Adoptă un Ș

Eu zic pas inițiativei. Îmi aleg tastatura după cele 7 butoane media + volum, apoi după ergonomie. Dacă am nevoie de diacritice, apelez la site-uri care fac asta pe textul final. Done!

Cand situatia o cere e ok dar aici chiar nu ii vad rostul.
Adoptati in continuare.

Edited by eStev, 08 May 2015 - 18:29.

vata_pa_batz, on 04 mai 2015 - 15:44, said:

Ca să fiu sincer, eu n-am întîlnit pînă acum un Rumîn care să se mîndrească cu originea Romană. Cu originea Dacă, da, nu însă și cu cea Romană. Oamenii simt în mod intuitiv faptul faptul că originea Romană a Rumînilor pur și simplu nu există, ea fiind doar un fals inventat de latinomani. Acest lucru este de multă vreme spus în cărțile de istorie serioase, dar din păcate cei mai mulți dintre Rumîni nu le citesc, rămînînd cu îndoctrinarea latinomană la care au fost supuși în școală. Strămoșii Rumînilor pe linie Romană nu au fost Romani propriu-ziși, adică Italici, ci coloniști ne-Italici, adică oameni din populațiile cucerite anterior de Imperiul Roman care au fost mutați în Dacia, unii de bună voie, dar probabil cei mai mulți cu forța. Imperiul Roman a fost unul dintre inițiatorii strămutărilor de populație pe scară largă, fiind deci precursorul Uniunii Sovietice în acest aspect. Scopul colonizării prin strămutarea de populații străine a fost clar, anume desființarea poporului Dac și consfințirea furtului de teritoriu și de resurse în favoarea Imperiului. Sigur că ocupația Romană n-a durat nici 200 de ani, iar Romanii și-au luat tălpășița, ca un popor migrator ce erau ("Ubi bene ibi patria" = Unde-i bine acolo-i patria). Cei care au rămas pe loc au fost locuitorii autohtoni și urmașii coloniștilor Romani care nu se mai simțeau Romani, ci se simțeau făcînd parte din populația autohtonă, alături de care au ales să stea.

Deci Rumînii nu descind din Romani, așa cum se minte în școală, ci din urmașii coloniștilor Romani care nu erau de origine Italică și care nu se simțeau Romani, ci oameni legați de pămîntul pe care au ales să nu-l părăsească. Romanii au fost un popor migrator. În Dacia, ei au venit, au ucis, au furat și au plecat, exact ca orice popor migrator. De aceea a-i considera ca strămoși ai Rumînilor este ceva fals. Strămoșii Rumînilor au fost legați sufletește de acest pămînt, în timp ce Romanii l-au abandonat fără regrete cînd nu mai era nimic de furat și puteau să-și piardă viața din cauza atacurilor Barbarilor. A-i considera pe Romani ca strămoși ai Rumînilor este un act de trădare națională. Strămoșii Rumînilor nu și-au părăsit teritoriul pentru a migra în sudul Dunării în interiorul Imperiului, iar această alegere arată clar că ei nu se considerau Romani. Ei și-au spus Rumîni după numele limbii pe care o vorbeau, nu după numele Romanilor. De aceea schimbarea numelui de "popor Rumîn" în "popor Român", făcută de latinomani, a fost o blasfemie care a nesocotit dorința strămoșilor. Urmările nefaste ale acestui plagiat identitar le vedem azi, cînd Rumînii sînt confundați cu Țiganii din cauza asemănării de nume ("popor Român" - Romani people"), nume care este fals în ce-i privește pe Rumîni și adevărat în ce-i privește pe Țigani.

vata_pa_batz, on 04 mai 2015 - 15:44, said:

Ai un punct de vedere exclusiv mercantil (comercial/economic), ca și cum numai acest domeniu ar fi important pentru specia umană. Cu toată importanța ei, economia nu este decît una din pietrele de temelie ale societății umane. Iar dacă domeniul comercial are de beneficiat de pe urma globalizării, domeniul cultural are de pierdut. Scăderea diversității culturilor și limbilor este o pierdere pentru societatea umană, nu un cîștig. Dar și în economie scăderea diversității este văzută ca o pierdere. Diversitatea de producători stimulează concurența, ceea ce este un beneficiu pentru consumatori. De aceea s-au și dat legi contra monopolurilor, care aduc stagnarea prin lipsa de concurență. În privința culturii, lucrurile stau absolut similar. O singură cultură ar fi o nenorocire pentru specia umană, pentru că în mod obligatoriu s-ar ajunge la stagnare, nemaiexistînd contradicțiile și influențele reciproce dintre culturi. La fel și în cazul limbilor. Unii cred că limba Engleză poate să înlocuiască toate celelalte limbi și totul va fi bine. Nici vorbă de așa ceva, va fi foarte rău, pentru că nu va exista alternativă în cazul în care limba Engleză își va arăta limitele mai tîrziu. Deci diversitatea limbilor trebuie păstrată cu orice preț, pentru că ea asigură un mediu concurențial în domeniul comunicării lingvistice, stimulînd inovația și evoluția.

vata_pa_batz, on 04 mai 2015 - 15:44, said:

Lucrul ăsta a fost valabil dintotdeauna, și e valabil și azi. De-a lungul timpului multe populații și-au schimbat limba, fie prin cucerire, fie prin migrare. Un exemplu bun e populația existentă între Dunăre, Nistru și Tisa, care inițial a vorbit limba Geto-Dacă, apoi pe cea Rumînă. O parte importantă (cel puțin o cincime) a acestei populații a emigrat începînd cu anul 1990 și într-adevăr nu există semne că emigranții (și mai ales copiii lor) ar suferi de pe urma faptului că nu-și mai vorbesc limba strămoșească. Dar atenție, în acest caz vorbim de o populație dezrădăcinată, împrăștiată în cele patru zări. E normal ca o astfel de populație migratoare minoritară să se topească în interiorul populației majoritare existente în locul unde s-a stabilit, uitîndu-și strămoșii și limba.

În cazul unei populații care a rămas pe locul pe care au trăit și strămoșii ei, lucrurile se schimbă total. În fapt, strămoșii și limba lor sînt factorii de coagulare principali pentru crearea identității naționale a unui popor. Dacă la acești factori adăugăm teritoriul de locuire comun obținem statul național. Coeziunea statului național depinde de coeziunea poporului majoritar care-l locuiește, iar aceasta din urmă depinde și de coeziunea limbii vorbite. De aceea toate statele naționale au urmărit impunerea unei limbi literare comune pentru toți locuitorii, astfel ca diferențele lingvistice (de ex. dialectele) să nu ducă cu timpul la apariția unor diferențe identitare care să amenințe existența statului. Schimbarea limbii naționale (de ex. Rumîna) cu o limbă străină (de ex. Engleza) în mod sigur nu are cum să ducă la creșterea coeziunii statului Rumîn, ci mai degrabă la slăbirea ei, pentru că de exemplu Bănățenii o să se simtă mai aproape de Englezi sau Americani decît de Moldoveni, și ca urmare o să fie mai dispuși la separarea teritorială de statul Rumîn și la integrarea federativă în statul Englez sau cel American. Și este normal așa ceva, pentru că identitatea nou-creată bazată pe limba Engleză va duce la dorința de integrare cu națiunile Anglofone cu tradiție, nu cu națiunile Anglofone de-abia răsărite, cum ar fi o Rumînie trecută la limba Engleză.

Deci limba unui popor nu trebuie tratată separat de alte caracteristici ale identității naționale, și să se ajungă la concluzia că limba se poate schimba, iar identitatea, și în ultimă instanță statul național, se poate păstra. Nu există situații care să demonstreze că acest lucru ar fi posibil, pentru că pînă acum nici un stat național nu a renunțat la limba populației lui majoritare pentru a prelua o limbă străină.

vata_pa_batz, on 04 mai 2015 - 15:44, said:

O parte importantă din Rumîni au dispărut deja, cel puțin cîteva milioane, și asta într-un timp scurt, din 1990 încoace. Sigur că nu i-a omorît nimeni, dar cei care au emigrat definitiv sînt pierduți pentru statul Rumîn și națiunea Rumînă, iar faptul că ei n-au dispărut genetic nu-l încălzește cu nimic pe acest stat, care este foarte slăbit de pe urma pierderii de populație. Nu poți să ai o creștere economică importantă atîta timp cît există o hemoragie importantă de populație, pentru simplu motiv că economia unui stat depinde mult de piața internă, deci implicit de numărul de consumatori.
Iar în ce-i privește pe Daci, ei au dispărut, împreună cu limba și cultura lor, care erau importante la vremea respectivă, cînd puține popoare se puteau lăuda cu o organizare a societății sub formă de stat. Rumînii de azi nu sînt Daci, deși probabil că din punct de vedere genetic componenta autohtonă (Daco-Getică) e cea mai importantă. Însă identitatea națională nu se bazează numai pe strămoși, ci și pe limbă, iar limba vorbită de Rumîni nu e limba vorbită de Daci.

Nu trebuie trecut cu ușurință peste pierderea limbii Dace, pe principiul "ce-am avut și ce-am pierdut", tocmai pentru că noi nu știm decît în foarte mică măsură ce limbă aveau Dacii și deci nu știm cu adevărat ce-am pierdut. Din cuvintele (nume de oameni și de localități) care ne-au rămas de la Daci putem deduce că limba Dacă făcea foarte ușor cuvinte prin compunere ("dece + bal = Decebal", "arge + dava = Argedava", etc.). Adică de la cuvîntul X și de la cuvîntul Y, se putea crea ușor cuvîntul XY, cu un sens nou, la fel cum se face azi în Engleză ("war + lord = warlord", "mother + board = motherboard", etc.). O astfel de caracteristică a unei limbi este de foarte mare ajutor în domeniile de activitate în care trebuie create cuvinte pentru noțiuni noi, de exemplu în domeniul tehnico-științific. Poate că limba Dacă ar fi fost mai potrivită pentru vremurile de azi decît limba Rumînă. Dar Romanii i-au căsăpit pe preoții Daci, pentru a face să dispară religia Dacă, cea care le dădea acea dîrzenie extraordinară ce le permitea să lupte pînă la moarte cu cotropitorii străini. Iar cum preoții erau probabil singurii intelectuali veritabili ai Dacilor, limba Dacă nu a putut fi fixată în scris, s-a degradat și ulterior a dispărut.

O altă limbă barbară de la vremea aceea a avut o soartă diferită, pentru că Romanii nu au reușit să-i masacreze pe intelectualii ce o aveau ca limbă maternă. E vorba de limba Germană, care în antichitate era mai puțin prestigioasă decît limba Dacă, deoarece Dacii aveau un stat, cu o capitală și cu o ierarhie politică și religioasă cît de cît centralizată, pe cînd Germanii nu aveau așa ceva, fiind un amalgam de triburi dispersate. Și totuși limba Dacă a dispărut, în timp ce Germana a supraviețuit și s-a răspîndit pe tot globul prin una din derivatele sale, Engleza. În cazul în care lucrurile s-ar fi petrecut altfel, adică Germanii ar fi fost cuceriți de către Romani și intelectualitatea lor ar fi fost exterminată, iar Dacii ar fi reușit să-i respingă pe Romani, poate că azi în lume s-ar fi vorbit limba Dacă sau o derivată a ei. Deci nu trebuie trecut ușor peste dispariția violentă a unei limbi, pentru că nu se știe dacă limba respectivă nu ar fi avut înaintea ei un mare viitor.

Stau și mă gîndesc totuși dacă nu cumva insistența cu care unii dintre Rumîni vor azi să se preia limba Engleză ca limbă de stat nu reprezintă la modul subconștient o răzbunare peste timp față de migratorii Romani, care au făcut să dispară limba autohtonilor Daci.

vata_pa_batz, on 04 mai 2015 - 15:44, said:

Limba Rumînă nu are nici o problemă cu termenii tehnici. Limba Rumînă are o problemă cu Rumînii care nu mai cred în viitorul ei. Și culmea e că acești Rumîni sînt în marea lor majoritate oameni educați, care ar putea să participe la actualizarea și îmbunătățirea limbii. Dar ei nu mai vor s-o facă, pentru că s-au îndrăgostit de o limbă străină și sînt în stare să-i jertfească totul acesteia, inclusiv limba maternă și statul național. Această situație nu e de mirare, pentru că de 150 de ani încoace străinomanii (inițial latinomani, apoi francomani, și acum anglomani) îi tot învață pe Rumîni că unele limbi străine din Europa de Vest sînt mai bune ca Rumîna, care trebuie neapărat să li se închine și să le copieze. Evident că această continuă spălare la creier ce predică denigrarea limbii Rumîne a ajuns să aibă ca efect neîncrederea față de capacitatea acesteia de a face față în timpurile moderne.

Ca dovadă că Rumîna nu are o problemă cu termenii tehnici stă faptul că în secolele 19 și 20 a fost creat majoritatea vocabularului tehnic Rumînesc și nimeni nu s-a plîns că domeniile X sau Y nu pot fi învățate în Rumînă și că trebuie învățate în Franceză, Germană, Rusă sau Engleză. Deci atunci s-a putut actualiza limba cu terminologia care era necesară pentru un număr mare de domenii tehnico-științifice, dar acum brusc acest lucru nu mai e posibil. Normal că acest argument nu stă în picioare. Lucrurile sînt foarte simple. Intelectualii Rumîni din unele domenii (în special Informatica) nu mai vor să sprijine limba națională, pentru că ei s-au predat limbii Engleze și au devenit agenți de influență ai acesteia. Scopul pe care îl au acum este cultivarea neîncrederii față de limba națională și proslăvirea Englezei, pe care ei o prezintă ca singura șansă de integrare a Rumînilor în societatea tehnologică modernă. Nu e clar dacă această propagandă este făcută benevol sau unii din ei sînt plătiți pentru asta. Îndîrjirea unora în a calomnia limba Rumînă te pune pe gînduri dacă nu cumva ei fac parte dintr-o strategie de "putere blîndă" [soft power] prin care se urmărește eliminarea limbii Rumîne și apoi a restului de limbi Est-Europene, pentru a se crea un bloc Anglofon în această parte a Europei, bloc format din țări care să fie complet aservite intereselor Anglo-Saxone, în așa fel încît să renunțe inițial la limba națională și apoi la identitatea națională. Se știe că Anglo-Saxonii au cucerit teritorii în toată lumea, nu însă și în Europa continentală, unde acum văd o posibilitate de expansiune, inițial culturală și lingvistică, apoi teritorială.

Probabil că Rumînia slăbită de ideologia străinistă latinomană le pare anglomanilor ca fiind veriga slabă pe care o pot folosi pentru a cuceri jumătate din Europa doar "cu vorba dulce, care mult aduce". Iar odată acea jumătate de Europă cucerită, pot apoi să viseze la cucerirea întregii lumi sub flamura globalizării, care e o anglicizare deghizată sub un alt nume. Globalizarea ar trebui să însemne crearea unei culturi globale, bazată pe elemente din toate culturile Pămîntului. Însă se vede clar că așa-zisa globalizare pe care o au pe buze propagandiștii anglomani nu este altceva decît o anglo-saxonizare, adică impunerea elementelor de civilizație anglo-saxonă la scara întregii lumi.

În ce privește traducerile de termeni tehnici din domeniul informatic, lucrurile nu mai stau atît de rău ca în anii '90, cînd Rumînilor li se spunea de către străinomani că programele trebuie folosite în Engleză. S-a văzut că se poate crea o terminologie informatică Rumînească, cu toată opoziția informaticienilor, care în marea lor majoritate n-au vrut să ajute limba lor maternă să țină pasul cu avansul tehnologic din domeniul lor. Putem să facem comparația cu informaticienii Nemți, Ruși, Francezi, Spanioli, Maghiari, Turci, Arabi, Chinezi, Coreeni, etc. care și-au ajutat limbile să se îmbogățească cu vocabularul tehnic necesar, astfel că populația să nu rămînă cu impresia că limbile lor nu sînt potrivite pentru informatică. Dacă Rumîna nu este considerată inferioară limbilor Germană, Rusă, Franceză, Spaniolă, Maghiară, Turcă, Arabă, Chineză, Coreeană etc., atunci înseamnă că se poate crea un vocabular în Rumînă pentru orice domeniu tehnologic, inclusiv pentru informatică. Și în plus de asta, hai să fim serioși, vocabularul tehnic este o nimica toată față de vocabularul literar. Dacă au putut fi traduse foarte bine textele scrise în Engleză de Shakespeare sau Faulkner, atunci pot fi traduse foarte bine și textele în Engleză din interfața softurilor. Evident, cu condiția ca Rumînii să nu se mai lase prostiți că "șoarece" este o traducere nepotrivită pentru "mouse" sau "lipește" o traducere nepotrivită pentru "paste".

În concluzie, tot ce au de făcut Rumînii este să-și redobîndească încrederea în limba lor maternă și să n-o mai socotească inferioară Englezei. Faptul că descoperirile tehnologice din ultimii 200 de ani s-au făcut de multe ori în țări de limbă Germanică nu are legătură cu limba, ci cu cultura și civilizația Germanică, care pune accentul pe seriozitate, muncă, originalitate, creativitate și pragmatism. Dacă Rumînilor le-ar ieși din cap propaganda latinomană care îi minte că sînt Latini, deci leneși, neserioși și superficiali, atunci n-ar fi o problemă ca să vedem cum apar descoperiri tehnico-științifice importante și în Rumînia. Este culmea că Rumînii au avut pe teritoriul lor două populații reputate pentru accentul pe care-l pun pe educație și pe spiritul practic, Germanii și Evreii, dar n-au învățat nimic de la ele, preferînd să se bălăcească în mlaștina Latină în care au fost împinși de propagandiștii catolici ai Școlii Ardelene.

Astro-Liv, on 07 mai 2015 - 19:18, said:

Eu nu mi-am propus să scriu Rumîna cu alfabet Chirilic așa cum a fost scrisă ea în secolul 19 în Rumînia sau în secolul 20 în RSS Moldovenească. Pur și simplu eu fac o transliterare a scrierii actuale în alfabet Chirilic, păstrînd structura limbii așa cum e scrisă cu alfabet Latin. Deci a fost nevoie să fac unele modificări care nu se regăsesc în scrierea Chirilică din secolele 19 sau 20.

1) Pe C îl scriu sub formă de Ч în toate situațiile. Am renunțat deci la litera K, care nu este folosită în alfabetul Latin Rumînesc decît în cîteva neologisme. Aici a intervenit și un aspect practic, pentru că eu sînt obișnuit să tastez o singură literă pentru sunetele C și È (CE, CI), iar în alfabetul chirilic ar fi trebuit să tastez două litere, K și Ч. Așa că am renunțat la K, mai ales că Ч seamănă mai mult cu C decît K. Deci CE și CI le scriu ca ЧЕ și ЧИ, CA îl scriu ЧА, iar CHIP îl scriu ЧХИП.

2) Nu folosesc litera Chirilică Я, care era folosită pentru grupurile EA și IA, ci folosesc aceste două grupuri ca în scrierea cu litere Latine.

3) Nu folosesc și litera Й, ci folosesc litera И peste tot pentru scrierea sunetului I.

4) Nu folosesc litera Ю, ci grupul de litere IU.

5) Pe X îl scriu sub formă de CS (ЧС) sau GZ (ГЗ), după cum se pronunță (АЧСЭ, ЕГЗЕМПЛУ).

6) Sunetul Ğ îl scriu GE (ГЕ) sau GI (ГИ), adică ГЕАМ, ГИРОСЧОП.

În felul acesta oricine poate să scrie limba Rumînă cu alfabet Chirilic, pentru că modul de scriere nu se modifică deloc, ci doar unele dintre litere. Eu am făcut ușor o mapare de tastatură care se suprapune în cea mai mare măsură pe tastatura QWERTY, pentru că deși există în magazine tastaturi cu alfabet dublu, Latin și Chirilic, literele Chirilice sînt puse pe taste diferite de corespondentele lor Latine, deci o astfel de tastatură necesită deprinderea unor reflexe diferite la scrierea cu alfabet Chirilic față de cea cu alfabet Latin. Cu maparea făcută de mine se scrie ca de obicei, nemaifiind nevoie de nici o adaptare suplimentară.

Alfabetul Chirilic întărește legătura limbii actuale cu limba veche, legătură care a fost ruptă brutal de latinomani, după ce au calomniat zeci de ani alfabetul Chirilic, mințind că nu este potrivit pentru scrierea limbii Rumîne. S-a dovedit însă că alfabetul Latin nu era cel potrivit pentru scrierea limbii Rumîne și după multe certuri a trebuit adaptat prin introducerea a 4 litere suplimentare (Ă,Î,Ș,Ț), care și ele au fost calomniate în mod continuu de latinomani, astfel că azi multă lume nu le mai folosește în scrierea la calculator.

Alfabetul Chirilic este un bun al limbii Rumîne, care a fost îndepărtat de latinomani. Acest alfabet este cel care a păstrat fonetismul originar al limbii Rumîne, ceea ce face ca azi să vorbim o limbă cu o sonoritate apropiată de cea folosită în vechime de strămoșii noștri. El trebuie recuperat și repus în drepturi ca scriere alternativă. Iată că se poate găsi o scriere alternativă la scrierea obișnuită, dar aceasta nu este scrierea greșită fără diacritice, ci scrierea corectă cu alfabet Chirilic, care are litere pentru toate sunetele limbii Rumîne și, în varianta propusă de mine, nu are nici diacritice, pentru cine le urăște atît de tare. Pentru Rumîni alfabetul Chirilic nu ar trebui sa apară ca fiind unul străin, ci ca fiind unul autohton, la fel de potrivit pentru scrierea limbii Rumîne ca alfabetul Latin. Probabil că înainte de exterminarea preoților Daci de către Romani se folosea alfabetul Grec sau un derivat din el pentru scrierea limbii Dace, ținînd cont de faptul că Grecii au fost dintotdeauna în contact cu populațiile Trace. Alfabetul Grec e mai apropiat de cel Chirilic decît de cel Latin, deși amîndouă derivă în ultimă instanță din el. Ca urmare Rumînii ar trebui să știe să scrie și cu alfabetul Chirilic, nu numai cu cel Latin.

neur0, on 08 mai 2015 - 15:27, said:

Există pe piață cel puțin 10 modele diferite de tastaturi QWERTY cu diacritice Rumînești, pe care le găsești la magazinele Auchan, Domo, Carrefour, Media Galaxy, Cora, Flanco, etc. Citește paginile 57 și 58 ale firului de discuție dedicat diacriticelor, în care am prezentat eu locurile unde pot fi găsite aceste tastaturi. Prețurile variază în general între 20-100 de lei, dar există și mai scumpe decît atît.

wld-ro, on 08 mai 2015 - 17:10, said:

Ai dreptate să-ți alegi tastatura după criterii de ergonomie și funcționalitate. Însă poți scrie cu diacritice cu orice tastatură, nu e neapărat nevoie de una cu diacriticele imprimate pe ea. Eu nu am folosit niciodată pînă acum tastaturi cu diacritice, dar pe toate tastaturile pe care le-am folosit am adăugat etichete cu Ă,Î,Ș,Ț pe tastele respective, pentru că aceste litere desemnează niște sunete esențiale ale limbii Rumîne, avînd drepturi egale cu ale celorlalte litere ale alfabetului Rumînesc.

Inițiativa "Adoptă un Ș" este numită greșit, pentru că se creează impresia că e vorba de litere, cînd în fapt e vorba de sunete. Deci ea ar fi trebuit să se numească "Adoptă un sunet", pentru că problema textelor scrise fără diacritice este că din ele sînt absente semnele pentru patru sunete importante ale limbii Rumîne. Limba din textele respective este una amputată ortografic și degradată fonetic.

eStev, on 08 mai 2015 - 18:28, said:

Trebuie să scrii corect în orice situație, inclusiv pe un forum de internet, pentru a arăta că ești un om complet alfabetizat. Deci situația o cere mereu, așa că în 3-4 săptămîni te poți familiariza cu scrisul cu diacritice, iar apoi n-o să mai ai probleme de imagine legate de gradul tău de stăpînire a alfabetului limbii materne.

Quote

Spune-le asta si elvetienilor, canadienilor... prostii aia habar n-au de nimic !  

Barboso, on 09 mai 2015 - 21:49, said:

Așa cum se vede și din citatul dat de tine, eu mă refeream la un stat național, ca Rumînia, nu la un stat multinațional, ca Elveția sau Canada.

Barboso, on 07 mai 2015 - 18:23, said:

Am făcut o sugestie care ar rezolva toate problemele cu diacriticele – migrarea la unicode!

Dacă vă place sugestia spuneți-vă părerea acolo!

Inca nu se poate migra in totalitate la Unicode. Utilizam inca software care de-abia daca accepta standardele ISO-8859-2 sau ISO-8859-16 nu doar pe PC-uri, ci si pe smartphone-uri, Smart TV-uri, Mediaplayere etc.

Crugasic, on 09 mai 2015 - 21:37, said:

Există vreuna pe care fiecare literă cu semne diacritice să aibă tastă dedicată? Să fie doar litera respectivă, fără semne de punctuație? Și eventual să aibă și ghilimele românești?

Mă căznesc de ceva vreme să fac pe crainicul la un stadion sătesc. M-au ales pentru că altul nu era și au aflat că am muncit vreo 20 de ani la Radio România. Vă plictisesc cu prostii ca să vedeți că am ceva experiență în citirea la microfon; de data asta mă refer mai ales la onomastică și toponimie. Cred că cei care susțin ușurința de lectură și înțelegere a scrisului fără diacritice nu s-au prea gândit la categoriile de mai sus. Am o luptă continuă cu oficialii ca să punem diacriticele la textele de la imprimantă (a posteriori, desigur; le punem cu mâna), pentru că vă închipuiți ce le-aș face numelor fără diacritice.

Mă gândesc și la propunerea de pe thread-ui vecin să le scriem mai ”aetimologicum” (rupeți-mă pentru cuvântul inventat; șo pe el!) și scriu numele mijlocașului Sică Țăranu după propunerea de acolo: Sicaa TTaaranu. Mitică Țintiraș ar deveni Miticaa TTintirass. Noroc că era bețiv și l-au dat afară.

Eu am adoptat de mult un "Ș", de prin '96-'97, când mă chinuiam să bag diacriticele cu Alt+cod. Muncă de om nebun, dar satisfacția unui document corect... ehe!
Mă surprinde faptul că există, în anul de grație 2015, o discuție pro și contra diacriticelor în limba română. Aia scrisă, desigur. O limbă în care o căciulă sau o virgulă/sedilă poate schimba radical sensul unui număr covârșitor de cuvinte și dacă unele sunt înțelese relativ ușor în contextul propoziției/frazei, altele te pun la grea încercare. Fără să dau prea multe exemple (că sunt o grămadă), mă leg doar de un cuvânt postat în acest topic, ceva posturi mai în urmă: "tata". Care poate să fie și "țață" și "țâță" și "tată". Cam multe substantive întru-un singur cuvânt. Ca să nu mai spun de substantivele proprii, nume de persoane, etc., cum a punctat și Ageamiu.

Eu unul nu mai pot să scriu fără diacritice. Exagerez bineînțeles, pot, dar mi-e incredibil de greu, parcă am degetele blocate. E drept că de mulți ani lucrez într-un domeniu în care redactez acte și documente și în care e necesar să scrii cuvintele corecte și complete. Repede și bine! Cu toate astea, mă mai încurc și eu la paranteze (mai era cineva, cred că astea dau dureri de cap multora) și la alte semne care se zăpăcesc pe tastatură când o comuți pe "RO", dar comutarea cu Alt+SHIFT de la "RO" la "EN" și invers durează cam... 0,1 secunde!
Singurul meu of e că sunt nevoit să folosesc sistemul "legacy" din cauza corectorului gramatical destul de vechi, care nu recunoaște diacriticele cu virgulă, ci numai pe cele cu sedilă! Altminteri... nu mă mai încurcam la paranteze!

Chestia cu afișarea lor incorectă pe diverse situri... vax! Pretexte. Alea sunt din ce în ce mai puține, mai toți umblă la codare și oricum nu mai reprezintă o regulă. Ne adaptăm, când nu merge cu, scrii și fără.

cristiantel, on 12 mai 2015 - 13:51, said:

Am făcut o versiune cu ș și ț cu virgulă pentru „legacy”. Pachetul de instalare se poate descărca de aici, iar pentru mai multe informații despre ce am reparat vezi: Aranjamente de tastatură românească.

Corectorul gramatical din Libre Office acceptă doar diacriticele cu virgulă. Despre ce corector gramatical este vorba?

Romanian Proofing Tools pentru MS Office 98, aka Dict_Rom! Un amărât de câteva sute de kB, folosit cu MS Word 2003.

Edited by cristiantel, 12 May 2015 - 16:01.

cristianadam, on 12 mai 2015 - 15:10, said:

Sunt doua corectoare ortografice pentru limba romana compatibile OpenOffice/ LibreOffice. Unul suporta diacriticele cu sedila, celalalt le suporta pe cele cu virgula.
Exista si o extensie care face conversia intre diacriticele cu sedila si diacriticele cu virgula (in ambele sensuri).

Detalii am oferit aici: http://forum.softped.../#entry13810423
si aici: http://forum.softped...8#entry14682965

_-_, on 12 mai 2015 - 16:26, said:

Eu am testat ultimul LibreOffice (4.4.3) zilele trecute și vine cu „bateriile incluse” – versiunea 3.3.8 a corectorului ortografic de la Rospell

Ciudat... Mie imi apare ca versiune disponibila 4.3.7. Dar pe site exista versiunea 4.4.3.
Probabil ca nu se poate upgrada la ultima versiune fara a trece prin aceasta versiune intermediara, desi pana acum nu m-am confruntat cu aceasta situatie.
Voi descarca si incerca sa instalez noua versiune peste cea veche. Teoretic ar trebui sa pastreze setarile si extensiile din versiunea veche si sa o dezinstaleze automat pe cea veche.

Eu utilizez implicit corectorul "Romanian Dictionaries 1.7". Este instalat si "Classic Romanian Romanian Dictionaries 1.7" (care recunoaste variantele cu sedile), dar il tin dezactivat, iar le nevoie il dezactivez pe primul si activez pe cel de-al doilea, dupa care repornesc LibreOffice.

 Extensii_LibreOffice.PNG   442.25K   4 downloads

Btw, utilizez versiunea cu interfata si helpul in limba engleza. S-ar putea ca numai instalarea versiunii cu interfata in limba romana sa aiba "bateriile incluse".

_-_, on 12 mai 2015 - 17:57, said:

La instalare, dacă nu alegi opțiunile implicite, poți să selectezi limba pentru interfața grafică, respectiv limbile pentru corectoarele ortografice. Ele sunt separate,
și eu am în interfața grafică în Engleză.

Acum la „extension manager” am văzut versiunea 1.6 (care intern are versiunea 3.3.8) a corectorului ortografic, iar pe sait avem 1.7:

[ https://i.imgur.com/2F5Iu8k.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Am efectuat si eu actualizarea.
Versiunea 1.7 este ultima versiune a corectorului, dar trebuie integrat manual dictionarul de sinonime de la versiunea 1.6.
Nu este prea util, deorece include prea putine sinonime, dar nici nu strica sa fie...

 Extensii_LibreOffice_2.PNG   505.19K   4 downloads

_-_, on 11 mai 2015 - 23:02, said:

M-am referit la migrarea forumului softpedia la unicode. Migrare care ar reduce mărimea textelor scrise cu diacritice. Acum se folosesc 6 octeți / diacritică, în format UTF-8 s-ar folosi doar 2 octeți / diacritică

Cred că numărul utilizatorilor forumului Softpedia care folosesc unelte care nu suportă UTF-8 este foarte mic. Acești utilizatori nu ar putea folosi www.google.ro, care folosește UTF-8.