Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...
 Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor
 Discuții despre TVR Sport HD

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android
 Recomandare bicicleta e-bike 20&#...

Bing-Content removal tool

Nu pot accesa monitorulsv.ro de l...

Cum sa elimini urmele de acnee?
 

Aveti idee de vreo speta a ICCJ in care se precizeaza de 1000 mp. Teren aferen casei din anii 1990-2000

- - - - -
  • Please log in to reply
5 replies to this topic

#1
teodorio

teodorio

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 100
  • Înscris: 13.08.2015
Subiect: Aveti idee de vreo speta a ICCJ in care se precizeaza de 1000 mp. Teren aferen casei din anii 1990-2000

In baza carei legi - decret :Rezultă că in anii 1990-2000, terenul aferent construcțiilor gospodărești și cel destinat curții și grădinii nu poate depăși suprafața de 1000 mp, prin textele legale citate, legiuitor urmărind să constituie tuturor proprietarilor de gospodării din mediul rural un drept de proprietate asupra unei suprafețe îndestulătoare, în scopul asigurării folosinței normale a gospodăriei, dar nicidecum excesivă.

#2
rosix

rosix

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 18,873
  • Înscris: 01.02.2008

View Postteodorio, on 07 decembrie 2016 - 15:26, said:

Subiect: Aveti idee de vreo speta a ICCJ in care se precizeaza de 1000 mp. Teren aferen casei din anii 1990-2000

In baza carei legi - decret :Rezultă că in anii 1990-2000, terenul aferent construcţiilor gospodăreşti şi cel destinat curţii şi grădinii nu poate depăşi suprafaţa de 1000 mp, prin textele legale citate, legiuitor urmărind să constituie tuturor proprietarilor de gospodării din mediul rural un drept de proprietate asupra unei suprafeţe îndestulătoare, în scopul asigurării folosinţei normale a gospodăriei, dar nicidecum excesivă.

art.4 din Decretul nr. 42/1990 (e abrogat prin Legea 18/1991)
http://www.juspedia....-proprietate-3/

Edited by rosix, 07 December 2016 - 17:05.


#3
teodorio

teodorio

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 100
  • Înscris: 13.08.2015
Bun,multumesc.pe mine ma interesa si ma intreseseaza sa stiu daca conform legea nr.18/1991 art.23 alin.1 un membru cooperator C.A.P avea un al lui de 2500 mp iar alaturat acestui teren exista un alt teren de 2500 mp. Acesta a sustinut tot timpul ca a doilea teren ia fost dat ca lot in folosinta de fostul C.A.P.Total 5000 mp. Dupa care la aparitia lege nr 18/1991 la revendicat si sustinand ca facea parte din curtea si gradina sa. A primit titlu de proprietate pe tot terenul de 5000 mp.Desii proprietarul terenului alaturat a facut cerere in termen solicitand si revendicand terenul pe care are si act de cumparare din 1954. Primaria sustine ca terenul era ingradit si facea parte din gradina cooperatorului C.A.P. Acum inteleg ca nici o lege a vremurilor nu permitea lot in folosinta mai mare de 1500 mp iar curtea si gradina pana in 1990 era de 250 mp iar dupa era de cel mult 1000 mp. Cu alte cuvinte o mica hotie. Sa inteleg ca nu putea sa primeasca titlu de proprietate confom lege 18/1991 art.23 alin.1. Multumesc d.voastra.In acest caz trebuia aplicat art.23 ali.3 si art.25.  Multumesc

#4
rosix

rosix

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 18,873
  • Înscris: 01.02.2008
Nu stiu. Trebuie vazut ce documente a avut la mana cel care zice ca a cumparat in 1954 (daca terenul era la CAP-uri, logic ca nu putea sa cumpere). Iar cel care zice ca l-a dobandit in folosinta de la fostul CAP, trebuie vazut, cu ce documente, pentru ca in baza lor l-a revendicat pe decretul 42/1990 si, ulterior, pe legea 18/1991.

