Începutul comunismului în România-6 martie 1945

,,
Data de 6 martie reprezintă un moment de cotitură în istoria României. În urmă cu 70 de ani era învestit Guvernul Petru Groza, care a însemnat venirea la putere a comuniștilor, regim care a schimbat dramatic România timp de 45 de ani.
Instaurarea regimului comunist s-a făcut cu spijinul Rusiei, a cărei Armată Roșie ocupase România în toamna anului 1944 și care își asigurase 90% influență în țara noastră în urma acordului de procentaj încheiat pe 9 octombrie 1944 între Stalin și premierul britanic Winston Churchill chiar în biroul liderului sovietic. De altfel, într-una dintre întâlnirile sale cu liderul comunist iugoslav Iosip Broz Tito, Stalin și-a făcut cunoscute planurile în sud-estul Europei, afirmând că Al Doilea Război Mondial „nu este ca cele din trecut; cine ocupă un teritoriu își impune și propriul său sistem social”.
După „întoarcerea armelor” împotriva naziștilor, la 23 august 1944 și arestarea Mareșalului Ion Antonescu, în țară a început instabilitatea politică generată și de lupta pentru întâietate între comuniști și partidele istorice. Cele două guverne de după Ion Antonescu, conduse de Constantin Sănătescu, nu au avut viață lungă. La presiunea Moscovei, al doilea cabinet Sănătescu a fost dizolvat la 2 decembrie 1944. A fost creat un nou guvern „de largă colaborare politică” condus de generalul Nicolae Rădescu în care și-au făcut apariția și primii miniștri comuniști: Lucrețiu Pătrășcanu ocupa portofoliul Justiției, Gheorghe Gheorghiu-Dej pe cel al Transporturilor, în timp ce Petru Groza își păstrează mandatul de vice-prim ministru deținut și în al doilea cabinet Sănătescu.
Manifestațiile de stradă, supervizate de sovietici
Nici acest Guvern nu a fost pe placul Mosovei și al comuniștilor care voiau întreaga putere. Astfel, încep manifestațiile de stradă, orchestrate de comuniști cu acordul sovieticilor. Tancurile Armatei Roșii erau scoase pe străzile Capitalei ori de câte ori o acțiune a comuniștilor se încerca a fi blocată de autoritățile române. În același timp, Gheorghe Gheorghiu-Dej a efectuat o vizită la Moscova unde s-a decis preluarea totală a puterii și înlăturarea „forțelor reacționare” în frunte cu liderul țărănist Iuliu Maniu.
Totodată, la Conferința de la Ialta din 4 - 11 februarie 1945, Marile Puteri au hotărât intrarea definitivă a României în sfera de influență sovietică. Astfel, mișcările de stradă organizate de Frontul Național Democrat (FND) – coaliția alcătuită în octombrie 1944 de PCR și PSD – au luat amploare, au fost ocupte prefecturile și primăriile. Cu promisiunea înfăptuirii reformei agrare prin confiscarea moșiilor și împroprietărirea țăranilor, FND a reușit să atragă de partea lor țărănimea.
În ciuda acestor acțiuni care au culminat cu mitingul FND ținut în fața Palatului Regal în 24 februarie 1945, Guvernul generalului Rădescu s-a menținut.
Sub pretextul că Rădescu a dat ordin să se tragă în manifestanți, în realitate fiind vorba de o provocare regizată de sovietici și comuniști, la 26 februarie 1945 la București a sosit Andrei Ianuarevici Vâșinki, adjunctul ministrului de Externe al URSS, Viaceslav Molotov, având misiunea clară de înlocuire din funcție a generalului.
[ http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5106/13936615/7/nicolae-ceausescu.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Nicolae Ceaușescu în fruntea unei demonstrații din București pentru sprijinirea Guvernului Dr. Petru Groza, instaurat la 6 martie 1945/ FOTO: Arhivele Naționale, Fond ISISP
Cum l-a amenințat emisarul lui Stalin pe Regele Mihai
Emisarul lui Molotov a venit direct la Palatul Elisabeta și i-a cerut regelui ultimativ demiterea premierului Rădescu și înlocuirea lui cu Petru Groza, un moșier, doctor în drept la Budapesta și înfocat susținător al comuniștilor cu apucături burgheze pentru care era poreclit „burghezul roșu”.
Rădescu era acuzat că era incapabil să mențină ordinea, că este „reacționar” și „fascist”. Regele Mihai a cerut răgaz de gândire în speranța că va primi ajutor din partea SUA și a Marii Britanii. După alte două întâlniri, la ultima Regele Mihai fiind amenințat de  Vâșinki, care a bătut cu pumnul în masă și a trântit ușa, strigând „Ialta sunt eu!”, și în lipsa sprijinului anglo-american, monarhul român a decis să-l accepte pe Petru Groza în funcția de prim-ministru. De precizat că  Regele Mihai a vrut să abdice în acele momente tensionate, însă, în urma consultărilor cu liderii partidelor politice și a cerinței exprese din partea lui Constantin I.C. Brătianu, liderul național liberalilor și cel mai bătrân om politic al țării de a nu renunța la tron, șeful statului român a abandonat ideea.
[ http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5106/13936615/8/main-938x535.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Andrei Ianuarevici Vâșinki, Regina Mamă Elena, Regele Mihai (de la stânga la dreapta)
De ce nu au intervenit SUA și Marea Britanie
Astfel, la 6 martie 1945, ora 19:30, Petru Groza a depus jurământul de credință în fața regelui Mihai I. În noul Guvern nu intra niciun reprezentant al partidelor istorice PNL și PNȚ, intrau comuniști, social-democrați, membri ai Frontului Plugarilor, ai Uniunii Patrioților și Uniunii Populare Maghiare, precum și disidenți  din partidele istorice (Gh. Tătărescu, Anton Alexandrescu), care să dea impresia colaborării tuturor forțelor politice. Din cele 18 portofolii ministeriale, PCR dețiunea numai cinci. În realitate, comuniștii erau cei care conduceau Guvernul, deoarece fusese dictat de la Moscova.
În aceste condiții se instaura la putere regimul comunist în România, sub atenta supraveghere a Moscovei și consimțământul tacit al SUA și Marii Britanii.
[ http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5106/13936615/2/andrei-visinski-si-petru-groza.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Andrei Vîșinski, Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej, la 14 martie 1945 / FOTO: Arhivele Naționale, Fond ISISP
La București,  A. I. Vâșinki a avut întâlniri succesive atât cu reprezentantul britanic, cât și cu cel american. În 5 martie, după ce Regele acceptase formarea unui nou guvern condus de Petru Groza,  A. I. Vâșinki îi transmitea șefului său, V.M. Molotov, o telefonogramă cu poiectul de răspuns la scrisorile reprezentantului politic englez la București, D. Marjoribanks:
„Stimate domnule Marjoribanks,
După cum vă amintiți, problemele abordate în scrisorile Dvs. din 28 februarie și 1 martie referitoare la situația din România au fost analizate de noi în convorbirea avută cu Dvs. la 1 martie. În această convorbire v-am atras atenția asupra împrejurării că, așa cum au demonstrat ultimele evenimente din România, guvernul Rădescu, acum demisionat, s-a arătat incapabil să asigure ordinea în România, care constituie spatele frontului Armatei Roșii, și că Rădescu a încurajat violențele și împușcarea cetățenilor pașnici care cereau dizolvarea organizațiilor fasciste și îndeplinirea conștiincioasă a condițiilor Convenției de armistițiu. O astfel de situație nu poate fi tolerată în spatele frontului Armatei Roșii și trebuie să fie înlăturată prin crearea unui guvern capabil să asigure ordinea și îndeplinirea corectă a condițiilor Convenției.
În ceea ce privește problema aplicării Declarației din Crimeea la situația din România și necesitatea de a asigura constituirea guvernului din reprezentanți ai tuturor partidelor din România, guvernul sovietic, care poartă responsabilitatea pentru problemele românești, consideră corect că noul guvern român a fost format din reprezentanții partidelor cu adevărat democrate. Un astfel de guvern va fi capabil să asigure lichidarea ultimelor rămășițe ale nazismului și fascismului în România, să creeze instituții democratice conform voinței proprii a poporului, așa cum aceasta se precizează în declarația șefilor celor trei guverne aliate și să consolideze în țară, aflată în spatele Armatei Roșii, ordinea și liniștea în interesul luptei noastre comune contra Germaniei hitleriste”.
Atât britanicii, cât și americanii cunoșteau bine situația din România, însă acordul de procentaj era cât de poate de real. La două zile de la instalarea Guvernului Groza, premierul britanic W. Churchill i-a telegrafiat președintelui american Franklin Delano Roosevelt: „Sunt sigur că D-ta ca și mine ești tot atât de contrariat de evenimentele din România. Rușii au reușit să instaleze prin forță și înșelătorie un guvern comunist minoritar. În ce ne privește, noi am fost împiedicați să protestăm contra acestor evenimente de faptul că, pentru a avea libertatea de a salva Grecia, Eden și cu mine, în octombrie la Moscova, am recunoscut că Rusia trebuie să aibă o voce preponderentă în România și Bulgaria, pe când noi să o avem în Grecia.”
Planul pe trei ani al sovieticilor de comunizare a României

La 9 martie 1945, drept recompensă pentru instaurarea regimului Petru Groza, Nord-Vestul Transilvaniei a reintrat în stăpânirea României.
[ http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5106/13936615/5/petru-groza-si-vasinski.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Gheorghe Gheorghiu Dej, P.Groza, Gh. Tătărescu, ș.a.în vizită la Legația Sovietică (Pavlov Bogdenco, A.I.Vișinschi), cu prilejul reunirii Nordului Transilvaniei cu România (11 martie 1945) / FOTO: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 102/1945(98/1945)(97/1945)
Cu două zile înainte, însă, la 7 martie 1945, o echipă de emisari sovietici s-a întâlnit cu activiștii comuniști Ana Pauker, Constantin Pârvulescu și Constantin Doncea cărora li  s-a transmis planul de comunizare al României în următorii trei ani: desăvârșirea reformei agrare prin confiscarea moșiilor și ruinarea moșierilor, dar și pregătirea condițiilor pentru colectivizarea agriculturii, dezvoltarea industriei, lichidarea băncilor, suprimarea relațiilor economice cu Statele Unite și Marea Britanie și canalizarea lor către U.R.S.S., suprimarea partidelor „istorice”, abdicarea Regelui și abolirea monarhiei, desființarea armatei și înlocuirea ei cu una după model sovietic, precum și interzicerea intrării străinilor în România.
[ http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5106/13936615/4/106f0935e4cd5920aa6c7c996a5ee53a70f.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Gheorghe Gheorghiu Dej, Petru Groza, Lotar Rădăceanu și alți membrii ai guvernului, alături de Vișinschi, G-ral Vinogradov, G-ral Lusaicov, în vizită la Legația Sovietică cu prilejul reuniunii Nordului Transilvaniei cu România (11 martie 1945) / FOTO: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 106/1945(102/1945)(101/1945)
Pentru a câștiga simpatia poporului, prima decizie a guvernului Petru Groza a fost realizarea reformei agrare prin intermediul căreia au fost expropiate peste 1.400.000 ha de pământ, din care 1,1 milioane de hectare au fost date în proprietate la 900.000 de familii de țărani. Patru ani mai târziu, acești țărani vor intra în programul de colectivizare și vor rămâne fără pământ.
[ http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5106/13936615/6/primul-consiliu-de-ministri.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Primul Consiliu de Miniștrii al noului cabinet. În fotografie Gh. Gheorghiu Dej, T. Georgescu, ș.a., sala Marii Adunări Naționale (6 martie 1945) / FOTO: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 92/1945
Guvernul Petru Groza, instaurat la 6 martie 1945, a implementat în totalitate planurile Moscovei ajungând ca la 30 decembrie 1947 să fie proclamată Republica Populară Română după ce comuniștii au falsificat alegerile parlamentare din 1946, i-au arestat pe liderii Partidului Național Liberal și ai Partidului Național Țărănesc, au interzis orice partid de opoziție și, în final, l-au obligat pe Regele Mihai să abdice și să plece din țară.
Groza va conduce România până în 1952, fiind succedat de Gheorghe Gheorghiu-Dej.
[ http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5106/13936615/3/primul-consiliu-de-ministru.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Primul Consiliu de Miniștrii al noului cabinet. În fotografie Gh. Gheorghiu Dej, Petru Groza, ș.a., sala marii Adunări Naționale.(6 martie 1945) / FOTO: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 89/1945''
Sursa:
http://www.descopera...ului-in-romania

Frumoase poze, color, nimic ?

dualis, on 06 martie 2015 - 18:51, said:

Vrei sa vezi pixelul albastru care l-a pus si pe Ceausescu in poza? Era de notorietate ca la ordinul sau, multe poze vechi, aflate in diverse arhive, au fost falsificate pentru ca el si cu soata sa sa apara in ele, pentru a face dovada vechimii lor in lupta comunistilor pentru a prelua puterea"populara".

Pe mine fraza<drept de despagubire...................NV Transilvaniei a fost <cedat< imi provoacaaaa. ceva rau.

fredy2007, on 06 martie 2015 - 18:39, said:

Se scrie "expropriate" nu expropiate, pe gen. sovietic din Comisia Aliata de Control il chema Susaikov nu Lusaikov, ambasadorul sovietic era Kavtaradze si ma opresc aici . I-as da maxim un 8 autoarei pentru efort ca in materie de continut si sintetizat mai are de lucrat

Edited by Kokoshmare, 06 March 2015 - 20:34.

Ma asteptam ca dl Tismaneanu sa socoteasca corect. Sunt 70 de ani de la instaurarea regimului comunist nu 60.

Blestemul satanic al comunismului: http://www.filmedocu...l-comunismului/

Comunismul nu-i o invenție a lui Karl Marx, ci o componentă a noii ordini mondiale, gandite înaintea lui de către illuminatii finanțați de ruda sa prin alinanța Rothschild. Karl Marx a fost mason, s-a tras dintr-o familie de rabini , dar nici el și nici Engels n-au inventat comunismul, ci au fost influențați direct de evreul Moses (Moshe) Hess (1812 – 1875), care a fost și unul din fondatorii socialismului.

cristirg, on 06 martie 2015 - 21:25, said:

Stii cine a fost mentorul lui Moses Hess ?

Parerea mea ca ideea de comunitate sau socialism e buna dar este foarte prost aplicata in Romania si nu numai.

nickyro, on 07 martie 2015 - 00:31, said:

Paretea ta este gresita. Istoria iti arata ca regimurile socialiste au fost regimuri de distrugere.
Socialismul care ti se pare interesant a fost ideologia care a omorat cei mai multi oameni in intreaga istorie a omenirii.
Aduna numarul victimelor socialismului incepadand de la "revolutia franceza".

Socialismul a eliminat inca de la inceputuri elitele si le-a inlocuit cu patura cea mai rea a societatii. Drojdia a ajuns sa conduca destinele oamenilor, sub bagheta dibace a ideologilor discreti.

Crimele în cifre ale comunismului internaţional : http://www.monitorfg...smului-in-cifre

Autorul volumelor ,,Holocaustul roşu“, dr.dr. Florin Mătrescu, a prezentat audienţei crimele regimurilor comuniste din întreg mapamondul în cifre.

1. Rusia- minim 118.015.000, maxim 148.015.000 victime
2. China: minim 110.000.000, maxim 114.000.000 victime
3. Ucraina: 29.012.500 victime
4. Fostul imperiu sovietic şi alte naţionalităţi în Rusia: 10.000.000 victime
5. Vietnam: 7.250.000 victime
6. Bielorusia: 4.500.000 victime
7. Congo: 4.000.000 victime
8. Evreii: 3.500.000 victime
9. Germania: 3.250.000 victime
10. Cambogia: minim 2.000.000, maxim 3.000.000 victime
11. Coreea de Nord: 3.000.000 victime
12. Polonia: 2.700.000 victime
13. România: 2.451.400 victime
14. Ţările Baltice: minim 500.000, maxim 2.000.000
15. Cazacii: 2.000.000
16. Tibet: 2.000.000
17. Somalia: minim 100.000, maxim 2.000.000
18. Cuba: minim 500.000, maxim 2.000.000
19. Mozambic: 1.500.000 victime
20. Ruanda: 1.500.000
21. Afganistan: 1.450.000
22. Angola: 1.000.000
23. Irak: 1.000.000
24. Zimbabwe (Rhodezia): 1.000.000
25. Spania: minim 600.000, maxim 1.000.000
26. Etiopia: 500.000
27. Croaţia: minim 200.000, maxim 500.000
28. Bosnia-Herţegovina: minim 250.000, maxim 500.000
29. Ungaria: minim 225.000, maxim 370.000
30. Guatemala: 250.000
31. Laos: 200.000
32. Albania: 180.000
33. Malaezia, Birmania, Filipine: 150.000
34. Slovacia: minim 60.000, maxim 100.000
35. Bulgaria: 100.000
36. Columbia: 100.000
37. Grecia: 100.000
38. Nicaragua: 100.000
39. El Savador: 80.000
40. Peru: 70.000
41. Algeria: 65.000
42. Sri Lanka: 64.000
43. Jemen: 50.000
44. Tadjichistan: 50.000
45. Africa de Sus: 40.000
46. Slovenia: 32.000
47. Armenia: 20.000
48. Nepal: 15.000
49. Georgia: 12.000
50. Azerbaidjan: 10.000
51. Maroc: 10.000
52. Turcia: 10.000

Bilanţul victimelor comunismului internaţional arată astfel:
1. Estimări minimale: 314.772.300 victime
2. Estimări medii: 335.187.300 victime
3. Estimări maximale: 355.602.300 victime