Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Franța: RiP AM!
Last Updated: Sep 02 2016 19:57, Started by
RMC Info
, Feb 08 2016 01:18
·
0
#1
Posted 08 February 2016 - 01:18
Dispariția AM-ului (modulatatiei in amplitudine), programată pentru 2016 (UM) - 2107 (UL) ar trebui sa aducă Radio France economii la buget de 13 milioane de euro anual.
Gata cu receptia Programului 1 (France Inter) pe unde lungi (UL) pe frecventa de 162 kHz! (Antena satelor in România emite pe 153 kHz). Gata si cu emisia France Bleue si France Info receptionate uneori si in România pe unde medii (UM) 525 - 1605 kHz. O data cu acceptarea planului de economii, prezentat de Mathieu Gallet, ministrul Culturii si Comunicatiilor, s-a semnat "actul de deces" al acestei benzi de unde, folosită încă de la începutul radiodifuziunii in secolul XX. Emisia in UM va inceta asadar in 2016 iar cea in UL in 2017. Asta insemnand 13 milioane de euro de economii pentru Radio France. Ei si? De ce ar fi așa de importanta o asemenea știre? Pentru ca modulatia in amplitudine (AM) înseamnă chiar apariția radioului. Aceste frecvente foarte scăzute aveau o propagare impresionanta, explica Jérôme Hirigoyen responsabil cu dezvoltarea la TDF (echivalentul SNR in România) - compania care se ocupa de retransmisiile terestre in Franța. De exemplu, e suficient un singur emitator in centrul Frantei (la Allouis, in departamentul Cher) pentru a acoperi in totalitate teritoriul continental al tarii, pe unde lungi (UL). Omologul francez al Bodului din Romania. Frecventa de 162 kHz e rezervată așadar France Inter - considerat canal de importantă vitala de către autorități. Noaptea, cand atmosfera e rarefiata, semnalul ajunge in cele mai indepartate conturi ale Europei. La fel se întâmpla in trecut cu Radio România pe 153 kHz, la puteri de 1000 - 2000 de kW. Acoperirea undelor medii e mai mica, de ordinul a catorva sute de kilometri. Calitatea auditiei e insa mai bună. Canalul public France Inter a abandonat aceasta banda la începutul anilor '90 in favoarea canalelor regionale France Bleue si a canalului de actualitati in continuu, France Info. Aceasta tehnologie e foarte veche. Este daca vreti... radioul bunicului - completeaza Jérôme Hirigoyen. Cu o putere limitata, tehnologia nu poate servi nici televiziunii, nici telefoniei mobile. In schimb poate fi utilizata pentru comanda automata a iluminatului public sau a ceasurilor radioghidate din gari sau instituții publice. Modulatia in frecventa (FM) este azi tehnologia cea mai raspandita. François Mitterand a deschis in 1981 banda FM 87,5 - 108 MHz către radiourile private. Pana atunci numai Radio France se bucura de acest privilegiu si... ce-i drept radiourile pirat. France Inter dispune azi de 625 de frecvente FM prin care acoperă 96% din teritoriul francez. France Culture are 508 frecvente prin care acoperă 95% din teritoriu, France Musique 503 (95%), France Bleue cu cele 44 stații regionale si locale deține 441 de frecvente, France Info are 270 de frecvente (88%) si Le Mouv' (canalul echivalent fostului România Tineret) 41 de frecvente in orașe. Dar banda FM este suprasaturata in Franța iar Consiliul Suprem al Audioviziualului (omologul francez al CNA-ului românesc) are din ce in ce mai multe probleme in a depista noi frecvente pentru radiodifuzori. Numai radiodifuziunea digitala (numerică) terestra ar putea rezolva aceasta situatie. Difuzarea mai multor stații pe aceeași frecventa, exact ca in cazul televiziunii digitale terestre ar regla toate problemele. Dar chiar radiourile, ce-i drept cele cu forță economică, blochează implementarea tehnologiei. Si asta din frica de concurenta si din teama de a-si vedea audienta si profitul in scădere. Dar de ce radioului public francez recurge încă la acea tehnologie (AM) de imediat de după Primul Război Mondial? Pentru ca operatorul public era pana anul trecut obligat de legiuitor. Si pentru ca orice cetatean, fie el sarac sau bogat sa beneficieze gratuit de un serviciu de baza prin care sa fie informat. E drept ca in ultimii ani, undele lungi si medii erau menținute pentru asa-zisa completare a golurilor din retelele FM, in jur de 3-4% din teritoriu. Dar mai degrabă era o dublarea a retelelor FM intr-o perioada cand radioului ajunge in orice loc atât prin satelit cât si prin internet. Si toate astea pentru 13 milioane de euro! Rămânea problema obligatiei radiodifuzorului public de a păstra cel putin frecventa de unde lungi de 162 kHz pentru informarea