Lipsa educației financiare dăunează grav românilor?

Lipsa educației financiare dăunează grav românilor?
Întreb asta pentru că sunt destui care visează "gratis", dar nu-și dau seama de 2 lucruri:
1) Banii ăia vin și din taxele impuse celor care nu sunt bogați;
2) De taxe se ocupă birocrații. Birocrații sunt plătiți din taxe. Dacă ar fi mai puțin birocrați, ar fi mai mulți bani pentru sănătate și educație.

Lipsa educatiei dauneaza romanilor. Pana la aia financiara mai e cale lunga.

 djl, on 22 octombrie 2016 - 17:40, said:

Ca de obicei, haos!
1) Care "banii aia"?
2) "Birocratii"... care's aia? Au tot fost redusi, reducerea in sine nu inseamna nimic. O restructurare (asta-i un termen vesnic neinteles de cei care il "aplica") trebuia / trebuie facuta judicios, altfel are efecte contrare celor scontate. TU de care birocrati mai vrei sa scapi astazi? Ai structuri FUNCTIONALE cu care sa ii inlocuiesti?

Inunzi si tu cu false teme, precum galeo.
Ramai concentrat pe subiectele vintage cu care te-ai consacrat.

Edited by BlueKing-69, 22 October 2016 - 17:58.

Educatia financiara ajuta in momentul cand iti raman ceva banuti in plus luna de luna... pana atunci, cum spune si colegul mai sus, e nevoie doar de educatie.

defapt sunt 2 lipsuri dinsticte:
lipsa educatiei
lipsa banilor

Romanii au prea putini bani ca sa fie ajutati de educatia financiara.

@ BlueKing-69 : Banii de tot felul de "gratuităţi"
De birocraţie nu poţi să scapi. Dar gândeşte-te că dacă de exemplu nu ar exista T.V.A. la energie electrică (cel puţin pentru uz casnic), nu ar mai fi nevoie nici de atâtea subvenţii, deci ar fi mai puţină muncă de birou.

Lasă că şi băncile sunt vinovate că produc "vise umede" unor tembeli cu 10 clase.

 djl, on 22 octombrie 2016 - 17:55, said:

1. De ce te feresti sa citezi cu Quote ca sa fie si lumea avertizata ca faci referire la ceva spus de unii / altii? Iti este straina aceasta optiune?
2. Asta cu "gratuitati" si "banii aia" este ceva prea ambiguu din formularile tale, mai bine faci referire concret la ceea ce te-a determinat sa vii cu ideile astea (ai citit o stire, ceva???).
3. Ai facut referire la "birocrati". Iti poti argumenta mai clar ce vrei sa zici cu ei?
Vad ca mai jos deja o dai pe sisteme in ansamblu. Din TVA statul castiga, in principiu este o sursa certa de colectat venituri. Dar nu ne-am uita mai bine la caile de sifonare a banilor de la Bugete si la calitatea "investitiilor"?

 djl, on 22 octombrie 2016 - 17:40, said:

Când banii sunt puţini, nu e nevoie de prea multă educaţie financiară, că oricum "obiectivele lunare" ale unei familii sunt ştiute de ani de zile: plata curentului, a întreţinerii, a cablului, telefonului, a benzinei sau motorinei pentru cine are maşină, a alimentelor, şi, dacă mai rămâne ceva, la păcănele mulţi, sau...strânşi pentru zile negre, şi mai mulţi.

Cu cât o societate e mai dezvoltată, adică cu cât veniturile sunt mai mari pentru tot mai mulţi oameni, cu atâta şi economia creşte. Cum ?

În acele societăţi cu economie dezvoltată, bursele au o foarte mare însemnătate, şi oamenii învestesc în acţiuni. Cu cât se investeşte mai mult, cu atâta banii sunt puşi în circulaţia economică într-o măsură tot mai mare. Investind astfel banii, companiile dispun de lichidităţi tot mai multe pentru investiţiile în noi inovaţii, care aduc cu ele alte companii şi implicit locuri de muncă. Şi aşa, societatea respectivă se dezvoltă.

E vorba despre feed-back-ul pozitiv. Adică, clasa de mijloc, prin investiţii, contribuie la dezvoltarea companiilor, iar acele companii la rândul lor, contribuie la creşterea veniturilor clasei mijlocii.

Totul porneşte de la dezvoltare. Acolo unde sunt bani puţini, educaţia financiară nu e prioritară, ci ceea ce are importanţă e subzistenţa individului.

Edited by lupini, 22 October 2016 - 18:10.

 mihaicozac, on 22 octombrie 2016 - 17:58, said:

Nu numai bancile, si comertul e plin de promisiuni vinovate.

Creditul bancar ar trebuie desfiintat si, in acest fel, fiecare ar trai cat ii e plapuma. In acest fel oamenii isi vor da seama cat de putine pot face cu castigul modest pe care il realizeaza (bani de mancare si cam atat) si poate ar intelege mai clar care e nivelul lor real de trai.

Calitatea africana a unei tari (cum este Romania) nu este data numai de castigurile mizere ci si de calitatea execrabila a produselor pe care le gasesti pe piata (vezi marfa de duzina din mall-uri, vanduta ca brand).

Edited by rosix, 22 October 2016 - 18:23.

Cel mai mult ma oftica la multi saraci, ca isi cheltuie banii pe rahaturi inutile, unfland astfel profiturile smecherilor care le vand acele rahaturi

Cred ca romanii au prea multi bani pentru cat stiu sa faca pentru ei si cu ei.
Oricati ar fi, gandesc pe moment ce sa faca cu ei: chef, beutura, mancare, telefon, poate pentru ambitiosi o masina in rate care nu-i sigur ca o sa le poata plati, intr-un cuvant: grandomanie . Ziua de maine nu conteaza si poimane ii deja viitor indepartat.

Dacă s-ar trece din nou la etalonul aur piaţa altfel ar arăta sistemul financiar...

 mihaicozac, on 22 octombrie 2016 - 18:57, said:

Ar arăta mult mai rău, pentru că banii ar deveni mult mai puţini, adică mult mai scumpi.

În lume, în prezent sunt doar circa...170 000 de tone de aur ! Adică, la greutatea aurului, asta reprezintă un cub cu latura de doar...20 de metri. Să ne imaginăm că banii tuturor puterilor financiare mondiale, s-ar raporta doar la un astfel de cub !

În prezent, banii se bazează pe efectul Tinkerbelle, adică, au valoarea pe care oamenii le-o dau.

Edited by lupini, 22 October 2016 - 19:20.

Cum sa dauneze... nu ai auzit ca s-a votat legea prin care cei ce au luat credite in franci nu mai platesc decat maxim jumatate din credit... in timp ce fraierii cu euro si lei platesc cu cel putin 50% mai mult.

Se face si multa risipa: napolitane, ciocolata, suc... Stat la TV 3 ore pe zi. Multe chestii de care nu avem nevoie. Mai ne batem joc si de sanatate, apoi se duc o caruta de bani pe tratament.
De multe ori pierdem timp si bani aiurea crezand ca daca facem exces vom fi mai fericiti. Educatia financiara s-ar putea invata si in familie, nu neaparat la scoala.
Uneori facem exces aiurea, uneori economie aiurea si nici una nici alta nu e OK.