fel de enervanta, deoarece plaseaza litera "î" unde in mod normal se afla caracterele "`" si "~".

Attached Files



#914
buntzi

buntzi

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,130
  • Înscris: 09.09.2006
  • ID membru: 96,049
  • Locație: Pelabuhan Ratu, Indonesia.

View PostAdiJapan, on 15 februarie 2014 - 09:31, said:

Nici eu nu înțeleg de ce ar dori cineva să folosească configurația Română Programatori. Eu fac și programare, dar folosesc aranjamentul Română Standard și atunci.[...]
adevărata tastatură românească standard, care are toate literele pe aceleași poziții ca la tastatura americană, iar simbolurile sînt și ele pe aceleași poziții, cu cîteva mici excepții[...]
Eu am dat un exemplu tipic pentru care e logic să fie folosită tastatura programatori. Tastatura română (programator) nu mută nimic, nicăieri, tastatura Standard mută. Puțin, dar mută.
Apoi, nu ai răspuns la întrebare. Am întrebat de ce ar prefera cineva să învețe totuși poziții noi ale unor taste, contradictorii cu simbolurile gata inscripționate, în loc să folosească o tastatură la care TOATE simbolurile coincid? Care e avantajul?

Edited by buntzi, 15 February 2014 - 11:15.


#915
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 5,726
  • Înscris: 21.03.2013
  • ID membru: 804,140
  • Locație: Möbius strip
Tastatura Romanian programmers nu difera prea mult fata de cea standard, in schimb, se utilizeaza anumite taste in combinatie cu tasta Alt Grey sau urmate de apasarea barei de spatiu pentru obtinerea anumitor caractere, daca imi amintesc bine. Eu am testat-o o singura data, nu mi-a placut si am revenit la cea standard. Nici tastatura "Legacy" din Windows sau Linux nu este o solutie.
Cea mai buna solutie este chiar cea prezentata de cristianadam in postul de mai sus (adica tastatura standard). Ar trebui ca toata lumea sa utilizeze acelasi standard. Nu cred ca exista prea multe tastaturi internationale cu variante diverse cum sunt cele pentru limba romana.

#916
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,128
  • Înscris: 27.02.2006
  • ID membru: 67,660
  • Locație: 60 000 ¥

View Postbuntzi, on 15 februarie 2014 - 11:14, said:

Apoi, nu ai răspuns la întrebare. Am întrebat de ce ar prefera cineva să învețe totuși poziții noi ale unor taste, contradictorii cu simbolurile gata inscripționate, în loc să folosească o tastatură la care TOATE simbolurile coincid? Care e avantajul?
Pentru cineva care scrie consecvent cu diacritice este firesc ca literele ăîâșț să se obțină prin apăsarea unei singure taste, la fel ca toate celelalte litere (și cu Shift pentru majuscule, iarăși la fel ca toate celelalte litere). Ăsta e avantajul. Cu tastatura Programmers trebuie să apeși tasta AltGr ca să bați literele cu diacritice.

Faptul că literele românești și simbolurile schimbate nu sînt desenate pe tastatură e un defect minor. Într-o săptămînă ai învățat deja unde sînt toate și apoi o viață întreagă nu mai ai nevoie să le cauți. De altfel simbolurile mutate se pot totuși obține exact cu tastele pe care sînt inscripționate (pe tastaturile americane) dacă apeși AltGr.

Pînă la urmă e chestie de obișnuință și de ce face fiecare om cu calculatorul. Cei care scriu cu diacritice din an în paște probabil preferă varianta pentru programatori, deși cred că cei mai mulți dintre ei folosesc de fapt aranjamentul american și comută pe una din tastaturile românești doar cînd chiar au nevoie (caz în care reflexele dau rateuri).

În orice caz, eu sînt de părere că deși ar fi mai bine să existe un singur standard, e mai bine totuși să existe variante pentru toate gusturile ca să nu se poată plînge nimeni că din cauza tastaturii nu scrie cu diacritice.

#917
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 5,726
  • Înscris: 21.03.2013
  • ID membru: 804,140
  • Locație: Möbius strip

View PostAdiJapan, on 15 februarie 2014 - 18:10, said:

Cei care scriu cu diacritice din an în paște probabil preferă varianta pentru programatori, deși cred că cei mai mulți dintre ei folosesc de fapt aranjamentul american și comută pe una din tastaturile românești doar cînd chiar au nevoie (caz în care reflexele dau rateuri).

În orice caz, eu sînt de părere că deși ar fi mai bine să existe un singur standard, e mai bine totuși să existe variante pentru toate gusturile ca să nu se poată plînge nimeni că din cauza tastaturii nu scrie cu diacritice.

Eu scriu "cu diacritice din an in paște" fara sa prefer varianta pentru programatori.
Si. intr-adevar "reflexele dau rateuri". "Dau rateuri" ori de cate ori utilizezi mai mult decat o singura tastatura.
Ca sa ma dau ca exemplu tot pe mine: cum eu am nevoie cel mai des de tastatura US ca sa obtin rapid anumite caractere: acolade, paranteze dreptunghiulare, apostrof, ghilimele normale etc. (adica sa le obtin direct sau cu Shift si fara AltGr sau in combinatie cu bara de spatiu) evit sa utilizez alta tastatura (cum ar fi cea romaneasca) tocmai pentru a nu ajunge in situatia de a "da rateuri" pe cealalta tastatura.
Cand sunt nevoit sa dactilografiez cu diacritice optez pentru varianta Standard, deoarece este cea mai apropiata de tastura US, permitand totodata dactilografirea cea mai rapida a anumitor caractere mai frecvente.

Si cred ca sunt multe persoane in aceeasi situatie ca mine.

#918
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,128
  • Înscris: 27.02.2006
  • ID membru: 67,660
  • Locație: 60 000 ¥

View Post_-_, on 16 februarie 2014 - 08:56, said:

Ca sa ma dau ca exemplu tot pe mine: cum eu am nevoie cel mai des de tastatura US ca sa obtin rapid anumite caractere: acolade, paranteze dreptunghiulare, apostrof, ghilimele normale etc. (adica sa le obtin direct sau cu Shift si fara AltGr sau in combinatie cu bara de spatiu) evit sa utilizez alta tastatura (cum ar fi cea romaneasca) tocmai pentru a nu ajunge in situatia de a "da rateuri" pe cealalta tastatura.
Soluția mea e pe dos: eu folosesc întotdeauna tastatura românească standard, inclusiv cînd scriu în engleză sau cînd programez. Astfel reflexele nu dau rateuri și nu am nici alte inconveniente. Faptul că apăs AltGr pentru unele simboluri nu mă mai deranjează de mult. Nici nu mai observ, mi se duc degetele singure.

Reclamă

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users