populației in situații de urgență si catastrofa majora. Dar cine in zile noastre ar mai avea reflexul de a cauta undele lungi? Așa ca încetarea totala a emisiei in AM tine de cursul firesc al istoriei. Generatiile de azi crescute in FM si digital, nici măcar nu mai au habar ce înseamnă undele lungi sau unde medii (grav! - se invață la scoală) In Franța se estimează ca maximum 5% din populație mai utilizează AM-ul. Persoanele in cauza (de regula batranii) vor primi cadou radiouri FM. Chiar si statiile private RTL si Europe 1 recunosc ca din 1997 se constata o scădere continua a audientei pe unde lungi, banda in care aceste radiouri aveau frecvente împreuna cu canalul public France Inter. După al Doilea Război Mondial undele radio au fost declarate monopol de stat in Franța. Stațiile private apărute la începutul anilor '50 au putut emite doar din străinătate - de pe lângă frontiere. Pentru a acoperi cât mai mult teritoriul francez au folosit si ele undele lungi. De acea RTL poarta numele ducatului de Luxemburg. Radio Europe 1 e născut in Germania iar RMC poarta numele cunoscutului pisc Monte Carlo din Principatul Monaco. Zambind un pic la final, unul dintre fondatorii postului de radio pentru tineret, NRJ (en-er-gy) Jean-Paul Baudecroux, zicea ca... pe la sate in Franta, o data cu fiecare înmormântare este băgat in pamant câte un fost ascultator pe unde lungi. RiP AM! (După Telerama, decembrie 2015) Edited by RMC Info, 08 February 2016 - 09:41. |
#2
Posted 08 February 2016 - 01:37
Cineva mi-a zis că adio A.M. în Franţa şi nu l-am crezut. A zis că a dispărut. Încă nu, dar va
Bine că în Franţa se aruncă cu milioanele de euro pe alte prostii, da' bani pentru radio nu sunt. Acum am aflat de ce erau aşa de mult francezii cu lungile. Ce aberaţie la francezi cu monopolul pe undele radio. Dacă erai tânăr prin anii '50 şi voiai muzică, mai greu. Radio Luxemburg ştiu că era căutat pentru muzică în anii '60-'70. Emitea şi pe medii, şi pe lungi (la radioul meu pe lămpi e trecut pe ambele; emiţătorul francezilor de pe lungi era cel de la Allouis). Aşa, ca o curiozitate off-topic, care au fost primele staţii de radio private postbelice din Europa şi în ce ţări a prins F.M.-ul bine (ha-ha, România a avut emisie dezvoltată în F.M. înaintea unor ţări mai avansate). Edited by megafanro, 16 February 2016 - 00:53. |
#3
Posted 08 February 2016 - 01:58
FM-ul in Europa a prins mai intai in Germania după Război., fiindcă tara nu avea alocate frecvente in UL si UM.
In Vest au apărut evident primele stații private. FM-ul a fost folosit incă din anii '50 atât in Germania cat si in celelalte state vestice. Romania a inceput foarte timid in 1963 insa dezvoltarea celor doua retele UUS s-a făcut numai in anii '70 si inceputul anilor '80 (vezi "topicul" despre radioul si televiziunea de ieri). Edited by RMC Info, 08 February 2016 - 02:00. |
#4
Posted 08 February 2016 - 02:03
Nemţii nu aveau voie iniţial decât cu 2 staţii în Unde Medii (după aia i-au lăsat cu mai multe), da' la Ultrascurte nu aveau interdicţii. La noi în 1963 a apărut (după unele surse în 1957), da' parcă am luat-o mai repede din loc decât italienii.
Da' aşa, în anii '60-'70 care state vestice aveau cele mai multe posturi în F.M.? Eu sunt curios dacă cineva din afara Franţei mai ascultă cele 2 posturi în A.M. Scuze de formulările mai aiurea, dar mă chinuie o gripă. Edited by djl, 08 February 2016 - 02:04. |
#5
Posted 08 February 2016 - 07:32
RMC Info, on 08 februarie 2016 - 01:18, said:
Așa ca încetarea totala a emisiei in AM tine de cursul firesc al istoriei. RMC Info, on 08 februarie 2016 - 01:18, said:
Generatiile de azi crescute in FM si digital, nici măcar nu mai au habar ce înseamnă undele lungi sau unde medii (grav!) |
#6
Posted 08 February 2016 - 09:19
RMC Info, on 08 februarie 2016 - 01:18, said:
Dispariția AM-ului (modulatatiei in amplitudine), programată pentru 2016 (UM) - 2107 (UL) ar trebui sa aducă Radio France economii la buget de 13 milioane de euro anual. Gata cu receptia Programului 1 (France Inter) pe unde lungi (UL) pe frecventa de 162 kHz! (Antena satelor in România emite pe 153 kHz). Gata si cu emisia France Bleue si France Info receptionate uneori si in România pe unde medii (UM) 525 - 1605 kHz. O data cu acceptarea planului de economii, prezentat de Mathieu Gallet, ministrul Culturii si Comunicatiilor, s-a semnat "actul de deces" al acestei benzi de unde, folosită încă de la începutul radiodifuziunii in secolul XX. Frecventa de 162 kHz e rezervate așadar France Inter - considerat canal de importantă vitala de către autorități. Noaptea, cand atmosfera e rarefiata, semnalul ajunge in cele mai indepartate conturi ale Europei. La fel se întâmpla in trecut cu Radio România pe 153 kHz, la puteri de 1000 - 2000 de kW. Generatiile de azi crescute in FM si digital, nici măcar nu mai au habar ce înseamnă undele lungi sau unde medii (grav!) De acea RTL poarta numele ducatului de Luxemburg. Radio Europe 1 e născut in Germania iar RMC poarta numele cunoscutului pisc Monte Carlo din Principatul Monaco. (După Telerama, decembrie 2015) Ei si tu! Si Radio evolueaza. Nu observi, ca atunci cand se apropie, sau au loc intemperii atmosferice (de ex. fulgere, traznete), se aud pocnituri deranjante in difuzoare, daca radioul este conectat UL sau AM (un barometru precis in apropierea furtunilor). Imi aduc aminte, ca pe timpul lui Ceasca, ascultam seara, Radio Monte Carlo pe UL, apoi treceam in jurul orei 23.00 PM, pentru a asculta Radio Kuweit, care prezenta topurile + ultimele noutati din muzica usoara anii '70-"80. Totusi, de regula, calitatea programelor radiofonice, defineste interesul radioascultatorilor in selectarea si preferintele lor. Cred ca de aici porneste si RIP-ul AM in Franta. Edited by PicoDazore, 08 February 2016 - 09:21. |
#7
Posted 08 February 2016 - 09:44
neagu_laurentiu, on 08 februarie 2016 - 07:32, said: Desigur. Asa ca nu avem a regreta. Calitatea (fidelitatea audio) in AM lasa mult de dorit (atat poate tehnica aici) asa ca nu-i de mirare mai ales din perspectiva tinerilor. Nu de asta spuneam ca e grav . Ci de faptul ca habar nu mai au de fizica! Clar ca prefer calitatea digitala in comparatie cu analogicul. |
#8
Posted 15 February 2016 - 23:26
Si Germania RIP: AM!, tot de la 31.12.2015 ca si in Franta.
Poate merge redenumit topicul sa se refere la ambele tari. Aceleasi motive: tehnologie veche cu costuri mari, ascultatori putini. Alternative propuse: FM, DAB si internet. Aici in Sibiu, mai obisnuiam sa ma plimb seara in parc, ascultand France Info pe 1242 KHz (Marsilia), 1377 KHz (Lille) si 1557 KHz (Nisa). Iar Deutschlandfunk se prindea si mai bine pe 1422 KHz. Era un lucru miraculos sa auzi acele posturi folosind un radio de buzunar, si facand distantele ce ne separa sa para mai scurte. Acum am ramas sa mai prindem italienii, tarile slave, arabe si iranienii. Pierderea e semnificativa... Recuperarea s-ar face cu ajutorul internetului mobil (cine are)... |
#9
Posted 15 February 2016 - 23:31
Nu pot să postez ce-mi trece prin minte acuma, dar sunt multe blesteme şi înjurături! În Germania mai erau posturi comerciale pe A.M.?
Dar Austria cum stă? |
#10
Posted 15 February 2016 - 23:51
În fiecare ”țară” (Land) din Germania avem din anii 60-70-80 acoperire în FM cu câte 4-5 canale publice, plus 1-2 rețele private (începând cu sfârșitul anilor 80).
După reunificare, când ARD-ul (cel mai important furnizor radio-TV) a vrut să creeze radio pan-german, nu a mai avut frecevențe disponibile, iar AM-ul nu mai ținea de multă vreme pasul. (Și) De aceea, ARD-ul e principalul motor din spatele introducerii DAB+. În urma planului ambițios de acoperire a teritoriului Germaniei cu un multiplex DAB+ (canalul 5C), n-au mai ajuns banii și pentru susținerea AM-ului. Alegerea e logică, având în vedere că pe AM emiteau doar DLF și DKultur (recepție variabilă), pe când în DAB+ au 4 canale: DLF, DKultur, DWissen (Știință), Dokumente und Debatten (documentare și dezbateri) - toate 4 cu recepție excelentă deja în majoritatea teritoriului. Progres, la urma urmei ... În AM mai emite în Germania radioul trupelor americane (AFN Eagle), cu o frecvență de 10kW. Austria nu mai are nimic în AM: www.mwlist.org Edited by maritus, 15 February 2016 - 23:57. |
|
#11
Posted 16 February 2016 - 00:01
Ştiu că nemţii au fost rapizi cu F.M.-ul (motivele mai sus), dar am crezut că au rămas cu mai multe posturi în A.M. Din fosta R.D.G. nu mai rămăsese nici un post importat pe A.M.?
Da' cum de nu mai au austriecii A.M.? Edited by djl, 16 February 2016 - 00:02. |
#12
Posted 07 August 2016 - 23:15
Austria nu mai are AM de (aproximativ) 10 ani. Au FM cu PAR ridicat (xx kw) pe diverse varfuri de deal/munte.
|
#13
Posted 02 September 2016 - 19:57
Dacă aș fi în loul celor de la Europe 1 m-aș muta de pe 183Khz pe 162Khz după încetarea emisiei France Inter, mai ales că frecvența 183Khz nu este standard.
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users