Datarea Sinodului de la Niceea: anul 876-877 e.n. - noua cronologie radicala

Sinodul de la Niceea, datat in cronologia oficiala in anul 325 e.n., nu se putea intruni decat dupa anul 876-877 e.n.

Regulile pentru combinarea calendarelor solar si lunar de cand biserica sarbatoreste Pastele sunt date in Cartea Pastelui, conditiile fiind descrise in lucrarea Colectie de Reguli ale Sfintilor Parinti ai Bisericii scrisa de carturarul medieval Matei Vlastar (sec. XIV).

Regulile canonizate la Sinodul de la Niceea, anul 325 e.n. dupa cronologia oficiala:

Regulile 1&2: Pastele nu este sarbatorit impreuna cu pastele ebraic si este celebrat dupa echinoctiul de primavara.
Regulile 3&4: Sarbatoarea sa aiba loc chiar dupa prima luna plina care are loc dupa echinoctiu, si nu in orice zi, ci in prima duminica dupa luna plina.

Cel care a oferit pentru prima data anul 325 e.n., pentru Conciliul de la Niceea, a fost personajul numit Joseph Scaliger, fondatorul cronologiei moderne, in anul 1583; iar aceasta data este cea mai indepartata pe care o putea alege in acel moment (corectia celor zece zile impusa de pontiful Grigore XIII in 1582 e.n.).
Abia la inceput de secol XIX, marele matematician K.F. Gauss a reusit sa descopere formula pentru datarea precisa a Pastelui incepand cu primul secol, era noastra.

Dr. G. Nosovsky (coautor la Istoria: Stiinta sau Fictiune? impreuna cu Dr. Anatoly Fomenko) a comparat formula Pastelui derivata de K.F. Gauss (pentru secolele I - XVIII) cu datele Pastelui obtinute din Cartea Pastelui: trei din patru conditii impuse de Sinodul de la Niceea au fost incalcate pana in anul 784 e.n.

In 1583, J. Scaliger si mai tarziu D. Petavius nu aveau nici o posibilitate de a detecta aceasta greseala; in sec. XVI calcularea lunii pline pentru trecutul indepartat nu putea fi efectuata cu precizie.
Daca J. Scaliger ar fi fost confruntat cu aceste dovezi astronomice precise, ar fi fost constrans sa urmeze un alt rationament, si sa inventeze o alta istorie oficiala.

Regulile emise de Sinodul de la Niceea sunt corecte din punct de vedere astronomic abia dupa anul 784 e.n.; iar intre scrierea Cartii Pastelui si canonizarea sa, a trecut aproximativ un secol, conform cronologiei oficiale.



"Datele Pastelui se repeta la fiecare 532 de ani (345 - 876 ; 877 - 1408...); fiind un proces periodic, punctul de pornire poate fi ales oriunde, de aceea si pare atat de ciudata intrunirea conciliului in anul 325 e.n., si inceperea ciclului Pastelui abia in 345. Cum regulile impuse chiar de acel Conciliu nu puteau fi indeplinite decat dupa anul 784 e.n., si cum intre scrierea Cartii Pastelui si canonizarea sa exista aproximativ un secol, iar ciclul Pastelui incepe in anul 876-877, data corecta nu putea fi decat acest an, adica 876 - 877 e.n., ca data pentru intrunirea acestui Sinod.
Iata citatul direct din scrierile lui M. Vlastar, care ne confirma aceste datari extrem de precise:"

Matei Vlastar (1330 e.n.) despre Paste:

"Canonul pune două hotărâri cu privire la Paște, deși a întrebuințat un astfel de fel de vorbire, ca noi să nu prăznuim cu iudeii și să așteptăm echinocțiul de primăvară, căror hotărâri au urmat numaidecât alte două, ca praznicul să-l săvârșim îndată la cea dintâi lună plină după echinocțiu și după aceasta nu simplu în oricare zi, ci în ziua primă a săptămânii îndată după lună plină.