Conform decretului 42/1990 (abrogat prin Legea 18/1991), fostii cooperatori aveau dreptul la maxim 5000mp din care maxim 1000mp pentru constructii, curte si gradina. Daca cetateanul respectiv a revendicat intreg terenul pe baza decretului 42/1990 si era in drept, pentru aceasta suprafata, cu documente, e normal ca a fost pus in posesie (trebuia facuta opozitie in acel moment - anii 1990-1991

Trebuie consultati niste avocati care se pricep la fond funciar. Ideea e ca foarte multe au ramas asa cum s-a facut impartzeala in 1991, pe baza cadrului legislativ de atunci.

#5
radhoow

radhoow

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 2
  • Înscris: 20.02.2008
Terenul aferent casei si anexelor gospodaresti, impreuna cu curtea si gradina pot sa aiba pana la 6000 mp.

Pentru a intelege acest lucru trebuie analizate atat art. 4 cat si art 8 din Decretul-lege 442/1990, precum si completarea art. 23 facuta de legiuitor in anul 1998 la republicarea legii nr. 18/1991.

Din art. 8 intelegem ca terenul aferent casei si anexelor gospodaresti,curtea si gradina impreuna cu lotul de folosinta pot avea impreuna pana la 6000 mp. Suprafata lotului de folosinta conform art. 4 poate avea pana la 5000 mp.

Pentru a analiza corect in continuare trebuie sa intelegem ca art. 8 si-a facut efectul la momentul intrarii in vigoare a decretului-lege 42/1990, dar efectele art. 4 au aparut la o data ulterioara (atunci cand Adunarea generala a atribuit terenul in  folosinta).

De exemplu, prin urmare, daca casa avea suprafata totala a terenului aferent casei si anexelor gospodaresti, impreuna cu curtea si gradina de 4000 mp (aceasta suprafata fiind compusa din terenul aferent casei max 250 mp conform art. 30 din legea 58/1974 iar diferenta atribuita in folosinta inainte de 30.01.1990)  in momentul intrarii in vigoare a decretului lege 42/1990, la 30.01.1990, acest teren devenea ope legis proprietatea detinatorului iar  adunarea generala la o data ulterioara nu putea atribui in folosinta mai mult de 2000 mp.

Tocmai acesta a si fost scopul formularii ”pana la 5000 mp”.

Trebuie inteles ca stabilirea suprafetei tererenului aferent casei si anexelor gospodaresti, impreuna cu curtea si gradina este independenta de suprafata maxima de 5000 mp a lotului de folosinta, iar stabilirea, suprafetei atributa ca lot de folosinta, este dependenta de suprafata terenului aferent casei si anexelor gospodaresti, impreuna cu curtea si gradina. Stabilirea suprafetei tererenului aferent casei si anexelor gospodaresti, impreuna cu curtea si gradina se face in functie de suprafata aflata in detinere si nu in functie de suprafata atribuita ulterior in folosinta.

Art. 8 din decretul-lege 42/1990 a stabilit ca la data intrarii in vigoare, 30.01.1990 terenul aferent casei si anexelor , curtea si gradina din jurul acestora constituie proprietatea privata a detinatorilor, adica pentru a fi detinator trebuia sa fii proprietarul casei. Legea nr. 18/1991 clarifica cine sunt detinatorii acestor terenuri in art. 3. Din acest art. 3 rezulta ca pentru terenul aferent casei si anexelor gospodaresti, precum si pentru curte si gradina esti considerat detinator daca ai un drept real de folosinta, daca terenul este in posesia sau esti detinator precar (fara acte). Dovada ca terenul este in posesia ta se poate face cu hotararea CAP de dare in folosinta inainte de 30.01.1990 sau prin inscrisurile din registrul agricol din 1989.
Legiuitorl pentru a elimina neclaritatile privind suprafata terenului aferent casei si anexelor gospodaresti, impreuna cu curtea si gradina, la republicarea legii nr. 18/1991 a introdus alin. 2 in art. 23 si a clarificat exact care este acea suprafata, spunand ca suprafata terenului aferent casei de locuit anexelor gospodaresti precum si curtea si gradina sunt cele evidentiate in registrul agricol  de la momentul ducerii in CAP. Singura concluzie care se poate trage este ca daca la momentul aducerii in CAP casa avea pana la 6000 mp teren aferent casei si anexelor gospodaresti, impreuna cu curtea si gradina, acesta devenea proprietatea detinatorului.

In cazul in care dupa momentul aducerii in CAP a terenului sa vindut casa pana la 30.01.1990 terenul aferent casei si anexelor gospodaresti, impreuna cu curtea si gradina este cel evidentiat in registrul agricol al fostului proprietar de la momentul aducerii in CAP, deoarece terenul era in CAP la momentul vanzarii casei si prin urmare noul proprietar nu putea sa-l mai aduca in CAP.

Decret lege 42/1990

ART. 4 - Adunarile generale ale cooperativelor agricole din celelalte zone pot hotari atribuirea de loturi in folosinta de pina la 5.000 metri patrati teren arabil sau in echivalent agricol fiecarui membru cooperator sau pensionar cooperator, precum si mecanizatorilor si altor lucratori din statiunile pentru mecanizarea agriculturii, cu obligatia ca acestia sa efectueze in cooperativa volumul de munca si, respectiv, lucrarile mecanizate stabilite.

ART. 8 - Terenul aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, in zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulara a detinatorilor; acestea pot fi instrainate si lasate mostenire.
Terenul prevazut la alin. 1, impreuna cu lotul care poate fi atribuit in folosinta membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depasi suprafata de 6.000 metri patrati pentru detinatorul casei de locuit.

Legea 18/1991 republicata

ART. 3
In sensul prezentei legi, prin detinatori de terenuri se inteleg titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari.

Art. 23 (1) Sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii.
(2) Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie.

Toate aceste prevederi legale sunt in vigoare si astazi, mai putin art. 4 din decretul lege 42/1990 care a fost abrogat la aparitia legii 18/1991. Efectele art. 4 din decretul lege 42/1991 nu au mai fost posibile dupa data de 20.02.1991, deci adunarea generala nu mai putea atribui loturi de folosinta, dar art. 4 a avut efect inainte de abrogare iar prin alin. 3 din art. 23 al legii 18/1991 republicata legiuitorul a precizat ca pentru terenurile atribuite in baza art. 4 din decretul lege 42/1990 nu se poate reconstitui sau constitui dreptul de proprietate celui care a primit in folosinta terenul.
A nu se face confuzie intre terenul atribuit in folosinta detinatorului casei inainte de 30.01.1990 si terenul atribuit in folosinta in baza art. 4 din decretul lege 42/1990 dupa 30.01.1990. La aparitia decretului lege 42/1990 treneul atribuit in folosinta detinatorului casei devine proprietatea privata a acestuia. Terenul atribuit in folosinta in baza art. 4 din decretul lege 42/1990 nu poate deveni proprietatea privata a detinatorului casei deoarece alin 3. art. 23 din legea 18/1991 republicata specifica clar acest lucru.

#6
radhoow

radhoow

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 2
  • Înscris: 20.02.2008
Clarificarea situatiei la ICCJ




Acţiune în revendicarea terenului a cărui proprietate s-a reconstituit, în temeiul Legii nr. 18/1991 pe vechiul amplasament, înainte de cooperativizare, căreia pârâtul îi opune dreptul de proprietate reglementat prin art. 22 din aceeași lege

Cuprins pe materii : Drept civil. Drepturi reale de proprietate. Dreptul de proprietate privată. Terenuri. Fond funciar. Cooperativizarea terenului. Reconstituirea dreptului de proprietate pe același amplasament al terenului, conform Legii nr. 18/1991. Acţiune în revendicare împotriva pârâtului care invocă dreptul său de proprietate în temeiul aceleiași legi
Index alfabetic : Drept civil
    - Proprietatea terenului reconstituită conform Legii nr. 18/1991
    - Revendicarea terenului căruia i se opune un drept de proprietate în
   temeiul Legii nr. 18/1991

  Legea nr. 18/1991, art. 22
Decretul-lege nr. 42/1990

    În conflictul de drepturi dintre foștii proprietari de terenuri ce, pe timpul cooperativizării, au fost ocupate de construcţiile unor terţi și deţinători actuali ai acestor construcţii, dreptul de proprietate revine acestora din urmă, conform art. 23 din Legea nr. 18/1991, iar nu foștilor proprietari care pot beneficia, în compensare, de terenuri pe alte amplasamente.

