Cum vor arhitectii să distruga Bd Magheru

Un grup de arhitecți susținut de Ordinul Arhitecților din România (OAR), filiala București, a inițiat un proiect de regenerare urbană a Bulevardului Magheru din centrul Capitalei, care presupune, în linii mari, limitarea traficului auto prin reducerea numărului de benzi, plantarea de copaci pe mijlocul arterei rutiere pentru captarea zgomotului și atragerea marilor retaileri pentru revitalizarea zonei comerciale.

Arhitecții și-au prezentat viziunea printr-o machetă tridimensională care cuprinde o reducere a numărului de benzi de circulație rutieră de la patru pe sens, câte sunt în prezent, doar la două, celelalte două urmând a fi transformate în culoare speciale pentru transportul public și bicicliști.

În plus, marcajul care separă benzile de circulație ar urma să fie înlocuit cu un rând de copaci.
Următorul pas este realizarea unui studiu care să cuprindă concluzii referitoare la problema spațiului locativ (valoarea imobiliară a zonei a scăzut dramatic în ultimii ani) și la pierderile care se înregistrează în cazul spațiilor comerciale. Ordinul Arhitecților vizează și crearea unei asociații „Magheru“ care să urmărească interesele acestui bulevard și care să înainteze proiectul autorităților publice.

„La fiecare 50 de metri vezi câte o covrigărie, dar niciun magazin de lux, sau sunt magazine de sex, dar niciun restaurant de calitate. Nu se poate purta nicio conversație pentru că nivelul zgomotului pe Bulevardul Magheru depășește 80 de decibeli. Trebuie recucerite trotuarele din București. Grosimea pavajului în Cluj, spre exemplu, este de 8 cm și rezistă chiar și 100 de ani, în timp ce în București este de doar 2 cm și se strică foarte repede, însă comunitatea nu reacționează“, spune Șerban Sturza, președintele OAR București.

La nivel arhitectural, el a venit cu două exemple concludente în ceea ce privește starea Bulevardului Magheru: blocul Aro (actualul cinematograf Patria), „nava amiral a arhitecturii moderne interbelice“, care acum este într-o decădere totală, și Sala Dalles, aflată și ea într-o situație dezastruoasă după ce a plecat librăria Cărturești, iar spațiul a fost preluat de proprietar (Academia Română și Muzeul Național de Artă Contemporană).

„Acestea sunt două repere nefolosite. Mai sunt o serie de astfel de exemple. Sunt magazine care au mii de metri pătrați neutilizați, hotelul Lido nu este funcțional. Situația e caraghioasă după 20 de ani“, adaugă Sturza.
Includerea spațiilor verzi în strategia de dezvoltare a orașului pe termen mediu și lung va contribui la creșterea numărului de turiști, a numărului investițiilor străine și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, spun reprezentanții OAR București.

„Acestea sunt două repere nefolosite. Mai sunt o serie de astfel de exemple. Sunt magazine care au mii de metri pătraţi neutilizaţi, hotelul Lido nu este funcţional. Situaţia e caraghioasă după 20 de ani“, adaugă Sturza.

Mie mi se pare foarte suspect aceasta dorinta de a ajuta "brandurile" si spatiile locative de pe Magheru, adica blocuri de 100 de ani, in care nu vrea sa investeasca nimeni, fara parcari de resedinta.

hipsterii astia
au distrus Bd Victoriei
adica blocuri de 100 de ani

Dar NUMAI daca vor construi o alta artera MAI MARE prin care sa fluidizeze traficul !

Mai ramane sa gatuiasca Magheru si Kiseleff, apoi ne vom plange ca nu se mai misca nimic si ca Bucurestiul este foarte poluat!

Eu nu vreau copaci. Vreau troleibuzele şi tramvaiele înapoi pe acolo  

Este absolut imposibil sa fluidizezi traficul la infinit prin construirea de artere din ce in ce mai largi. Chestia asta a fost demonstrata in atatea cazuri incat ar ajunge threadul asta la 50 de pagini daca le-am cauta si discuta pe toate. Ideea ca mai multe benzi vor rezolva problema unui numar mai mare de masini a dat gres de o groaza de ori. Problemele astea se discuta in lumea civilizata de prin anii '70, inca de cand au cazut in dizgratie "autostrazile suspendate" precum alea la care noi inca visam cu spume la gura. Daca se face o artera MAI MARE, nu va dura mult pana cand se va umple si aia de masini. Dupa care, ce facem? Mai bagam 2 benzi, pe fiecare parte? Sau mai facem o artera? Si inca o artera? Si inca un pasaj denivelat, cu inca un pasaj suprateran, cu inca o reconfigurare de intersectie si largire de alte 3 bulevarde ca sa preia fluxurile generate? Pana cand ce?

Nu stiu cui or fi cazut in dizgratie autostrazile

Autostrazile si arterele majore prin centru ziceam. Foarte in voga prin anii '60.

Este absolut imposibil sa fluidizezi traficul la infinit prin construirea de artere din ce in ce mai largi. Chestia asta a fost demonstrata in atatea cazuri
[...]
Singura solutie (si n-au decat sa urle toti zaltatii ca ermagherd comunism socialism marxism shit) este un transport public eficient si dezvoltat. Atat in subteran cat si la suprafata. Sigur, si pistele de biciclisti au rolul lor si sunt necesare, dar prioritatea zero a capitalei ar trebui sa fie transportul public.

Eu nu vreau copaci. Vreau troleibuzele și tramvaiele Ăźnapoi pe acolo