Și celelalte hotărâri se țin cu tărie încă și acuma, iar duminica cea după lună plină ni se amână adeseori prin aceea că se adaugă la paștele legii din fiecare an două zile și apoi se purcede la duminică. S-a făcut însă aceasta nu din neștiința sau ignoranța Părinților ce au dat legea aceasta privitoare la Paște, ci cauzele lucrului acestuia se reduc la cursul lunii, căci deoarece mișcarea anuală se restituie iarăși în 365 de zile și în aproape a patra parte de zi, precum s-a zis, iar cursurile medii ale lunii ce se referă la lungime nu se restituie în 19 ani întregi, numărați cu adaosul pătrimii, ci fără de trei sexagesime prime ale unei zile și 37 secunde, din cauza aceasta se face restituirea numită în 304 ani iarăși nu întregi, ci micșorați cu zile nici una, sexagesime prime 57 și secunde 52, adică aproape cu 1 zi, de aceea corect se află adăugate două zile după lună plină la aflarea paștelor legii, neputând luna plină atinge exact data lunii cea determinată atunci de Părinți, micșorându-se ea, precum s-a zis, în 304 ani aproape cu 1 zi."

Deci, pana in aproximativ 1330 e.n., ultima conditie a Pastelui fusese incalcata, iar eroarea de care Vlastar era constient, este de 24 de ore in 304 ani. Daca Vlastar ar fi stiut ca si Cartea Pastelui a fost canonizata in 325 e.n., el ar fi observat decalajul de trei zile care se acumulase intre luna plina calculata si cea reala in mai mult de o mie de ani.

Canoanele Sinodului de la Laodiceea, 363 e.n. (cronologia oficiala):

http://www.crestinor...-Laodiceea-343/

Canoanele Sinodului de la Cartagina, 419 e.n.:

http://www.crestinor...-Cartagina-419/

Insa lipseste ceva cu adevarat important, cea mai importanta chestiune care ar fi trebuit sa fie dezbatuta: faptul ca trei din cele patru reguli emise la Sinodul de la Niceea (325 e.n.) erau incalcate in fiecare an.

Acest lucru dovedeste faptul ca falsificarea istoriei primului mileniu a fost efectuata fara a se lua in calcul datele astronomice care contrazic cronologia oficiala.

http://www.scribd.co...ilema-Pastelui#

Dr. G. Nosovsky:

"Enciclopedia Britanică îl titularizează pe Joseph Justus Scaliger (1540 - 1609 E.N.) și discipolul acestuia Dionysius Petavius (1583 – 1652 E.N.) ca fiind fondatorii cronologiei consensuale. Această cronologie se fundamenteaza pe doi piloni – data nașterii lui Isus Hristos și data Primului Consiliu Ecumenic din Nicea, care de obicei este menționat ca și “Consiliul de la Nicea”.

Versiunea cronologică a lui Scaliger este bazată în mare măsură pe data zilei de naștere a lui Isus Hristos și cea a Primului Consiliu Ecumenic de la Nicea, deoarece era în primul rând întocmită ca fiind cea a istoriei bisericești. Cronologia seculară a timpurilor antice a fost reprezentată în munca lui ca fiind derivată, și fundamentată pe sincronizarea cu evenimentele bisericești.

Vom face aici o expunere detaliată, de ce una din aceste date fundamentale, care este cea a Primului Consiliu Ecumenic din Nicea este categoric greșită.

Metoda principală de cercetare la care ne referim aici, este cea a calculului astronomic. Oricum, înțelegerea problemei nu necesită cunoștințe profunde de astronomie sau alte articole stiințifice speciale.

CONSILIUL DE LA NICEA DIN ANUL 325 E.N. CONTRAZICE CARTEA PAȘTELUI

Există un consens tradițional de opinii conform cărora calendarul Pascal bisericesc a fost canonizat pe durata primului Consiliu Ecumenic de la Nicea. Pare că nimeni nu este conștient, oricum, că toate acestea contrazic în mod evident datarea făcută de Scaliger despre Consiliul de la Nicea – anul 325 E.N., și epoca celui de al IV-lea secol în general.

Problema este că, Cartea Paștelui constă dintr-un număr de calendare și tabele astronomice. Timpul la care acestea au fost realizate poate fi calculat din conținutul lor. Cu alte cuvinte, Cartea Paștelui poate fi datată pe baza propriului conținut astronomic. Vedem că rezultatul datării Cărții Paștelui contrazice datarea Consiliului de la Nicea ca având loc în secolul al IV-lea.

Contradicția a fost descoperită cu mult timp în urmă, și a fost menționată la începutul secolului al XX-lea de către specialiștii în tabelele Pascale. Oricum, până astăzi, nu a fost dată o explicație competentă a acestui fenomen.

Care pare a fi problema aici? Răspunsul este că probabil este implicată datarea Consiliului de la Nicea făcută de Scaliger, și aceasta este extrem de important pentru cronologie. Pe aceasta se bazează cronologia bisericească în cea mai mare măsură, ceea ce este la fel cu a zice că întreaga istorie medievală, a pornit cu pretinsul secol al IV-lea cel puțin.

Datarea eronată (așa cum înțelegem noi acum) a Consiliului de la Nicea făcută de Scaliger, a fost folosită de asemenea și la pregătirea reformei celebrului calendar Gregorian. Specialiștii au fost firesc prudenți în a atinge acest punct sensibil al cronologiei lui Scaliger, fiind perfect conștienți de importanța problemei pentru întreaga concepție a istoriei medievale.

Alterarea datării Consiliului de la Nicea conduce la o completă revizuire a întregii cronologii a lui Scaliger, dintre secolele IV și XIV. Aparent, acesta este cu siguranță motivul pentru care toți specialiștii care au observat discrepanța serioasă între conținutul Cărții Paștelui și datarea Consiliului de la Nicea, au fost prea timizi în a elibera concluzii, preferând poziția de tăcere încăpățânată, ca și cum problema nu ar fi existat de loc.

UN CALCUL APROXIMATIV A DATEI CÂND A FOST CREATĂ CARTEA PAȘTELUI

Astfel, cunoaștem destule, aproape totul, despre Cartea Paștelui. Deci, de ce contextul astronomic al Cărții Paștelui contrazice datarea lui Scaliger (pretinsul an 325 E.N.) despre Consiliul de la Nicea unde a fost canonizată Cartea Paștelui?
Această contradicție poate fi ușor văzută din aproximarea calculelor.

1) Diferența între luna plină Pascală și cea reală crește cu o rată de o zi la 300 de ani
2) O diferență de două zile se acumulase în vremea lui Vlastar, care este datat aproximativ în anul 1330 E.N..
3) Așadar, Cartea Paștelui a fost realizată undeva în jurul anului 730 E.N., deoarece 1330 - (300 x 2) = 730.

Se înțelege că, Cartea Paștelui putea fi canonizată de Consiliu doar cândva mai târziu. Dar aceasta nu corespunde deloc cu datarea lui Scaliger a canonizării acesteia, ca având loc în anul 325 E.N..

Să accentuăm, că Matei Vlastar însuși, nu a văzut nici o contradicție aici, deoarece el aparent nu este conștient de faptul că Consiliul de la Nicea este datat în pretinsul an 325 E.N.. O ipoteză firească: această datare tradițională a fost introdusă mult mai târziu decat timpurile lui Vlastar. Cel mai probabil, a fost prima dată calculată în timpul lui Scaliger.

Consiliul care a introdus Cartea Paștelui – conform tradiției moderne cât și celei medievale, a fost Consiliul de la Nicea – nu putea avea loc înainte de anul 784 E.N., deoarece acesta a fost anul când data calendaristică pentru Paștele Creștin a încetat să mai coincidă cu luna plină a Paștelui Iudaic, datorită deplasării lente astronomice a fazelor lunare.

Ultima asemenea coincidență a apărut în anul 784 E.N., și după acel an, datele Paștelui Creștin și ale Paștelui Iudaic s-au îndepărtat pentru totdeauna. Aceasta înseamnă că, Consiliul de la Nicea nu putea canoniza Cartea Paștelui în secolul IV E.N., când Duminica calendaristică a Paștelui ar fi coincis cu Paștele Iudaic de 8 ori – în 316, 319, 323, 343, 347, 367, 374 și 394 E.N., si l-ar fi precedat cu două zile de 5 ori, ceea ce este strict interzis de a patra regulă a Paștelui, în anii 306 și 326 E.N. (deja la un an după presupusul Consiliu de la Nicea), precum și în anii 346, 350 și 370 E.N..

Astfel, dacă urmăm versiunea cronologică consensuală, va trebui să considerăm celebrarea primului Paști după Consiliul de la Nicea ca fiind în flagrantă contrazicere cu trei din cele patru reguli pe care Consiliul le-a decretat special pentru această sărbătoare! Pretinsele reguli sunt încălcate chiar în anul următor, după ce Consiliul le-a decretat, și sunt încă urmate cu zel și în toate detaliile, la cinci secole(!) dupa acea.

Să reținem faptul că J.J. Scaliger nu ar fi putut observa acest nonsens evident, pe durata realizării cronologiei consensuale antice, deoarece calcularea adevăratelor date ale lunii pline pentru trecutul îndepărtat nu era o problemă rezolvată în epoca lui.

Absurditatea menționată mai sus a fost observată mult mai târziu, când nivelul științei astronomice a devenit satisfăcătoare pentru scopul declarat, dar era deja prea târziu, deoarece versiunea cronologică a lui Scaliger era deja canonizată, întărită și botezată “științific”, cu toate corecțiile majore ulterioare interzise."

pentru o secunda am crezut ca este un topic creat de tudorel666

De ce DOUA topicuri despre ACELASI lucru?

Nu.

Un alt exemplu despre cum a fost falsificata istoria:

Istoricul bizantin Leo Diaconus consemneaza:

Pe cand imparatul era la razboi in Siria, a avut loc o eclipsa de soare la solstitiul de iarna, ... pe 22 Decembrie, la ora 4 a zilei, pe cand atmosfera era linistita. Intunericul a cazut asupra pamantului si au aparut toate stelele stralucitoare. ... In acelasi timp ma aflam si eu la Constantinopol ..."

Traducere din:

"When the Emperor was waging war in Syria, at the winter solstice there was an eclipse of the Sun such as has never happened apart from that which was brought on the Earth at the Passion of our Lord on account of the folly of the Jews. . . The eclipse was such a spectacle. It occurred on the 22nd day of December, at the 4th hour of the day, the air being calm. Darkness fell upon the Earth and all the brighter stars revealed themselves. Everyone could see the disc of the Sun without brightness, deprived of light, and a certain dull and feeble glow, like a narrow headband, shining round the extreme parts of the edge of the disc. However, the Sun gradually going past the Moon (for this appeared covering it directly) sent out its original rays, and light filled the Earth again."

Refers to a total solar eclipse in Constantinople of 22 December AD 968.

From: Leo the Deacon, Historiae, Byzantine.
www.mreclipse.com/Special/quotes2.html

Numai ca, data fiind corectia celor 10 zile impusa de pontiful Grigore XIII in 1582, solstitiul de iarna ar fi trebuit sa cada pe data de 16 Decembrie, in anul 968 (aprox. 11 minute pentru fiecare an solar = aprox. o zi la fiecare 134 de ani, vezi www.crystalinks.com/calendarome.html ).

Deoarece Leo Diaconus a consemnat atat solstitiul de iarna cat si data precisa de calendar, citatul respectiv a cauzat discutii aprinse intre istorici, in ultimii 120 de ani.

Daca exista un alt topic similar, va rog sa postati un link, nu aveam cunostinta de acest fapt.

Sper ca informatiile scrise aici sa fie totusi de ajutor celor care cerceteaza istoria cu pasiune.

Aiurea.
Analele din Ulster au o evidenta a fenomenelor astronomice foarte acurata.
Si au fost scrise taman in perioada sec.5-16.

Am sa-ti demonstrez ca opera lui Dionysius Exiguus (Dionisie Exiguul) a fost absolut si complet falsificata, deci prin urmare, si cea a lui Bede Venerabilul.

Poate atunci vei examina analele din Ulster cu mai mare atentie...

 Dharanis, on 13 mai 2015 - 15:29, said:

Ma scuzati, sunteti cumva autist?

Ati deschis in doua minute doua threaduri care trateaza aceeasi chestiune.

Metoda este identica:

Copy-paste, ziduri de text, "falsificare", "cronologia oficiala", nicio idee originala.

Verdictul nu poate fi decat unul singur: rahat pe bat!

Edited by Boshaft_Sylvester, 13 May 2015 - 15:34.

Sunt doua topicuri diferite: trateaza doua subiecte diferite.

Las la latitudinea moderatorilor decizia de a examina situatia.

Copy&paste, pentru informatiile tale, se numeste bibliografie.

DOVADA SUPREMA, OFERITA DE FORMULA LUI GAUSS: BIOGRAFIA LUI DIONISIE EXIGUUL (DIONYSIUS EXIGUUS) A FOST FALSIFICATA CEL PUTIN DUPA ANUL 1100 E.N.

Dionisie Exiguul a calculat ca in anul 563 e.n., Pastele iudaic (Passover) va avea loc pe 24 Martie.

Este absolut imposibil ca Dionisie sa fi facut o asemenea greseala colosala (deoarece ar fi fost suficient sa aplice ciclul Metonian pentru urmatorii 30-40 de ani, iar astfel sa obtina o datare precisa), DECAT DACA nu a trait in acea perioada, iar opera atribuita numelui sau a fost falsificata mult mai tarziu in istorie.

In anul 563 e.n., data Pastelui Iudaic,in calendarul Iulian, este Duminica, 25 Martie.

Iar Dionisie habar nu avea de greseala catastrofala comisa: este clar ca falsificatorii istoriei nu stiau de precizia formulelor lui Gauss si au oferit la intamplare date foarte imprecise cand au inventat biografia si opera lui Dionisie Exiguul.

Mai mult, in anul 563 e.n., Pastele coincidea cu Pastele Iudaic (Passover), deci o incalcare a regulilor listate in Cartea despre Pasti.


Dionysius Exiguus, On Easter (translation from Latin to English)

[ http://i113.photobucket.com/albums/n206/dharanis1/dio1_zpsd6f7440f.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

http://www.ccel.org/...s_easter_01.htm

Exiguus assigns the date of March 24, year 563 AD, for the Passover.

However, in the year 563 AD, the Passover fell on March 25.

[ http://i113.photobucket.com/albums/n206/dharanis1/dio3_zps40fd1c05.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Formula Pastelui lui Gauss dovedeste faptul ca Dionysius Exiguus nu putea sa existe ca personaj istoric DECAT dupa secolul X e.n. - mai mult, datarea invierii lui Iisus nu putea avea o semnificatie astronomica decat in anul 1095 e.n., asa cum reiese din conditiile impuse chiar de catre Exiguus, si exemplificate in opera lui Matei Vlastar.
Conform istoriei oficiale, Dionysius Exiguus a scris, in anul 525 e.n., Liber de Paschale (Consideratii asupra Pastelui), un tabel cu datele Pastelui, care cuprindea instructiuni despre modul in care trebuiau calculate aceste date.

Dr. G. Nosovsky, cu ajutorul unui calculator, al formulei lui Gauss si al regulilor Cartii Pastelui, a verificat intervalul dintre 100 i.e.n. si 1700 e.n. pentru datarea exacta a invierii lui Iisus (folosind conditiile dupa care se ghidase Dionysius Exiguus in determinarea primului Paste).

Asa cum vom vedea, NUMAI ANUL 1095 e.n. intruneste toate conditiile.

[ http://img802.imageshack.us/img802/1579/sky23.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Dr. G. Nosovsky:

That is a modern reconstruction of what Dionysius the Little did in the 6th century. It would be all right, but it presupposes that near Dionysius' date of 563 A.D. the 14th moon (Passover) really fell on March 24. It could be that Dionysius was not aware of the inaccuracy of the Metonian cycle and made the mistake shifting
Passover from 563 to the same day of March in 31 A.D.

But he could not have been unaware of the date of Passover in the the almost contemporary year 563! To that end it was sufficient to apply the Metonian cycle to the coming 30-40 years; the inaccuracy of the Metonian cycle does not show up for such intervals.

But in 563 Passover (the 14th moon) fell not on March 24, but on Sunday, March 25, that is, it coincided with Easter as determined by the Easter Book. As he specially worked
with the calendar situation of almost contemporary year 563 and as he based his calculation of the era "since the birth of Christ" on this situation, Dionysius could not help seeing that, first, the calendar situation in the year 563 did not conform to the Gospels' description and, second, that the coincidence of Easter with Passover in 563 contradicts the essence of the determination of Easter the Easter Book is based on.

Therefore, it appears absolutely incredible that the calculations of the First Easter and of the Birth of Christ had been carried out in the 6th century on the basis of the calendar situation of the year 563. It was shown in Sec. 1 that the Easter Book, used by Dionysius, had not been compiled before the 8th century and had been canonized only at the end of the 9th century. Therefore, the calculations carried out by (or ascribed to) Dionysius the Little had not been carried out before the lOth century.

www.chronologia.org/en/es_analysis2/index.html (fiecare pagina poate fi accesata direct; Appendix 4, Datarea Sinodului de la Niceea, pg. 390 - 401 si Nasterea lui Christos pg. 401 - 405 )

Edited by Dharanis, 13 May 2015 - 15:36.

Exemplu de manipulare on-line. In loc sa ne indoim de o divinitate care nu s-a aratat niciodata decat sub forma unui tufisi in flacari , cu o voce tunatoare , ...stam sa calculam daca da sau nu data sinodului .

 JurasikMan, on 13 mai 2015 - 16:44, said:

Exista zone pe forum dedicate si astora ca tine...

Vezi de la pagina 592 incolo
http://immanuelvelik.../Pillars-IV.pdf

pg. 557

Quote

 Dharanis, on 13 mai 2015 - 15:08, said:

Cred ca e o confuzie la mijloc.

Sinodul de la Niceea a fost organizat in Biserica Ortodoxa.
Iar in explicatiile pe care le dai apar diferiti papi si Gauss care sunt niste catolici.
Ce treaba au acesti catolici cu Sinodul ecumenic?

Ai prezentat 2 reguli simple stabilite de marii crestini ortodocsi la Sinodul de la Niceea.
Ce anume nu au priceput catolicii din regulile stabilite?

 altul2, on 13 mai 2015 - 21:22, said:

Tu esti cel confuz.

Daca in 325 vorbesti de catolici si ortodocsi, e clara treaba.
Stii macar cand a avut loc marea schisma?

 ericmario, on 14 mai 2015 - 05:19, said:

Pai dupa curba lui Gauss in anul 300, evident.

Sinodul de la Niceea oricum a fost o mare batjocura.
Pentru ce sa mai faci sinoade din moment ce ai deja invatatura apostolilor explicata in Noul testament? Eventual, daca vrei sa mai modifici...

 Dharanis, on 13 mai 2015 - 15:42, said:

cine crede in datarea cu carbon e ateu !

Edited by Dude_2nd, 25 May 2015 - 17:24.

 dark, on 25 mai 2015 - 07:29, said:

La care s-a ajuns, cum?