I.C.C.J., secţia civilă și de proprietate intelectuală,
decizia nr. 6119 din 4 noiembrie 2004
La data de 28 august 2000, reclamanta P.I.K. a chemat în judecată pe pârâtul B.V. pentru a fi obligat să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafaţă de 3550 mp situat în comuna Voluntari.
În motivarea acţiunii reclamanta a învederat că este proprietara unei suprafeţe de teren de 16.000 mp prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr.18/1991, eliberându-i-se titlul de proprietate nr.40173, transcris în registrul de transcripţiuni la nr.7125 din 11 iunie 1998. Conform schiţei cadastrale și vecinătăţilor cuprinse în titlul  de proprietate, pârâtul ocupă 3550 mp din terenul reclamantei sub pretextul că a cumpărat acest imobil în anul 1983 de la N.D. și N.A., teren care, după cooperativizarea agriculturii, a fost dat acestora ca lot în folosinţă.
În apărare, pârâtul a invocat excepţia autorităţii lucrului judecat dedusă din sentinţa civilă nr.3417din 18 septembrie 1996 a Judecătoriei Buftea, hotărâre definitivă prin decizia civilă nr.1538/A din    29 mai 1997 a Tribunalului București și irevocabilă prin decizia civilă nr.1781 din 27 octombrie 1998 a Curţii de Apel București prin care a fost respinsă acţiunea promovată de M.I., autoarea reclamantei, și având ca obiect evacuarea pârâtului din imobilul în litigiu și obligarea acestuia de a demola construcţiile edificate pe terenul în suprafaţă de 3550 mp.
Judecătoria Buftea, prin încheierea din 3 mai 2001, a respins excepţia autorităţii de lucru judecat cu motivarea că nu este întrunită condiţia triplei identităţi de părţi, obiect și cauză, condiţie impusă de art.1201 C.civ.
Aceeași instanţă, prin sentinţa civilă nr.4206 din 22 noiembrie 2001, a respins acţiunea.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, în urma comparării titlurilor că se dă preferinţă titlului exhibat de pârât, întrucât, prin hotărâre judecătorească, s-a constatat că acesta face parte din categoria persoanelor care au dobândit dreptul de proprietate în modalitatea prevăzută de art.23 din Legea nr.18/1991 și, respectiv, art.8 din Decretul-lege nr.42/1990.
Tribunalul București, secţia a III-a civilă, prin decizia nr.1210/A din 12 iunie 2002, a respins ca nefondat apelul declarat de pârât  împotriva încheierii de ședinţă din 3 mai 2001 pronunţată de Judecătoria Buftea (încheiere prin care s-a respins excepţia autorităţii de lucru judecat). Prin aceeași decizie, tribunalul a admis apelul declarat de reclamantă, a schimbat sentinţa dată de judecătorie, a admis acţiunea și a obligat pe pârât să lase în deplină proprietate și posesie reclamantei terenul în suprafaţă de 3350 mp.
Pentru a decide astfel, tribunalul a motivat că deși ambele titluri sunt consecinţa aplicării prevederilor Legii nr.18/1991, la baza titlului de proprietate al reclamantei stă operaţiunea de reconstituire a dreptului autorilor săi, ceea ce presupune că terenul a fost proprietatea acestora, ei fiind adevăraţii proprietari. Din contra, titlul pârâtului a fost calificat ca incert și s-a fondat pe o situaţie de fapt ambiguă, respectiv pe o vânzare-cumpărare nevalidată, caz în care dreptul vânzătorului nu a putut fi verificat.
Soluţia tribunalului a fost confirmată de Curtea de Apel București, secţia a IV-a civilă, care, prin decizia nr.2680 din 4 decembrie 2002, a respins ca nefondat recursul pârâtului.
Împotriva deciziilor pronunţate în apel și în recurs, în temeiul art.330 pct.2 C. proc. civ., - text în vigoare la acea dată - a declarat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie care a criticat hotărârile judecătorești atacate sub cuvânt că ele au fost date cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greșită a cauzei pe fond, susţinându-se, totodată, că acestea sunt și vădit netemeinice.
Recursul în anulare este fondat.
Instanţele s-au găsit în ipoteza în care ambele părţi - atât reclamanta, cât și pârâtul - produc titluri scrise privind dreptul de proprietate asupra bunului nemișcător revendicat, titluri care, deși fondate pe prevederi ale Legii nr.18/1991, provin de la autori diferiţi, fără să fi existat un raport juridic între ei.
Titlul reclamantei a fost eliberat în anul 1998 în urma procesului de reconstituire a dreptului de proprietate al autorilor, drept dobândit de aceștia printr-un act translativ de drept real din 17 ianuarie 1938; reconstituirea a operat pe vechiul amplasament al terenului și fără a se ţine seama de litigiul purtat în anul 1996 și cu ignorarea realităţilor existente, în sensul că, pe o porţiune din terenul reconstituit reclamantei, se află construcţiile edificate de pârât înainte de anul 1989, curtea și grădina aferentă casei de locuit și anexelor gospodărești.
Din contra, titlul exhibat de pârât reprezintă o hotărâre judecătorească prin care s-a consfinţit o tranzacţie imperfectă, consemnată într-un înscris sub semnătură privată, prin care foștii deţinători ai terenului atribuit după colectivizare – N.D. și N.A., detentori precari au transmis pârâtului, la 6 martie 1982, folosinţa terenului de 3550 mp aflat în proprietatea fostei cooperative de producţie.
Potrivit art.23 din Legea nr.18/1991, sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art.8 din Decretul-lege nr.42/1990.
Legea și-a fixat preferinţele sale, în sensul că, în procesul de reconstituire și de constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, s-a dat prevalenţă deţinătorilor caselor de locuit și a anexelor gospodărești, așa încât terenul aferent acestora, precum și curtea și grădina din jurul lor, intră, prin voinţa legii, în proprietatea privată a deţinătorilor construcţiilor, în timp ce foștii proprietari trebuie compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, cu teren situat în extravilan, în imediata vecinătate.
Deci, în conflictul de drepturi dintre foștii proprietari de terenuri ce, pe timpul colectivizării, au fost ocupate de construcţiile unor terţi și deţinători actuali ai acestor construcţii, legea, fie din considerente de echitate, fie din raţiuni de stabilitate a raporturilor juridice, i-a preferat pe aceștia din urmă, înţelegând să dispună compensarea celor dintâi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan ori, după caz, în extravilan, în imediata vecinătate a terenurilor ocupate de construcţii.
Întrucât legea a preferat titlul pârâtului, căruia i-a conferit o forţă probantă completă, specifică titlurilor de împroprietărire care au la origine legea, se impune admiterea recursului în anulare, casarea în întregime a deciziei dată în recurs și, în parte, a deciziei pronunţată de Tribunalul București, în sensul că se va respinge apelul reclamantei   împotriva sentinţei Judecătoriei Buftea, hotărâre ce va fi menţinută în totalitate.
Cu referire la excepţia puterii lucrului judecat, dedusă din sentinţa civilă nr.3417 din 18 septembrie 1996 a Judecătoriei Buftea, excepţiune reiterată în recursul în anulare de pârât, și care a constituit și unicul motiv de apel al aceleiași părţi împotriva sentinţei dată în cauză, se constată că atare apărare nu este fondată.
În primul proces s-a cerut evacuarea pârâtului de pe terenul în suprafaţă de 3550 mp și obligarea lui la ridicarea edificatelor, în timp ce în procesul de faţă s-a cerut revendicarea nemișcătorului prin operaţiunea specifică materiei – compararea titlurilor. Se constată, astfel, că cele două acţiuni diferă între ele atât sub raportul obiectului, cât și al cauzei. În timp ce evacuarea, acţiune personală, este o sancţiune de drept civil strâns legată de existenţa unor raporturi juridice de locaţiune îndreptată contra unui detentor precar, revendicarea este o acţiune reală, prin care se reclamă predarea posesiunii unui lucru în temeiul dreptului de proprietate sau fondată pe o pretenţiune de proprietate și îndreptată împotriva posesorului ce deţine materialmente bunul.
Sunt considerente pentru care decizia Tribunalului București sub aspectul soluţiei de respingere a apelului declarat de pârât a fost menţinută.

Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate