Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...
 probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National
 Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...
 Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...
 

Proiectare noduri structuri metalice

- - - - -
  • Please log in to reply
33 replies to this topic

#1
pgyz

pgyz

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 12
  • Înscris: 24.06.2008
Buna ziua,
vreau sa va informez despre aparitia celui mai performant program CAE pentru dimensionarea nodurilor structurilor metalice.

Attached File  F-2.png   162.16K   83 downloads

- programul IDEA Steel Connection face dimensionarea nodurilor structurilor metalice, oferă soluții unice care conduc la economie de timp în proiectare și economie de material în execuție,
- calculul se face în domeniul elasto-plastic, după standardele EC3 sau AISC,
- modelarea geometriei se poate face în acest program dar și cu programele Tekla Structures sau Autodesk Advance Steel,
- introducerea eforturilor se poate face manual sau citirea acestora din mai multe programe de calcul,
- se calculează tensiunile, deformațiile ale tuturor elementelor, se dimensionează toate șuruburile și sudurile,
- se calculează rigiditatea îmbinărilor, voalările locale.

Mai multe detalii pe pagina: IDEA Steel Connection

Un exemplu de transfer geometrie din Tekla in IDEA:
Attached File  Tekla-IDEA Connection.png   204.9K   87 downloads

#2
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
Cel mai performant si sigur program de calculat noduri metalice se numeste excel si este facut de microsoft.
Din pacate eurocodul la capitolul noduri si suruburi este in afara fenomenului fizic.

@pgyz
Crezi ca acel nod prezentat poate fi realizaat fizic? Cum se fac sudurile din interior?
Placa aia de sub elementul vetical este sudata perimetral practic lucreaza ca o flansa voi in program ati considerat ca este o ingrosare, gresit este o slabire, diagrama de efort trebuia sa arate altfel.

Edited by arg, 28 October 2016 - 11:35.


#3
pgyz

pgyz

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 12
  • Înscris: 24.06.2008

View Postarg, on 28 octombrie 2016 - 11:26, said:

Cel mai performant si sigur program de calculat noduri metalice se numeste excel si este facut de microsoft.
Din pacate eurocodul la capitolul noduri si suruburi este in afara fenomenului fizic.

Trebuie sa va contrazic. Calculele cu Excel se poate face pentru imbinari simple, bazate pe formule empirica - adevarat, functionale.
Da, se poate face si noduri complexe, doar daca acesta este alcatuita din mai multe imbinari standard.
Asta inseamna ca pentru in nod mai complex este nevoie de mult timp de a defini fiecare formula pentru fiecare imbinare si componenta al imbinarii.
Asta dureaza mult si calculul se face in stadiul elastic.
Calculul rigiditatii? Sa zicem ca se poate calcula si in excel - dar va rog sa luati in considerare rigiditatea fiecarui component - la intindere (linear sau nelinear?), la deformabilitate, etc...

Cu acest program se poate simula "fenomenul fizic" al comportarii componentelor nodurilor. Calculele sunt facute in domeniul elasto-plastic, eforturile sunt distribuite cu ajutorul elementelor finite (componentele imbainarii), sudurule si suruburile sunt dimensionate cu formulele din EC3.

Aceste programe ne ajuta sa calculam mai eficient structurile. La fel cum ne ajuta oricare program pentru satica de bare. Sau folositi excel?

View Postarg, on 28 octombrie 2016 - 11:26, said:

@pgyz
Crezi ca acel nod prezentat poate fi realizaat fizic? Cum se fac sudurile din interior?
Placa aia de sub elementul vetical este sudata perimetral practic lucreaza ca o flansa voi in program ati considerat ca este o ingrosare, gresit este o slabire, diagrama de efort trebuia sa arate altfel.

Nodul este deja realizat la o structura industriala, deci se poate suda.
Grinda de jos este un element existent, definit in program ca un reazem.
Partea cu slabirea nu-l inteleg. As multumi o explicatie mai detaliata.
De unde stiti ca diagrama de TENSIUNI echivalente este grasita daca nu cunoasteti eforturile?

Edited by pgyz, 28 October 2016 - 12:47.


#4
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
Am sa rog moderatori sa nu stearga topicul desi este reclama.
Din cazua acestor programe care teoretic fac totul corect apar o gramada de probleme.
Foarte multi proiectanti tineri le folosesc din comoditate si din inconstienta.

@pgyz
Va credeam daca puneati si poza cu nodul real sudat, incercat si rupt.
Sa zicem ca a fost calculat pentru 150tf si a intrat in curgere la 151tf si sa rupt la 155tf, aveati nota 10.
2 poze intr-un program sunt usor de facut.

Am calculat noduri in programde element finit facand modelarea cu elemente de placa, elelente rigide etc.
Mai verificati o data diagrama aia si o sa intelge-ti unde este gesita. O puteti face si cu alt program si compara rezultatele si va veti lamuri.

Edited by arg, 28 October 2016 - 13:17.


#5
pgyz

pgyz

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 12
  • Înscris: 24.06.2008
Atunci trebuie propus la urmatoarea sedinta de guvern interzicerea folosirii programelor de specialitate pentru inginerii structuristi.
Sa fim seriosi.

#6
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
Pentru uni ar trebui interzise, pentru ca nu au simt tehnic si nici experienta.

despre asa ceva vorbim:
http://www.lusas.com...n_research.html

Edited by arg, 28 October 2016 - 13:43.


#7
pgyz

pgyz

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 12
  • Înscris: 24.06.2008
1. pozele sunt reprezentative, iar diagrama de tensiuni rezulta dintr-un alt caz de incarcare.

Raspunsurile Dvs. sunt numai atacante, fara a intreba, fara cunoaste programul si baza teoretica.
Cu folosirea programelor cu comoditate sunt de acord, dar fiecare inginer trebuie sa le folosesca cu ratiune, verificand rezultatele, cum faceti si Dvs. cu analizele cu EF.
Asta trebuie sa stie oricare proiectant.

Am atasat 2 articole despre aceasta metoda, care nu sunt scrise de ingineri tineri, incepatori sau inconstienti.

View Postarg, on 28 octombrie 2016 - 13:29, said:

Pentru uni ar trebui interzise, pentru ca nu au simt tehnic si nici experienta.

Asa este, dar atunci nici nu sunt capabili sa lucreze cu excelul... :)

View Postarg, on 28 octombrie 2016 - 13:29, said:

Pentru uni ar trebui interzise, pentru ca nu au simt tehnic si nici experienta.

Asa este. Cine nu are simt tehnic si nici experienta, aia nu poate sa efectueze un calcul sofisticat nici in excel.
Haideti sa vorbim in continuare despre partea tehnica. Sa lasam spatiu si incepatorilor pentru a intreba. Eu nu m-am nascut cu stiinta de inginerie...

#8
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
Eu v-am zis ca cel ma performant si sigur program este excel-ul.

Probabil la Miercurea Ciuc structurile metalice se calculeaza la seism in domeniul plastic cu plastifiere controlata a nodurilor dar in Bucuresti nodurile trebuie sa ramana in domeniul elastic.

Pun pariu ca daca va intreb cum se calculeaza un surub grupa 8.8 incep problemele.

Edited by arg, 28 October 2016 - 13:58.


#9
pgyz

pgyz

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 12
  • Înscris: 24.06.2008
In Miercurea Ciuc, ca si in Bucuresti, Timisoara si Cluj sau si la alte facultati (utilizatori actuali) inginerii proiectanti decid pana la ce nivel incarca componentele imbinarilor.

Am o propunere de a verifica in excel nodul atasat.

Attached Files



#10
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
Din pacate multi ingineri ced ca au dreptul sa decida nivelul de incarcare al structuri in acest fel ingnora prevederile din codurile de proiectare.
Acel nod este incredibil de prost alcatuit:
-profilul U din dreapta are 6 suruburi? 3 maxim 4 sunt suficiente pentru ca oricum va flamba la compresiune
-grinda din dreapta 4 suruburi sus si 6 jos? avem itindere jos si compresiune sus? flansa aia nu are nevoie de gusee?
-grinda stanga are imbinare suruburi la intindere pentru unele suruburi si forfecare pentru altele la acelasi efort? gusee pe flanse? semi eclisa are putina sudura pe flansa stalpului, aici sunt 10 suruburi sus si 6 jos invers fata de grinda cealata,
-diagonala stanga 4 suruburi pe interior fara gusee? poate sa preia cel mult ceva compresiune-intindere moment nu
-stalp cruce de malta - se pun rigidizari orizontale care trebuie sa umple sectiunea si sa lege talpile nu tablitele alea aruncate acolo,
-stapul de sus cu 4 suruburi pare o gluma.
-sudurile banuiesc ca sunt declarate ca fiind facute in uzina cu prelucrare de margini si patrundere completa.

un stalp cu ordinul ala de marime trebui sa tina undeva intre cateva zeci de tone pana la cateva mii de tone.

Edited by arg, 28 October 2016 - 14:42.


#11
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
p.s. deci, la ce forta se rupe un surub M20 gr.8.8?

Edited by arg, 28 October 2016 - 15:09.


#12
pgyz

pgyz

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 12
  • Înscris: 24.06.2008
1. poate aveti dreptate, eu nu cunosc nici structura nici conditiile de proiectare, este un exemplu de pe piata internationala...
Dar intrebarea era daca puteti sa dimensionati nodul din poza (rapid si eficient) in excel si nu despre corectitudinea alcatuirii.

2. Din pacate nu pot sa raspund la intrebarea cu M20/8.8 din anumite motive:
- intrebarea este prea generala. Nu va raspund ca sunt sigur - dupa experienta de azi - ca puteti gasi un nod pe orice... :)
- altfel putem calcula anumite capacitati portante ale suruburilor in functie de solicitare, pe care-l n-ati detaliat. Vorbiti despre intindere pura, intindere cu forfecare? Cu ce fel de imbinare avem treaba? Verificam strapungerea, avem si efecte de incovoiere in tija surubului? Surub cu cap inecat?

Ultima fraza: acest program este o unealta penru ingineri. Fiecare isi alege produsul cu care vrea sa lucreze si in care are incredere, il intelege, poate sa  controleze/verifice rezultatele.
Asta evalabil la fiecare program de calcul, fie el AxisVM, SAP2000, RSTAB, RFEM, Consteel, Fides Steelcon si altele... Posted Image

O zi cat mai frumoasa!

#13
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
Intrebarea este simpla la cat se rupe? va aflati in fata masini de testare, surubul M20 gr.8.8 prins in piesele de tragere si masina/presa incepe sa traga de surub, la cat se rupe din intindere centrica.

Baieti de la presa stau cu berea'n mana si va intreaba: sefu e bun surubu?

Hai ca raspun eu:
M20 => As=(0.89*20/2)^2*3.14=248mmp
Rc=8*100N/mmp
Nrupere= 248mmp*800N/mmp= 198400N= 198.4kN= ~19.8tf

Edited by arg, 28 October 2016 - 18:06.


#14
pgyz

pgyz

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 12
  • Înscris: 24.06.2008
Calculul facut de Dvs. fac studentii in anul 2 sau 3... Stiam si eu sa calculez asta, cu As scos din tabel, este de 245mm2.
Doar ca, inginerii structuristi trebuie sa dimensioneze elementele de imbinare la forta capabila la intindere al unui sau mai multor suruburi, SR EN 1993-1-8-2006, Tabel 3.4.
In cazul surubului M20, gr 8.8 Ft,Rd = 141,1kN.
Gresesc?
Deci ce ati demonstrat cu acest calcul? De ce intrebati cu prejudicii pe omul pe care nu-l cunoasteti? De ce vorbiti de sus cu prejudicii si faceti pariu?
Dvs. sunteti cel mai destept pe forum? Tot ce spuneti si cum spuneti va caracterizeaza pe Dvs.
Care este stiinta de a calcula forta de rupere in tija filetata al surubului?
Iar baieti de la presa cu berea'n mana poate sa introduca comportamentul neliniar al surubului in calculele de rigiditate al imbinarii?

Attached File  Diag.png   11.79K   20 downloads

Filosofia asta se poate traaaage pana in China, cu sau fara excel, cu sau fara programe. Important este ca inginerul sa livreze un proiect sigur si fiabil.

Imi plac disctutiile tehnice purtate cu alti ingineri (mai ales cu ingineri cu multa experienta) dar va rog sa lasati aceste atacuri ca nu demonstrati cu ele nimic.
Sunt deschis in continuare pentru orice intrebare in legatura cu programul, metoda de calcul, etc.
Chiar as si face un calcul comparativ. Astept geometria propusa, am putea face o comparatie si a afla niste rezultate din care poate invatam si noi si altii.

Edited by pgyz, 28 October 2016 - 19:31.


#15
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
@pgyz
Puteti detalia, va rog, cum ati ajuns la valoarea de 141.1kN si ce anume inseamna acesta valoare, la ce se foloseste si la ce o foloseste programul mai sus mentionat?

Dv. propuneti calculul in domeniul post elastic al nodurilor metalice desi codurile de proiectare si teoria modelari structurilor antiseismice cer ca nodurile sa ramana in domeniul elastic.

Nu am nimic cu dv. dar va rog frumos sa demonstrati ceea ce spuneti si propuneti, v-am mai spus ca sunt multi ingineri, de toate varstele, care se asteapta ca programul sa le faca pe toate.

Diagrama forta-deformatie postata mai sus este cea simplificata si este valabila doar pentru prima incarcare iar plastificarea surubului face ca comportarea nodului metalic sa devina necontrolabila.

Cam asa arata diagrama:
[ https://www.fastenal.com/content/merch_rules/images/products/2014/05/tensile-stress-strain-diagram.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by arg, 28 October 2016 - 22:48.


#16
pgyz

pgyz

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 12
  • Înscris: 24.06.2008
Eu propun acest program de calcul ca puteți analiza comportamentul componentelor nodurilor chiar și in domeniul plastic, modil, ordinea de plastificare al elementelor, modul de cedare, etc. Nu am propus ca nodurile sa fie dimensionate si sa lucreze in domeniul plastic. De fapt, EC3 ofera și o altă posibilitate - SR EN 1993-1-5, Anexa C, punctul 8.
Este decizia inginerului (fie el in Vrancea, Mexic sau Olanda) dupa care normative si reglemantari isi calculeaza structurile. Programul ofera solutie pentru toata lumea.

Forta capabila la intindere al unui surub M20, gr 8.8 Ft,Rd = 141,1kN, conform tabelelor sau daca calculati dupa SR EN 1993-1-8-2006, Tabel 3.4.
Attached File  Ft,Rd.png   39.83K   19 downloads

Cu detalii privind diagrama, pot sa revin mai tarziu.

#17
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
Eu v-am intrebat simplu, la cat se rupe? nu la cat se calculeaza, urmand sa detaliem ulterior si coeficienti de siguranta.

Deci programul spune ca un surub care se rupe in presa la 141+1kN este bun?

Daca gasiti diagrama reala, cea masurata de presa la reupere chiar va rog sa o postati, eventual si o comparare intre diverse viteze de incarcare.

Edited by arg, 31 October 2016 - 13:29.


#18
davecampbell

davecampbell

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 1
  • Înscris: 31.10.2016

View Postarg, on 28 octombrie 2016 - 11:26, said:

Cel mai performant si sigur program de calculat noduri metalice se numeste excel si este facut de microsoft.
Din pacate eurocodul la capitolul noduri si suruburi este in afara fenomenului fizic.

Înclin să îi dau dreptate colegului nostru: excelul este cel mai buna. Mai bun decît el ar fi pixul (facut de BIC). Iar înaintea lui, a pixului, era dalta de cioplit în piatră. Eu zic să nu discutăm serios. Cel mai bine este să aruncăm totul în derizoriu.

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate