Mato Davo Geto, Studiu asupra plăcilor dacice de plumb.

De ce sa-l las?
E unul dintre putinele cuvinte identificabile fara dubiu pe placute.
Daca pentru greci/romani ar fi de inteles ca nu reuseau sa scrie corect un nume date fiind limitarile fonetice si de alfabet [presupuse], ar fi de asteptat de la daci [sau ce or fi fost ei] sa stie si sa fie consecventi.
Habar n-am daca dacii foloseau sau nu sunetele respective, habar n-am ce conventii de scriere foloseau daca le scriau. Nici tu n-ai habar, poti sa banuiesti, poti sa speculezi.
Tocmai de aceea zic sa ne limitam la lucrurile ferme, cum este numele lui Burebista.
Placutele, daca sunt autentice, daca sunt placute votive asa cum zici, nu erau facute de daci in sopronul din spatele curtii, individual. Era probabil un atelier [oficial] unde mesterii le creau la comanda.
Se zice ca erau 500. Banuiesc ca toate au fost "gasite" in acelasi loc ca doar nu le-au colectat la manastire de-a lungul generatiilor pe masura ce erau gasite in toata tara. Cine ar fi facut asa ceva? Chiar n-ar fi consemnat nimeni ca s-au gasit 2 acolo si-nca 22 dincolo?
Singura sansa de autenticitate ar fi sa fi fost descoperite chiar la atelierul care le producea sau la templu/locul sacru unde erau inchinate.
Or, astea imi spune ca ar fi trebuit sa fie uniforme ca stil [ceea ce si sunt!] dar si uniforme ca sistem de scriere. Ehei, fetii mosului, aici avem o problema!

Al limbistului, la fel.

Dar nu spuneai că limba română nu s-a schimbat niciodată?

da' din ce limbă s-a născut idiomul dac?
vreau să zic: îşi trage originea de la altundeva sau s-a născut gata făcută într-un loc geografic anume?

La dosarul atât de gros al localizării cetăţii Helis se mai adaugă o ipoteză, cea mai recentă dar, paradoxal, cea mai veche. Autorul textelor pe plumb [21] considerate de majoritatea istoricilor nişte falsuri ordinare, asociază Helis cu Carsium. În placa nr. 120 sunt enumeraţi hiliarhii (generalii) lui Burebista împreună cu cetăţile pe care le stăpâneau. Orolio, unul dintre cei trei hiliarhi principali (alături de Dapygeo şi Zoraseo), este stăpân la Elya Carseu: poate cetate cu nume dublu – unul mai vechi, altul mai nou, poate două cetăţi, una pe malul stâng, alta pe malul drept al Dunării. Toponimul Elya este asociat într-o altă placă cu numele lui Dromichete, de unde presupunerea noastră că este vorba de Helis. La două secole după Dromichete, Helis este în stăpânirea lui Orolio. Totuşi, până acum săpăturile de la Carsium nu au scos la iveală urmele unei cetăţi dacice (cf. ear i s.v.Carsium). Pe de altă parte, e dificil de admis că este vorba de o singură cetate cu două nume, mai degrabă e vorba de două cetăţi apropiate, ambele cârmuite de Orolio.

“Imaginând” acest amplasament, falsificatorul demonstrează că:
1) l-a interpretat corect pe Strabon, spre deosebire de toţi cei care au venit după el, până la Ursulescu: el a înţeles că armata lui Lysimach nu a trecut Dunărea şi că lupta s-a dat în dreapta Dunării;
2) a respectat textul lui Trogus Pompeius-Iustinus, care spune că Lysimach a fost prins şi eliberat in Ponto;
3) a respectat textele lui Suidas, Diodorus Siculus, Polybios şi acelaşi Trogus Pompeius, care îl consideră – primii trei rege al odrisilor, ultimul rege trac: dacă lupta s-a dat undeva în centrul Dobrogei, stăpânirea sa şi asupra sudului Dobrogei este foarte plauzibilă;
4) la fel ca H. Mihaescu mai târziu, a "intuit" o legătură etimologică între Helis şi Helibakia (=Ialomiţa), care se varsă în Dunăre exact la Carsium;
5) capătă sens textul lui Pausanias I, 9, 7 care spune că diadohul i-a cedat lui Dromichete cetăţile de dincolo de Istru, probabil de la Carsium spre sud, cum presupunea Pârvan.
Puse cap la cap, informaţiile din cei 10 autori nu îngăduie o amplasare mai potrivită decât cea imaginată de autorul textelor considerate apocrife, chiar dacă aceasta nu este confirmată arheologic. Locul de vărsare a Ialomiţei în Dunăre a fost un punct strategic în antichitate şi este plauzibil ca acolo să se fi aflat reşedinţa regelui get. Această interpretare poate constitui un argument important în favoarea autenticităţii textelor de pe plăcile de plumb.

Lasa-ma cu prostiile astea.

Eu vorbesc de numele lui Burebista, de exemplu.

revenind la cestiune.
o demonstratie eleganta a aurorei petan despre o potrivire intre textul placilor si o realitate necunoscuta in sec. 19.
http://casanoastra-r...atii-helis.html

revenind la cestiune.
o demonstratie eleganta a aurorei petan despre o potrivire intre textul placilor si o realitate necunoscuta in sec. 19.
http://casanoastra-r...atii-helis.html

Placa 120 am lucrat-o și eu. Nici pe departe nu este un text așa de important. Nu sint nume de generali acolo și nici nume de cetăți. Sunt nume obișnuite atunci, de tipul popular, adică X lu Y, de ex Mitu lu Opriș.
da, demonstrația este elegantă, însă e eronată.
Eu te-am creditat pe tine cu o mare inteligență. Fă un efort și analizează ceea ce spune D-ra Pățan în comparație cu ce săun eu.Placa aceea 120 o găsești și la ea și la mine: http://limbatracaant....com/placa-120/
Demonstrația Aurorei Pățan nu este despre texul de pe Plaka 120.

Denumirea Eli(a) se gaseste pe mai multe placi.
In transcrierea lui Razvan Anghel, textele relevante pentru determinarea amplasarii sale sunt
23: LISIMAXO BREBIRO KOPONO ELIAU
80: SOLUE LO CENEO ELIO AZEZO PORTUE GENUKLOE
120: Q. E. OROLIEO LO ELIA KARSEOI
Le consider relevante si utile argumentului lui Petan fiindca din aceste texte reiese ca Elia a. e asociata cu Lisimach b. e asociata cu Genucla, presupusa a fi fost localizata tot in Dobrogea c. e asociata cu Carsium, in Dobrogea. Ar trebui desigur examinata si posibilitatea ca acest argument sa fie gresit, adica sa fie contrazis de alte juxtapuneri, contexte si coroborari din textele de pe placi. Deocamdata, eu unul n-am avut timpul necesar in sensul asta.

Denumirea Eli(a) se gaseste pe mai multe placi.
In transcrierea lui Razvan Anghel, textele relevante pentru determinarea amplasarii sale sunt
23: LISIMAXO BREBIRO KOPONO ELIAU
80: SOLUE LO CENEO ELIO AZEZO PORTUE GENUKLOE
120: Q. E. OROLIEO LO ELIA KARSEOI
Le consider relevante si utile argumentului lui Petan fiindca din aceste texte reiese ca Elia a. e asociata cu Lisimach b. e asociata cu Genucla, presupusa a fi fost localizata tot in Dobrogea c. e asociata cu Carsium, in Dobrogea. Ar trebui desigur examinata si posibilitatea ca acest argument sa fie gresit, adica sa fie contrazis de alte juxtapuneri, contexte si coroborari din textele de pe placi. Deocamdata, eu unul n-am avut timpul necesar in sensul asta.

Expresiile „KOPONO ELIAU”, de pe placa 23, „KOMPONO ELIAU”, de pe placa 115, și „KOPONOI ELIAU”, de pe placa 127, sugerează că Eliau era o cetate situată în provincia Kopono, dar expresiile de pe plăcile 108, „SARMIGETOIZO ELIAU”, și 120, „ELIA KARSEOI”, nu pot fi explicate cu același raționament. Considerând toate aceste expresii, Eliau pare a fi un atribut al celor trei orașe antice.
Eliau mai apare și în expresiile „ELIEO BOEROBSETO”, de pe placa 62, „CENEO ELIO” și „ELIO CENEO”, de pe placa 80, și „MAIQO ELIASO”, de pe placa 108. Aici pare a fi un atribut al personajelor indicate.
Interpretarea pe care o dau în lucrare este că Eliau ar fi putut fi numele regatului antic care a produs aceste plăci. Eliau este de foarte multe ori prezent în peceți și conține un caracter special pentru gruparea AU (AV), ca și în cazul numelui regelui Boerobisto, unde se folosea un caracter special pentru gruparea ST, sau pentru numele lui Zeioio, pentru care se folosea un Ж cu valoare Z (ЖEOIO). Identificarea a fost făcută cu două grupări similare care apar pe plăci diferite, în prima se folosește Z iar în a doua Ж.
Această utilizare a unui caracter special spune că numele ELIAU era foarte important, oricare ar fi fost semnificația lui.
Pe plăcile pe care apare și Dacebalo, Duro sau Kotizonio, Eliau nu mai apare.
O altă interpretare posibilă ar fi că Eliau era numele dat pentru Grecia sau poporul grec, utilizată pentru a denumi originea orașele pontice grecesti. Cum vi se pare interpretarea asta?

Ar trebui desigur examinata si posibilitatea ca acest argument sa fie gresit, adica sa fie contrazis de alte juxtapuneri, contexte si coroborari din textele de pe placi. Deocamdata, eu unul n-am avut timpul necesar in sensul asta.

Expresiile „KOPONO ELIAU”, de pe placa 23,

o demonstratie eleganta a aurorei petan despre o potrivire intre textul placilor si o realitate necunoscuta in sec. 19.

Nu inteleg ce ti se pare tie c-ar fi variatii grafice ”problematice” de-a lungul unei perioade presupuse la aprox. 400 de ani.

Existenta unei colectii atat de ample care s-ar intinde pe sute de ani de productie nu este rezonabila.
Daca revenim la BUREBISTA, ei bine, mesterii aia care le-ar fi produs nu le-au produs timp de 400 de ani ci, probabil, intr-un interval mult mai scurt, grosso modo cat timp a domnit Burebista.

in the culture of ancient Greece and Magna Graecia, a pinax (πίναξ) (plural pinakes - πίνακες) or a "board",[1] denotes a votive tablet of painted wood,[2] terracotta, marble or bronze that served as a votive object deposited in a sanctuary or as a memorial affixed within a burial chamber. In daily life pinax might equally denote a wax-covered writing tablet. In Christian contexts, painted icons ("images") are pinakes. In the theatre of ancient Greece, they were colored images either carved out of stone or wood or even made of cloth that were hung in the scene as background. (The term pinacotheca for a picture gallery derives from such usages.)
Marble pinakes were individually carved, but terracotta ones were impressed in molds, and bronze ones might be repeatedly cast from a model from which wax and resin impressions were made, in the technique called lost wax casting. At Locri thousands of carefully buried pinakes have been recovered, most of them from the sanctuary of Persephone or that of Aphrodite.

Poate fi un nume compus, poate ELYA inseamna cu totul altceva, etc...

Ca ipoteza sa se transforme intr-o demonstratie ar trebui intai sa descifreze limba alora.

Daca revenim la BUREBISTA, ei bine, mesterii aia care le-ar fi produs nu le-au produs timp de 400 de ani ci, probabil, intr-un interval mult mai scurt, grosso modo cat timp a domnit Burebista. Iar individul le era rege, Iar ei erau mesteri ai unui atelier care cu asa ceva se inteletnicea. Adica the best next thing fata de o scolarizare metodica.

Denumirea Eli(a) se gaseste pe mai multe placi.
In transcrierea lui Razvan Anghel, textele relevante pentru determinarea amplasarii sale sunt
23: LISIMAXO BREBIRO KOPONO ELIAU

Păi, io ce spun aici???

Prostii, ca de obicei.

Mai există greşeli în transliterarea făcută de Răzvan Anghel. E clar că trebuie un corector, adică altcineva decît autorul trebuie să ia placă cu placă şi să verifice corectitudinea transliterării. Şi la Dan Romalo există cîteva greşeli, pur şi simplu se mai întîmplă.

Eu am descoperit din întîmplare 3 greşeli în placa 002 transliterată de Răzvan Anghel (pag. 181 din cartea lui). Lipseşte un F în rîndul 2 al plăcuţei de plumb (DILIO IO ar trebui să fie DILIO FIO). Apoi un D este transformat în L (SOLIE ar trebui să fie SODIE). Mai jos lipseşte un L (INDO LOIAII ar trebui să fie INDOL LOIAII).